4,544 matches
-
școlii beneficiază, în cadrul celor 32 de specialități artistice, de o pregătire solidă, asigurată de dascăli bine pregătiți și cu multă experiență. Pe lângă consacratele clase de canto (muzică populară, ușoară sau clasică), acordeon, pian, vioară, orgă electronică, taragot, saxofon, flaut, trompetă, chitară, percuție, pictură, grafică, sculptură, design vestimentar, artă fotografică, actorie, sound-design, dans popular, balet pentru copii, în acest an Școala Populară de arte oferă și câteva specializări noi, între care nai, țambal, muzică religioasă, inițiere în folclor, ceramică, dans modern, inițiere
Agenda2004-36-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282835_a_284164]
-
ascultam la radio, în emisiunile muzicale, singurele pentru care manifestam interes la vremea aceea. Paradoxal, deși începuse și la noi să „respire“ noua muzică (pe atunci) pop, stârnind o euforie printre tinerii care se dădeau în vânt după formațiile de chitare electrice, DAN SPĂTARU avea un regim privilegiat în preferințele noastre, în el văzându-ne pe noi, nu doar în materie de „look“, ci și ca un ideal de afirmare al nostru, al tinerilor reprezentați de acest trubadur modern, care se
Agenda2004-37-04-d () [Corola-journal/Journalistic/282861_a_284190]
-
portativ, în orice domeniu sau gamă ar fie ele expuse. Cele patru volume ale colecției apărute la editura Marineasa beneficiază de coperți interesante, realizate de Stelian Acea. „Am vrut să facem ceva reprezentativ. De aceea am ales un microfon, o chitară, un amplificator ( P.A. ) și la ultimul volum, un set de tobe“, își amintește Mimo, care recunoaște astăzi că atunci când a început să scrie cărțile nu a știut exact la ce se înhamă. Deși distribuția volumelor a fost deficitară, apariția a
Agenda2004-39-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282909_a_284238]
-
înalte. Chiar și la propriu, fiindcă scenele erau înălțate și publicul se uita la ei ca la niște zei. Punkiștii au venit să cânte pe stradă, în ganguri, hale și au demonstrat celorlați tineri că oricine poate să ia o chitară în mână și să spună ceea ce are de spus cântând. Cam acesta ar fi punctul de pornire al acestei cărți“, ne-a precizat Mimo. Lipsesc comentariile, eseurile și recenziile Lipsa cărților cu tematică muzicală este completată și de absența unor
Agenda2004-39-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282909_a_284238]
-
a făcut să fim vecini. Locuiam în același bloc, undeva în Calea Șagului, și ne-am întâlnit. Eu cântam cu Gramofon, el ne asculta piesele, ne-am împrietenit, am început să ne vizităm. Am început să cântăm împreună, el la chitară, eu la pian. În felul acesta a luat naștere primul disc galben, unde chiar și eu am compus o piesă. Ar fi fost bine să continue colaborarea cu Baniciu, dar nu s-a putut din cauza mai multor motive. Era foarte
Agenda2004-28-04-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/282638_a_283967]
-
cari singur toate instrumentele P. A.-uri. Baniciu, fiind după o perioadă cu Phoenix privilegiată (fiindcă ei au fost, totuși, stat în stat), era probabil obosit de sistemul ăsta și a vrut să continue singur. Era foarte ușor să ia chitara și să cânte în fața unui public, într-un turneu“. La o cântare susținută în București, numele de Post Scriptum și Mircea Baniciu împreună pe afiș i-au făcut pe unii să vadă în această alăturare o posibilă ofensă adusă autorităților
Agenda2004-28-04-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/282638_a_283967]
-
era elevul lui Rene Antal, dirijorul fanfarei“, povestește dl Ciprian Cipu, directorul de azi al Centrului Județean de Cultură și Artă. „Fanfara de la Palatul Pionierilor s-a înființat când aveam eu 12-13 ani: cântam deja și la clarinet, și la chitară, povestește Werner Salm. La chitară cântam cu taraful condus de Gheorghe Galetin, un dascăl minunat cu care-am rămas în relații bune până astăzi. Și-apoi taraful a însemnat pentru mine familiarizarea cu folclorul bănățean. Cântam de toate: piese ungurești
