855 matches
-
demonstrând evoluția creativității sale, de la manuscrisul "primitiv", cum l-a numit însuși scriitorul, la perfecțiunea artistică a scrierilor care l-au consacrat. Urmând sfaturile lui Romain Rolland, după lectura manuscrisului "primitiv", Panait Istrati avea să dobândească marele său succes cu Chira Chiralina, publicată, în Franța, în 1924. "Scrierea de la Hautil - relevă Constandina Brezu-Stoian - și elaborarea volumului Chira-Chiralina se situează într-un interval de creație care închide înlăuntrul său un proces de lucru și de reflecție, totodată, profund lămuritor pentru elucidarea stângăciilor
Primul manuscris al lui Panait Istrati by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7972_a_9297]
-
histoire, l'oubli), citat de Chevallier-Chambet. Și vorbele lui i se potrivesc acestui biograf și monograf fantastic, al unei lumi pe care nu o regăsești decît în viață, în memorie, în nuanțele spălate de ape ale uitării. Infernul amorului, în Chira Chiralina, îl iscodește Giovanni Magliocco. Yannick Preumont se ocupă de poetica ironiei, iar Anna Carmen Sorrenti pune alături mai multe feluri de copilărie la Istrati, pornind de la Tournier. Feliciei Mihali, stabilită de aproape zece ani la Montréal, îi este dedicată
Călătorii scrisului by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7128_a_8453]
-
Chiru și Smaranda Chiru, fostă Racoviță. Bunicii din partea tatălui, se numeau Chiru Ilie și Chiru Matilda, iar bunicii din partea mamei au fost Racoviță Nicolae și Racoviță Stratia. Oricine dorește să caute etimologia numelui Chiru va găsi: forma masculină a numelui Chira - vechi prenume grecesc. Chira provine de la numele de Kyros, Kiriakos, care are o puternică legatură cu religia creștină, fiind atestat după răspândirea creștinismului. Semnificația numelui este aceea de , ", spune liderul pedeliștilor constănțeni. Din partea mamei, născută Racoviță, Chiru îi menționează cu
Mazăre va ajunge în instanţă pentru că l-ar fi făcut ţigan pe preşedintele PDL Constanţa () [Corola-journal/Journalistic/48803_a_50128]
-
fostă Racoviță. Bunicii din partea tatălui, se numeau Chiru Ilie și Chiru Matilda, iar bunicii din partea mamei au fost Racoviță Nicolae și Racoviță Stratia. Oricine dorește să caute etimologia numelui Chiru va găsi: forma masculină a numelui Chira - vechi prenume grecesc. Chira provine de la numele de Kyros, Kiriakos, care are o puternică legatură cu religia creștină, fiind atestat după răspândirea creștinismului. Semnificația numelui este aceea de , ", spune liderul pedeliștilor constănțeni. Din partea mamei, născută Racoviță, Chiru îi menționează cu același nume pe domnitorul
Mazăre va ajunge în instanţă pentru că l-ar fi făcut ţigan pe preşedintele PDL Constanţa () [Corola-journal/Journalistic/48803_a_50128]
-
din jurul aleii de la Bellu au fost, în acea zi, plini cu oameni. -Vorbiți-ne, vă rog, despre posteritatea operei istratiene după al doilea război mondial. - România a fost prima țară care l-a readus în actualitate, prin retipărirea Ciulinilor Barăganilor și Chirei Chiralina, în 1957. Imediat apoi, Alexandru Oprea a lansat faimoasa sa serie de ,,Opere complete", în traducerea lui Eugen Barbu. Alcătuitorii ediției au afirmat că literar Istrati nu știa să se traducă în română, de aceea au procedat așa. În
,,Panait Istrati m-a ajutat să rămân om într-o lume de lupi“ by Mugur Popovici () [Corola-journal/Journalistic/6671_a_7996]
-
explicat că în timp ce opera sa, tradusă de el însuși în tiparele limbii române, este aruncată la coș, se publică niște versiuni care o trunchiază. La care redactorul-șef mi-a replicat: ,, Domnule Talex, dar noi am publicat în colecția Patrimoniu Chira Chiralina tradusă de autorul ei". A sunat și i s-a adus exemplarul. Era ediția Barbu. Atunci, directorul editurii mi-a spus: ,, Domnule Talex, așterne-ne pe hârtie tot ce Panait Istrati a tradus din propria-i operă și depune
,,Panait Istrati m-a ajutat să rămân om într-o lume de lupi“ by Mugur Popovici () [Corola-journal/Journalistic/6671_a_7996]
