168 matches
-
supărat și nervos. După câțiva ani a avut o discuție cu domnul Todosia și am clarificat. Dar am rămas cel mai frustrat pentru doctrine economice. Foarte supărat am fost, mai ales că îmi plăcea. M-a lovit exact unde eram chitit pe nota 10. Bun, am rămas în relații bune cu domnul Todosia. Eu l-am apreciat și ca rector, și ca profesor la catedră. Partidul l-a folosit cu mize mari în conferințe pe teme internaționale. Plus că a avut
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Mohtufac, adoptând numele actual de Ecuador în 1835. A fost populat în epoca precolumbiană de triburile de amerindieni, vumbo, ghibaro, chimu, chibcha ș.a. Ecuador fusese inclus, până în anul 1979, în Viceregatul Noua Grenadă. Capitala, Quito, este o așezare a indienilor chiti, înglobată în Imperiul Incaș în anul 1470, oraș care a fost cucerit de spanioli în anul 1533, fiind reconstruit în anul 1534 de Sebastian de Belalcazar, care i-a dat numele de San Francisco del Quito. Secolul al XIX-lea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
după cum au fost, înfrumusețându-se sfânta mănăstire cu toate cele ce i s-au căzut înăuntru.” Eu mai cred, mărite Spirit, că de la „arderea de foc” și până „s-au făcut toate, și pre deplin” a trecut ceva vreme. Eu chitesc să zic că se vor fi scurs veo 2-3 ani. Dacă nu și mai mult. Așa că nenorocirea o fi fost prin 1760 sau poate mai înainte. - Timpul însă depănându-se, lasă urme peste tot cercetătorule. Așa s-a întâmplat și
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
oricând fi sporit înzecit și chiar însutit. Și-n vreme ce Carol nu bănuia tot ce voia și putea face adversarul său, el nu se oprea. Pătrundea adânc în teritoriile Rusiei. Iar Petru se tot retrăgea. Și îl atrăgea, unde chitea că se găsea un loc mai potrivit spre a fi zdrobit. La 8 iulie 1709 Petru a decis să-l atace la Poltava. Oștile suedeze erau vlăguite. Rezervele de oameni, alimente și muniții sleite. Carol s-a aruncat în iureșul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
Cellular Physiology, 180, 2:167-172, 1999. 9.Carbone M., Kindler H.L., Malignant mesothelioma: New biological and clinical advances, http://www.mesothel.com/marf/marf carbone.htm accesat în data de 23 Februarie 2007, postat la 31 mai 2002. 10.Ceresoli G.L., Chiti A., Early response evaluation in malignant pleural mesothelioma by PET with (18 F) fluorodeoxyglucose. Journal of Clinical Oncology, 24, 28:4587-4593, 2006. 11.Churg A., Colby T.V., The separation of benign and malignant mesothelial proliferations. The Americal Journal of Surgical
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
Monica-Adriana-Mariana, cu domiciliul actual în Germania, 83620 Feldkirchen-Westerham, Hohenkirchenerstr. 30A, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Satu Mare, str. Engels nr. 73, județul Satu Mare. 27. Engel Dan, născut la 27 septembrie 1970 în localitatea Cristian, județul Sibiu, România, fiul lui Chitiși Aurelian și Ana, cu domiciliul actual în Germania, 76327 Pfinztal-Wo., Hegenbergstr. 4, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Cristian, str. XV nr. 9, județul Sibiu. 28. Gnandt Robert, născut la 1 mai 1967 în localitatea Cărei, județul Satu Mare, România
HOTĂRÂRE nr. 860 din 16 august 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144246_a_145575]
-
bune...” (I. Creangă, 208), „Numai în grădina ursului, dacă-i fi auzit de dânsa, se află sălăți de aceste.” (I. Creangă, 208), „Nu-i rău, măi Ștefane, să știe și băietul tău oleacă de carte, nu numaidecât pentru popie, cum chitește Smaranda, că și popia are multe năcăfale, e greu de purtat.” (I. Creangă, 15), „Și, după cum am cinste a vă spune, multă vorbă s-a făcut între tata și mama pentru mine, până ce a venit și vara aceea, pe la august