Agenda2004-30-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282675_a_284004]
-
dirijorul fanfarei“, povestește dl Ciprian Cipu, directorul de azi al Centrului Județean de Cultură și Artă. „Fanfara de la Palatul Pionierilor s-a înființat când aveam eu 12-13 ani: cântam deja și la clarinet, și la chitară, povestește Werner Salm. La chitară cântam cu taraful condus de Gheorghe Galetin, un dascăl minunat cu care-am rămas în relații bune până astăzi. Și-apoi taraful a însemnat pentru mine familiarizarea cu folclorul bănățean. Cântam de toate: piese ungurești, sârbești, românești, iar eu, neamț
Agenda2004-30-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282675_a_284004]
-
în prima etapă de promovare a celui de-al doilea album al său, intitulat „Amintiri din copilărie“ volumul 2. Solistul s-a născut pe 11 noiembrie 1970 în localitatea Niscani, din Republica Modova, și a cântat pentru prima dată la chitară șapte ani mai târziu, la școală. Muzicianul ce s-a afirmat și ca scamator a absolvit Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice și a lansat acum doi ani primul album „Amintiri din copilărie“ în Republica Moldova. Prima etapă a turneului
Agenda2004-49-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283118_a_284447]
-
formația de muzică ușoară cu același nume. Localul își propune să organizeze în fiecare duminică o „replică“ a Joii Bănățene, cu muzică ușoară și invitați de marcă. Formația „Select“ are următoarea componență: Mircea Nedelcu - chitară-voce; Nicu Virag - tobe-voce; Adi Jumugă - chitară bas-voce; Ovidiu Rusu - clape. În compania acestei formații se va putea petrece o seară deosebită, ascultând muzica anilor ’80. Pentru clienții prezenți la prima apariție a formației „Select“, restaurantul va oferi un discount de 20%, aplicat la nota de plată
Agenda2003-13-03-28 () [Corola-journal/Journalistic/280855_a_282184]
-
Concert simfonic - dirijor, Emil Simon, solist, Sorin Dogariu, 4. 04, ora 19 ( C.N.A. „Ion Vidu“). ARAD Teatrul de Stat: „Gheață și orhidee“ de Robert David MacDonald, 29. 03, ora 18 și 30. 03, ora 18. Filarmonica de Stat: Recital de chitară clasică susținut de Trio Transilvania, 3. 04, ora 19 (Palatul Cultural). Expoziții Muzeul Banatului: Expoziție personală Ștefan Popa Popa’s; „Fauna și flora Banatului“; „Istoria Castelului Huniade“ (10-17; luni, închis); Secția de etnografie: Pictură naivă Viorel Cristea (10-16,30; luni
Agenda2003-13-03-20 () [Corola-journal/Journalistic/280853_a_282182]
-
din Pădurea Vieneză“, de Ö. von Horváth, 9. 04, ora 19; „Munca cu masca“ - teatru experimental, 11. 04, ora 19. Teatrul pentru Copii și Tineri „Merlin“: „Circul pe stradă“ de N. Andronescu, 6. 04, ora 11. Filarmonica „Banatul“: Recital de chitară, 10. 04, ora 19; Concert simfonic. Medalion W.A. Mozart, 11. 04, ora 19 ( C.N.A. „Ion Vidu“). Colegiul Național de Artă „Ion Vidu“: Concert instrumental și vocal, 5. 04, ora 17; Seară de muzică franceză, 6. 04, ora 19. ARAD
Agenda2003-14-03-20 () [Corola-journal/Journalistic/280875_a_282204]
-
colective orchestrale de renume de pe continentul nord-american, din Europa; de asemenea, pe afișe poți zări nume celebre precum Daniel Barenboim, Seiji Ozawa, Abbado, Semion Bychkov, James Conlon... muzică de largă diversitate stilistică, de la cea academică la show-uri susținute de chitare cubaneze, la musical-uri, concerte prezentate în aer liber, în săli dotate cu o acustică incredibil de agreabilă. Precum cea a Filarmonicii de pe malul Rinului, sală în care muzicienii noștri au știut să cucerească simpatia unui public exigent.