-
Iar seara [...], ghemuiți în cabina în care fumam ciubucuri amestecate cu opium, cu mințile halucinate, într-o pâclă de inconștiență și fericire, vasul [acostat la Brăila] începu să se legene în așa fel, încât crezurăm că ne ridicăm spre ceruri" (Chira Chiralina, 1923). Eroii principali dintr-un roman de Pavel Chihaia (Blocada, 1947), negustori, cămătari, proprietari de localuri și de bordeluri, fac și ei trafic de stupefiante în Constanța interbelică. Persanul Hwaja al Wasiti, românul Hemcea și ceilalți protagoniști aduc în
Narcotice în proza românească interbelică by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/6372_a_7697]
-
aduce cuvenita sancțiune...". Nu este deci de mirare faptul că, în proza românească dintre războaie, de fapt până la instaurarea comunismului în România, unele personaje își administrează diverse droguri. În diverse ipostaze, apar narcotice și narcomani în scrierile lui Panait Istrati (Chira Chiralina, 1923 și Sotir, 1924), Ionel Teodoreanu (LaMedeleni, 1924-1928), Mateiu Caragiale (Craii de Curtea-Veche, 1929), Mircea Eliade (Isabel și apele diavolului, 1930; Șantier, 1935 și Nopți la Serampore, 1940), Camil Petrescu (Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război, 1930
Narcotice în proza românească interbelică by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/6372_a_7697]
-
deasupra capului. Românii sunt tratați ca niște sclavi Muncitorii străini sunt circa 25.000, dintre care 11.000 români. "Ei ne spun: acestea sunt regulile, ori faci așa ori pleci. Pentru o zi de muncă îmi dau 10-15 euro - povestește Chira, o altă româncă -. Imediat ce terminăm aici, mergem la Napoli la culesul alunelor. Apoi a mandarinelor în Calabria, acolo ne plătesc mai mult, 25 de euro, și lucrăm toți: eu, sora mea mai mare și soțul ei. Ne deplasăm împreună. Dacă
Româncele, tratament inuman în Italia. Lucruri ÎNGROZITOARE neștiute până acum () [Corola-journal/Journalistic/46206_a_47531]
-
existentă în prezent. Este situată în vecinătatea Bisericii Sfânta Maria. Bulevardul cu același nume (sau al Maicii Domnului, cum îi mai spuneau brăilenii) îl străbătuse „buimac”, în drum spre Grădina Publică (Grădina Mare), Adrian Zograffi, eroul lui Panait Istrati din Chira Chiralina. Școala de băieți nr. 4 o cunosc pentru că la ea am învățat și eu scrisul pe tăbliță, mai târziu cu cincizeci de ani decât Perpessicius. Și cartierul îl cunosc pentru că am copilărit în el, un cuprins citadin care evocă
Perpessicius și Brăila by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5523_a_6848]
-
fondatorul faimosului muzeu din București, distrus în epoca Dej. În textele pe care Perpessicius le consacră lui Panait Istrati sunt abundente referiri la spațiul brăilean, cum era de așteptat, la miturile locului, printre care și la acela al „nimfei dunărene” Chira Chiralina. Evocarea Brăilei istratiene recheamă propriile amintiri dintr-o lume prin care și el trecuse și care îl urmărește afectiv. Îi apare acum plină de culoare și farmec, tangentă cu fabulosul, cu feericul: „...peisajul acesta dunărean, de un exotism autohton
Perpessicius și Brăila by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5523_a_6848]
-
prezintă pe Vlad Moldovan cel care, la începutul anului, în cadrul Galei Tinerilor Scriitori, a fost ales de un juriu scriitorul tânăr al anului 2012. Ne-au atras atenția paginile de corespondență care conțin câteva epistole emoționante primite de poeta Minerva Chira de la Constanța Buzea, în fapt adevărate compoziții lirice: „Crăciun luminat/ și-un text tremurat,/ păsărele și iepuri/ care ronțăie coajă/ și fructe și muguri/ An Nou 2011/ mai bun,/ Sănătate și pupici/ Mănuși și ciorapi/ de lână și tolbă/ plină
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3664_a_4989]
-
Ťprozator francez contemporanť, așa cum se spune pe coperta colecției lui Rieder, eu am fost "prozator român înnăscut". Idealul lui Panait Istrati s-a împlinit, în zilele noastre. Opera sa, rescrisă sau scrisă de el însuși în limba maternă, începând cu Chira Chiralina, sau tradusă în primul rând de prietenul său mai tânăr Alexandru Talex, a reintrat pe locul de cinste pe care-l merită în patrimoniul literaturii române. însă, până nu de mult, publicistica lui Panait Istrati, în integralitatea ei, a