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
gura translatorului, care îmi lua mie vorba românească și o dădea lor pe turcește. Așa că am mai scurtat-o. Dar mă tot bătea un gând... să le-o trag pe la nas, sau să-mi văd de treburile mele. Adicătelea mă chiteam să le zic așa: „Intrați și vă uitați! Dar să știți că sunteți primii turci care intră în această Cetate. Au mai vrut și alții, dar n-au avut cum...” Da’ nu le-am tras-o, că m-am gândit
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
o fac pentru că nu mi-ar fi venit „la socoteală” vre una din minunățiile pe care le-ai izvodit, ci un nu știu ce îmi dă ghes s-o pornesc încetinel pe urmele dumitale, bade Ioane... De-ai ști de când mă tot chitesc cum să mă apuc de așa o ispravă, dar îmi era teamă să nu dau cinstea pe rușine, pentru că, știi prea bine cum îi românul. Lui „i-e greu până s-apucă de lucru că de lăsat îndată se lasă
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
din aceia care pitesc caietul în ghiozdan și zic cu nevinovăție: Mi s-a terminat caietul, domnule învățător. N-am putut scrie tema, n-am avut pe ce..." (Mircea Sântimbreanu, Mi s-a terminat caietul) (c) "El degrabă-n jur chitește / Vrun ocol, căci e pierdut, / Dar copiii l-au văzut! / Toată ceata năvălește / Pe-ntrecut." (George Coșbuc, Iarna pe uliță) (d) "După zilele acestea, lipsite de scânteiere, Soarele răsări într-o dimineață înfocat, vărsând parcă flăcări, încălzind totul în câteva clipe
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
lege!" (Petre Dulfu, Isprăvile lui Păcală) Propoziția subordonată circumstanțială condițională Realizați analiza frazelor de mai jos, transcriind propozițiile subordonate circumstanțiale condiționale: (a) "Nu-i rău, măi Ștefane, să știe și băiatul tău oleacă de carte, nu numaidecât pentru popie, cum chitește Smaranda, că și popia are multe năcăfale, e greu de purtat. Și decât n-a fi cum se cade, mai bine să nu fie. Dar cartea îți aduce și oarecare mângâiere. Eu, să nu fi știut a citi, de mult
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
ilustre ca Homer, Herodot, Euripide, Solon, ci și de Cartea Facerii din Vechiul Testament. Am verificat o trimitere a unui istoric cipriot la primul capitol al Vechiului Testament, Geneza sau Facerea, și am găsit informația că un strănepot al lui Noe, Chitim, fiu al lui Iavan și nepot al lui Iafet, unul dintre cei trei copii cu care bătrânul Noe a construit Arca, a adunat toate viețuitoarele, în dublu exemplar, pentru a le salva, la sfatul lui Dumnezeu, de pedeapsa Potopului și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
lui Dumnezeu, de pedeapsa Potopului și ar fi dat numele său insulei, care s-a numit cândva Chition (Kition), nume al unei cetăți de lângă actualul oraș Larnaka. În Biblie (Geneza, 10, 4) se spune despre fiii lui Iavan (Elișa, Tarsis, Chitim și Dodanim): "De la ei a venit împărțirea insulelor, neamurilor, după ținuturile lor, fiecare după limba lui, după familiile lor, în neamurile lor" (p. 9 din ediția 1990). O trimitere de la paragraful din Geneză la Ieremia, 2, 10 spune: "Treceți în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
Dodanim): "De la ei a venit împărțirea insulelor, neamurilor, după ținuturile lor, fiecare după limba lui, după familiile lor, în neamurile lor" (p. 9 din ediția 1990). O trimitere de la paragraful din Geneză la Ieremia, 2, 10 spune: "Treceți în insulele Chitim și priviți."." Evocarea în Vechiul Testament a insulei nu este întâmplătoare și nici afirmațiile istoricilor nu par forțate, întrucât, prin așezarea ei geografică în proximitatea Asiei Mici, zonă în care au apărut, s-au dezvoltat și au dispărut culturi ce au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