Orchestra Radio la Köln by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17183_a_18508]
-
la maximum teatralitatea fiecărui tablou compus riguros (conform indicațiilor dramaturgului: scena goală cu doar trei scaune) împreună cu scenografa Andreea Mincic după reguli proprii genului teatru-dans (coregrafia Clara Flores) de care se apropie și prin muzica (Cristian Juncu) executată live la chitară (Daniel Albu). Deși se rezumă la un raport de forțe figurate exclusiv în alb și negru, eclerajul dă relief aparte partiturilor actoricești. Abisala complexitate a personajelor a fost tranșată net. Brândușa Mircea și Adrian Comaniciu sînt prezențe auxiliare denumite generic
Stil și manieră... by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17394_a_18719]
-
pauze cărora le spunem pace, dar războiul n-o să se sfârșească niciodată"...). Inițial, Black cât... trebuia să fie un documentar despre un grup muzical țigănesc, care a cântat an Underground, zis "Muzika Akrobatika". Privindu-l pe Kusturica, pe scenă, cu chitară, făcând tot un fel de "muzică acrobatica", un balet propriu, ăn baia de decibeli, ămbrăcat ăntr-o bluză de trening roșie, ăn adidași, cu o pălărie jerpelita, dansând și cântând cu un aer fericit, ușor somnambulic - nu se putea să nu
Kusturica cel Liber by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17503_a_18828]
-
această "nevroza a numărului doi" Woody scoate efecte încîntătoare!) Acel "unul" pomenit mereu în film, "țiganul care cîntă în Europa", e un personaj real, un chitarist intrat în istorie și drag lui Woody Allen, Django Reinhardt (1910-1953; un magician al chitarei, care avea două degete, la mîna stîngă, paralizate). În personajul chitaristului "nr. 2", Sean Penn realizează unul dintre cele mai fabuloase portrete tragi-comice pe care le-a cunoscut, pînă acum, ecranul. E greu de presupus că viitoarele Oscaruri vor putea
Mica infractiune si VIP-urile locale by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17522_a_18847]
-
Pe Mississipi. Plimbare scurtă pe fluviul sudist, evocând poveștile lui clasice. Cu Charles, reporterul, care a tradus pentru Program Galeria, intrăm în vorbă, pe bordul vasului tip vechi, cu zbaturi, ca-n romanele de odinioară, cu doi cântăreți la banjou, chitara scundă, rotundă, prevăzută cu o tobă de rezonanță, care îi amplifică sunetele stridente. Discutăm cu unul din cântăreți, care e alb și poartă pe cap o canotieră de paie, la un frac alb, cu papion roșu, știind că va cânta
America invicta by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16756_a_18081]
-
un demers riguros, contrar aș spune, celui al unor Mondrian sau Kandinsky. Voiam să spun că figurativul nu mai respecta canoanele tradiționale... ...bine, dar întotdeauna exista un obiect în fața pictorului, cu care se justifica. Atunci când spunea că aceasta e o chitară, sau acesta e un pachet de țigări, ei bine, acolo erau o chitară și un pachet de țigări, chiar dacă acea chitară semăna cu o prismă, iar pachetul de țigări semăna cu o stea... Ceea ce-i interesa pe abstracți erau prisma
Dialog cu Alain Besançon despre Imaginea interzisă by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/16973_a_18298]
-
să spun că figurativul nu mai respecta canoanele tradiționale... ...bine, dar întotdeauna exista un obiect în fața pictorului, cu care se justifica. Atunci când spunea că aceasta e o chitară, sau acesta e un pachet de țigări, ei bine, acolo erau o chitară și un pachet de țigări, chiar dacă acea chitară semăna cu o prismă, iar pachetul de țigări semăna cu o stea... Ceea ce-i interesa pe abstracți erau prisma și steaua în sine. D-le Besançon, în multe dintre pasajele cărții dvs.
