141 matches
-
mai departe cu povestea. Dumitru, Vasile și Andrei, li se spunea țarevici. Prinți, nu țarevici, bunicule! Li se spunea prinți, iar Andrei era mezinul. Regele avea un palat mare în care toată familia își ducea viața între studiu, politică și chiolhanuri... Un castel! Regele avea un castel într-o grădină nemaivăzut de frumoasă. Acolo era un pom cu mere... Mere Golden (nu de aur). Însă de la o vreme acolo își făcuse sălaș o pasăre. Ciocănitoare! Nu-i așa, bunicule?! Schimbând piciorul
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
îi zicea Dumitru instrumentului, care știa ce știa pentru că îl trăgeau și pe el curelele țambalului, îi mâncaseră oasele de atâta cărat. Nu lăsau o casă necântată, nici o ureche de om primitor nedesfătată. Lăutarii petrecuseră la nunți boierești și la chiolhanurile pungașilor, știau chichirezul meseriașilor,, se întorceau cu viorile pline 333 de poli, osteniți, călcând rățește. Câte nu pățiseră! Parcă nu-i suise unul nebun, Titi Aripă, în pom într-o iarnă, pe o vreme cumplită, să-i cânte de acolo
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
firește, și principalele sărbători musulmane: Adha, Aid-ul cel mai mare, pentru care mulți locuitori ai Granadei se ruinau doar ca să procure o oaie pentru sacrificat sau ca să-și cumpere straie noi; Întreruperea Postului, când până și cei mai săraci făceau chiolhan cu nu mai puțin de zece feluri diferite de mâncare; Așura, zi consacrată pomenirii morților, dar în cursul căreia se făcea schimb de daruri somptuoase. La toate aceste sărbători se adăugau Paștele, Assir, începutul toamnei, și mai cu seamă faimoasa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
-și justifice veniturile și proprietățile - o casă parohială În formă de conac aristocrat, grădini Întinse și amenajate cu tot dichisul, ospețe În măsură să stârnească admirația invidioasă a unui Lucullus sau a altor bărbați cu bună reputație În materie de chiolhanuri. Poate exagerez eu oleacă, dar nu asta contează... Se pare că verificările dispuse de episcop În chestiunea averii lui Bérenger Saunière n-au dat cine știe ce rezultate: preotul era sărac și curat, cel puțin În scripte. În schimb, Marie Dénarnaud devenise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
din comună, oamenii altui timp, nimeni nu „urmărea pe nimeni”, toți cu bunăvoință și Înțelegere, nu se Întocmeau „caracterizări”, erau și bogați și săraci, e adevărat, dar nimănui nu-i era teamă de nimeni, și nici unul nu murea de foame, chiolhanuri fără sfîrșit, la care adăstau și drumeții În calea ce taie cîmpia spre nord; acum toți duc numai grija zilei de mîine, pîine nu mai e În comună de mult, grînele se predau la stat, nici porcii nu mai au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
de volute stilistice. Grameriana, într-un poncho cu franjuri, îl strînge în brațe du(b)ios§§§§§§§§§§ pe... Maiacovski. Așa crede Lia. Întunericul și cîteva cuvinte rusești o derutează și mai mult: "Vas mojno... da, da, da-da, Valodeaaa". Cînd luna (chiolhanul se desfășura în nocturnă), prinsă într-una dintre lingurițele din urechile Elviricăi (blîc!) luminează scena, Lia vede un Mistrie ciufulit, ieșind de sub poncho. Pare a-și ilustra singur versurile: "O sămînță e tot ce-a fost și e pe lume
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
un sac la spinare și se îndreptară cu toții spre sat. Nevestele vor avea grijă să gătească și să săreze restul de carne, iar Giandomenico va fi și el poftit. Teama, îngrijorarea, scârba simțită cedară în fața plăcerii de a participa la chiolhan. Se întorcea acasă târziu, iar Geronimo, de vreo câteva ori, l-a așteptat în prag, îl luă de ciuf și mi-l plesni bărbătește, întrebându-l de unde vine la ora aceea, dar el nu scotea o vorbă și încasa palmele
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
orori și vulgaritate te sufocă pur și simplu. Există semeni de-ai noștri, mai puțin atinși de efectul civilizator al educației sau al culturii, care își fac un titlu de glorie din animalitatea lor stridentă. Fotbaliști care răcnesc manele la chiolhanul de după evitarea retrogradării, falși idoli de mucava, care, de dragul ratingului și a "vizibilității", își ridică poalele în direct, oameni politici puși pe furat și căsăpit care iau constant în derâdere particula de sapiens atașată etichetei de om (nu spun homo
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