Publicistica lui Panait Istrati by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Memoirs/9754_a_11079]
-
și Zamfir Bălan, ei conducând și muzeul orașului, profesorul Toader Buculei, autor al unui impunător dicționar al personalităților brăilene și al monografiei Liceului „Bălcescu”, profesoara Maria Cogălniceanu, autoarea, în 2006, a unei culegeri de documente privitoare la Panait Istrati. Autorul Chirei Chiralina era de așteptat să ocupe atenția cercetătorilor brăileni și constatăm cu satisfacție că faptul se întâmplă nu doar din rațiuni sentimentale. Vor fi fost, în punctul de pornire, și acestea,dar ce ni se înfățișează acum are aspect laborios
Panait Istrati, un personaj reactivat by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3830_a_5155]
-
sau a noastră"). Fiecare popor dă prioritate fie paternității, fie maternității, când este vorba de identitatea națională a unui ins, dacă nu ambelor elemente genealogice. Grecii cred mai ales în paternitate și de aceea îl consideră al lor pe autorul "Chirei Chiralina"? Românii dau întâietate factorului matern? Răspunsul îl găsim la însuși Panait Istrati. Însumând argumentele care demonstrează românitatea sa, el își exprimă dragostea și apartenența la țara mamei în cuvinte atașante, emoționante chiar. Astfel în prefața volumului "Trecut și viitor
Panait Istrati, scriitor român, scriitor francez, scriitor grec? by Maria Cogălniceanu () [Corola-journal/Memoirs/7501_a_8826]
-
altfel, Virgil Bulat îi confirmase într-o scrisoare, în octombrie 1979, pe când se afla în Belgia, intrarea cărții la tipar, spre bucuria lui Steinhardt, atenuată de grija pentru forma în care va apărea. 3 La mijloc se află I.P.S.Justinian Chira, atunci episcopul vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului,astăzi arhiepiscop al Episcopiei Maramureșului și Sătmarului, cel care l-a primit pe N.Steinhardt la Mănăstirea „Sfânta Ana” din Rohia,iar în dreapta acestuia, Serafim Man,starețul din acea vreme al
Epistolar inedit Sanda Stolojan – N. Steinhardt by Florian Roatiș () [Corola-journal/Journalistic/3424_a_4749]
-
gonflabil a lui i. es. pop zis și iepurașul încă amirosind țuică de prună câteva lacăte mâncate de animalul lui henri michaux binoclul cu care ursachi spiona valurile mării negre ciorapii virginiei wolf cocoașa lui lichtenberg mistria cu care minerva chira și-a reconstruit casa dărâmată de o mașină cuțitul lui tzara împlântat în litera d pistolul lui jarry dintele lui chichere găsit într-o fântână o țigară și manșetele lui bruno k. öijer briciul lui ekelöf gunnar lădița cu nisip
Eternitatea e o amintire by Alexandru Dohi () [Corola-journal/Imaginative/16353_a_17678]
-
să reintre în atenția publicului obișnuit, datorită necesarei accesibilități. Editura Corint, într-o vizibilă ascensiune de formă, a lansat la Târg două volume noi, în colecția ,Scriitori români": Cimitirul Buna-Vestire de Tudor Arghezi, cu o prefață de Eugen Simion, și Chira Chiralina de Panait Istrati, cu o prefață de Henri Zalis. Coordonatorul colecției, Daniel Cristea-Enache, s-a îndreptat spre clasici, după ce în debutul de anul trecut al colecției a reeditat romane de Octavian Paler, Augustin Buzura, Costache Olăreanu și povestiri de
Clasicii români la Târg by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11072_a_12397]
-
al cultului personalității dictatorului Ceaușescu. Acest răzvrătit trăiește clandestin în exoticul oraș danubian în care s-a refugiat spre a-și pierde urmele și pe care nu-l cunoștea, după propria-i mărturisire, decât din povestirile părintelui lui Codin, al Chirei Chiralina și alSpovedaniei unui învins. Fugarul evită sistematic centrul orașului și preferă, ca și personajele istratiene, largul câmpiei din Insula Mare a Brăilei. Într-o dimineață, personajul narator e desemnat de șeful său temporar să poarte un steag la o
ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 534 din 17 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358243_a_359572]
-
sau mai puțin cont. Aceasta până la primul accident. În ajutorul lor vine firma timișoreană „Profi Star“ S.R.L. , care este abilitată de Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei să presteze servicii tocmai în acest domeniu, ne-a declarat directorul acesteia, dl Viorel Chira. Evident, pe bază de contract. Aici intră: instructaje generale, apoi cele periodice, după un plan tematic conform legislației în vigoare, la sediul beneficiarului; cercetare accidente cu incapacitate temporară de muncă; evaluează riscurile de accidentare în vederea selecționării echipamentelor individuale de protecție
Agenda2005-37-05-general5 () [Corola-journal/Journalistic/284179_a_285508]
-
o nouă apariție editorială, „Obiceiuri și bucate” apărute sub semnătura Mariei Dudaș. Tot conform uzanței, ședința-spectacol se va încheia într-o notă veselă, urmare a duelului epigramistic „Un zâmbet de Răpciune” pe care-l vor susține din vârful peniței Petru Chira, Zaharie Moisescu, Ion Petre Stoica și Simion Cătău, moderator fiindu-le publicistul Ilie Cinciu, conducătorul cenaclului. Marius Horescu Mesagerul Speranței (II) l Fonduri pentru reconstrucție În sprijinul acțiunilor organizate de Guvern, la începutul acestei luni, „Romfilatelia” a pus în circulație
Agenda2005-37-05-general7 () [Corola-journal/Journalistic/284181_a_285510]
-
Europa țara noastră fiind prima. Metoda de lucru este puternic interactivă și orientată către experiment. În locul prelegerilor teoretice sunt utilizate exercițiile structurate axate pe latura practică, grupuri de putere, prezentări video, evenimente de afaceri etc., ne-a declarat dna Aurelia Chira, consilier de resurse umane. La finalul cursurilor, participanții vor obține un certificat internațional UNCTAD, recunoscut în țările din rețeaua EMPRETEC. Condițiile de participare sunt cunoașterea limbii engleze și deținerea unui potențial antreprenorial. Viitorii cursanți vor trebui să completeze un formular
Agenda2005-37-05-general8 () [Corola-journal/Journalistic/284182_a_285511]
-
de pe site-urile www. animmc. ro și www. cciat. ro. Data limită este 3 octombrie 2005. Alte detalii se primesc fie la sediul din Piața Victoriei nr. 3 al C.C.I.A.T. , fie la tel. 0256-497 136, 0745-422 896 sau email: Aurelia. Chira@cciat. ro. DUȘAN BAISKI Culture Body - Body Culture l Schimburi culturale între grupuri de romi Fundația Concept, membră a Soros Open Network, a dezvoltat proiectul „Culture Body - Body Culture: Roma and Gadze - o abordare” prin care și-a propus să
Agenda2005-37-05-general8 () [Corola-journal/Journalistic/284182_a_285511]
-
de contacte între femeile antreprenor și alți întreprinzători locali. Confirmarea participării se poate face până marți 27 septembrie 2005, ora 15, la C.C.I.A.T. (Euro Info Centre RO823), la tel. 0256-497 136, fax 219 173 sau la e-mail: Aurelia. Chira@cciat. ro. DUȘAN BAISKI Transparență decizională l Propuneri pentru obiective locale Executivul Consiliului Local Timișoara a finalizat mai multe proiecte de hotărâri ce urmează să fie discutate și aprobate de consilierii municipali în proxima ședință. Mai multe materiale se referă
Agenda2005-39-05-general5 () [Corola-journal/Journalistic/284234_a_285563]
-
Ivan, Georgeta Oprea, Ramona Mateescu, Iosif Bobițan, Vladimir Antoniuc și Gabi Ardelean. Ședința-spectacol se va finaliza într-o notă veselă, cei prezenți arborând cu siguranță un „Zâmbet de Brumărel”, aceasta fiind denumirea duelului purtat din vârful peniței de epigramiștii Petru Chira, Zaharie Moisescu, Ion Petre Stoica și Simion Cătău. M. Horescu Pelerinaj la Radna l Și vizită canonică la Nădrag Sâmbătă, 8 octombrie, la Bazilica Maria-Radna va avea loc pelerinajul preoților și credincioșilor din Arhidiaconatul de Mureș. Liturghia solemnă va fi
Agenda2005-41-05-general11 () [Corola-journal/Journalistic/284299_a_285628]