Dialog cu Alain Besançon despre Imaginea interzisă by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/16973_a_18298]
-
tradiționale... ...bine, dar întotdeauna exista un obiect în fața pictorului, cu care se justifica. Atunci când spunea că aceasta e o chitară, sau acesta e un pachet de țigări, ei bine, acolo erau o chitară și un pachet de țigări, chiar dacă acea chitară semăna cu o prismă, iar pachetul de țigări semăna cu o stea... Ceea ce-i interesa pe abstracți erau prisma și steaua în sine. D-le Besançon, în multe dintre pasajele cărții dvs. Imaginea interzisă... insistați asupra noțiunii de nostalgie; o
Dialog cu Alain Besançon despre Imaginea interzisă by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/16973_a_18298]
-
locului un surplus de farmec și magie. Ca vechi rezident al acestei zone - am locuit mai multe luni la două minute de piațetă și-mi reamintesc cu încântare de serile de primăvară și de vară când orchestre improvizate, virtuozi ai chitarei, ai clarinetului, ai flautului, ai violoncelului, ori chiar ai unor capace, cutii goale sau găleți de material plastic "țineau afișul" până noaptea târziu - știu ce importanță are să fii reprezentat, ca instituție culturală, acolo. Dintre țările fostului bloc comunist, doar Ungaria
Chibiț în Dupont Circle by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17136_a_18461]
-
materie de jazz. În a doua seară am asistat la două recitaluri diametral opuse: mai întâi, cel extrovertit, de imediat impact la public, al formației Jan Korinek & Groove. Trupa pragheză evocă repertoriul nonșalant al anilor'60, când la putere erau chitara electrică și orga Hammond. Acest cuplu instrumental e resuscitat de organistul Korinek, împreună cu ghitaristul american de blues Rennie Trossman, susținuți de profesioniști precum Vladimir Kulhanek/bas și Jan Knop/pian. Prin contrast, Harold Rubin Quartet din Israel preferă fluxul improvizatoric
Festivalul de Jazz de la Sibiu by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/15774_a_17099]
-
jazzul polonez se menține la cote calitative superioare. Cvartetul Julio Barreto Latino World reunește, în proporții egale, instrumentiști proveniți din țările latine de primă importanță pentru istoria jazzului: Cuba (Barreto/ percuție & Leandro Saint-Hill/ instrumente cu ancie) și Brazilia (Ademir Candido/ chitară și Eduardo Penz/ bas). O feerie ritmică generată, în foc continuu, de atacul... miriapodic al liderului formației asupra arsenalului percusiv. Ca pretexte melodice sunt utilizate "stenogramele" nevrotice ale unor teme din repertoriul de aur al stilului be-bop. Solo-ul neacompaniat
Festivalul de Jazz de la Sibiu by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/15774_a_17099]
-
feerie ritmică generată, în foc continuu, de atacul... miriapodic al liderului formației asupra arsenalului percusiv. Ca pretexte melodice sunt utilizate "stenogramele" nevrotice ale unor teme din repertoriul de aur al stilului be-bop. Solo-ul neacompaniat creat de Candido pe minuscula chitară cavaquinho (ruda braziliană a hawaianului ukulele) a reprezentat o premieră mult-aplaudată pe scenele noastre. Când asiști la asemenea performanțe artistice, e foarte plăcut să simți că faci parte din Ginta Latină! Ultimele două seri ne-au oferit întâlniri cu alte
Festivalul de Jazz de la Sibiu by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/15774_a_17099]
-
printre cetini și alunecă pe mare, ca fantoma unei umbre, ca o umbră peste zare, stele picură din ceruri și deasupra se desfac, legănând lumini pe boltă în culori de liliac, se-auzeau clipiri de harfe și glas tainic de chitară ce se răspândea himeric peste tot în acea seară, fericiți de-atâta farmec, se credeau încă în vis, în ithaka lor frumoasă , în palatul lor închis, rege el și ea regină, era mândru odyseu că intrase în legendă ca un
EU TE IUBESC, PENELOPĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382710_a_384039]