lui Mircea Dinescu. De aceea, mărturisesc că am urmărit cu simpatie show-ul său de Revelion. Reîntors la timpurile mitice, când poesia ținea loc de logos, când trecerile de ev erau celebrate prin mari sărbători dionisiace, Dinescu a reinventat marile chiolhanuri orgiastice care marcau schimbarea de paradigmă istorică și culturală din preistorie. În direct, cu o audiență uriașă, a demonstrat cum ar trebui să arate frunza turismului nostru - ba chiar, spre amuzamentul general, a mai și dat, din când în când
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
referință culturală inutilă pentru cei care doar "trăiesc cultura"!) la Alexandria (cea din Teleorman, nu cea din Egipt!), când, după ce apărase dreptul la buletin cultural al lui Guță, bunul Dumezeu i-a îndrumat pașii realizatorului nostru TV către un vesel chiolhan (o nuntă multiculturală!) care se desfășura în restaurantul hotelului unde erau cazați și unde oficia, în fața unei asistențe poleite, la propriu, cu aur, Marele Manelist însuși. Deși s-a sfiit oarecum să-l garanteze sută la sută pe cel aclamat
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
și a ajuns în cîmpia Ungariei la începutul lui aprilie. După ce au distrus regatul ungar, mongolii au organizat teritoriile cucerite pentru o stăpînire de lungă durată numai că la 11 decembrie 1241 marele han Ödögai a dat colțul în urma unui chiolhan nebun. Aflînd de veste, toate trupele mongole au plecat spre Karakoum centrul lor de putere, să-și aleagă un nou șef. Așa le-a surîs ungurilor șansa de a dispărea din istorie de mîna mongolilor. O altă sursă care vorbește
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
este mai bine să fie prieteni și rude. Au bătut palma și fiul lui Lisimah a luat în căsătorie albinuța lui Dromichete la care demult rîvneau niște bărzăuni focoși. După care a urmat o jumătate de an de beție și chiolhan. Să te ții acolo nebunie! ,, Droaia de geți în frunte cu conducătorul lor au ieșit din ascunzătorile cîmpiei și pădurii și s-au întors ca viespile asupra lui Lisi- maxo să-l taie în bucăți și să-l măcelărească. Bre
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Pastramă trufanda, Pradă de război (după J. A. Decourdemanche), Calul dracului, pe motivul, clasic, al nefârtatului păcălit de o femeie, Abu-Hasan (după Le Dormeur éveillé, din culegerea lui A. Galland, Mille et une nuits), unde, cu un nestins chef de chiolhanuri, reapare inevitabilul Mitică. Detașat și voalat ironic față de canoanele genului, de lentoarea și exagerările îndătinate, naratorul cultivă și echivocul parodic (Poveste. Imitație). Printre snoavele pe care le urzește (Norocul și mintea, Fără noroc, Minciună), una, intitulată Mamă, este prelucrată după
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
îi protejează pe oameni împotriva cutremurelor. * în 10 noiembrie 1940, cunoscutul scriitor și epigramist Păstorel Teodoreanu urma să se mute într-o garsonieră din blocul Carlton din București, pe care o și arvunise cu o zi înainte. Participând la un chiolhan bahic, a amânat cu o zi să se mute și a scăpat astfel cu viață: peste noapte, blocul s-a prăbușit * Printre cei care au avut mare noroc la cutremurul catastrofal din 10 noiembrie 1940 s-a numărat și actrița
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
mai bîntuie fantome? Da. Și care-acum arată ca oricare altă-ncăpere umană. Din cînd în cînd, ochii îmi cad pe tabloul ce domină sala: o alegorie trandafiriu-triumfalistă a marii minciuni totalitare. Cîți monștri mari și mici n-au exultat, în chiolhanurile lor secrete, aici, în opulenta incintă, în fața măreței pînze a mărețului maestru al Cîntării României! Îmi iau rămas bun de al glob-trotter-ul ăsta pe scenele lumii, de la frumoasa lui de-o noapte și ies. Contact-motor și trec prin poarta pustie
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
se laicizează, iar apoi degenerează într-o adunare a bețivanilor. Petrecerea se latinizează, însoțitoarea elegantă (hetaira) a celui care participa la un banchet grecesc cedează locul "celei care își scoate câștigul din corpul ei" (meretrix). La Roma, ritualului îi urmează chiolhanul. Banchetul "à la romaine" (cena) ținea atât de "cheful" rabelaisian, cât și de "chermeza" flamandă. Petrecerile exagerate se vor instituționaliza în timpul lui Nero, Caracalla și mai ales Tiberiu (supranumit "Biberon" de către tovarășii săi), care, sub imperiul băuturii, mergea până la a
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]