bocea, Îi săruta..." Sultanul Îi reproșase, aluziv și insinuant, intenția de nesupunere și tentativa de rupere a relațiilor de vasalitate față de Imperiul Otoman, precum și emisiunea unor monede de aur, toate acestea fiind dovezile unei Îndrăzneli nelimitate: Adevăr e c-ai chitit/Pan a nu fi mazilit/ Să despărți a ta domnie/De a noastrămpărăție?/ Că de mult ce ești avut/Bani de aur ai bătut,/Făr-a-ți fi de mine teamă,/Făr-a vrea să-mi dai seama." Intuind sensul și gravitatea acuzațiilor
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Florina-Olimpia Lupiș () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92317]
-
pretindeau a cunoaște toate adîncurile înțelepciunii și de aceea și-au spus gnostici. Ei și-au adunat aceste înțelepciuni din Inițierile grecilor și negrecilor dar și din Mistere și Oracole. Purtătorul de antereu iudeo-creștin, clocotind de venin împotriva acestora se chitește și își zice în sine: ,,să vedem cum, prin strîngerea laolaltă a Misterelor tainice ale tuturor neamurilor despre care nu trebuie să se vorbească...” se va pune capăt ereziilor. Vedem că ivritul este înverșunat asupra scrierilor ce vin de la Neamuri
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
iudeii dar aceștia doreau să ajungă preoții lumii pentru care, trebuiau pe foarte mulți să-i convertească prin sabie sau minciună. Pentru că nu le-a reușit răzmerița din anii 66-70 împotriva romanilor și a întregului neam omenesc, s-au tot chitit ei ceva timp și au pus de o frăție cu neamul lor arabii, să-i tragă la judecată aspră pe ,,șarpele cel vechi” și ,,Dumnezeul veacului acesta”, cum a scris Saul. Nu poate fi vorba de războiul din anul 70
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
cu comuna Lăloaia. Ne zbenguiam, spuneam, pentru că, după ce ne săturam de bălăcit și înot, ne apucam și băteam cu pietrele în apă, apoi unii în alții, de pe un mal pe alt ul ori într-un anumit loc, să ochim, să chitim, cum spuneau u nii dintre noi, cei mai mărișori. Hai, la chitit ! Dar chititul cu consecințe nefaste, pentru noi și mamele noastre, erau momentele când pietrele aruncate nimereau în diferite părți ale corpului nostru. Ne alegeam cu capetele sparte, ochii
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
și înot, ne apucam și băteam cu pietrele în apă, apoi unii în alții, de pe un mal pe alt ul ori într-un anumit loc, să ochim, să chitim, cum spuneau u nii dintre noi, cei mai mărișori. Hai, la chitit ! Dar chititul cu consecințe nefaste, pentru noi și mamele noastre, erau momentele când pietrele aruncate nimereau în diferite părți ale corpului nostru. Ne alegeam cu capetele sparte, ochii învinețiți, șchiopi din lovitura picioarelor ori bandajați tocmai la mâna cu car
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
Wirthschaftspolitik der Florentiner Renaissance und das Princip der Verkehrsfreiheit, (1878), Bonset, Amsterdam, 1968. Quaglioni, Diego, Politica e diritto nel Trecento italiano. Îl "De tyranno" di Bartolo da Sassoferrato (1314-1357), Olschki, Firenze, 1983, pp. 131-146. Ricciardi, Francesco, Ricordi storici, în A. Chiti (ed.), Pacinotti, Pistoia, 1934. Rospigliosi, Giulio Cesare (ed.), Libro A di Richordi di Antonio di Taddeo Rospiglioxi, Mariotti, Pisa, 1909. Salvi, Michelangelo, Historie di Pistoia e fazioni d'Italia, 3 vol., 1656-1662, Forni, Bologna, 1978. Santoli, Quinto, "Giannozzo Manetti, Capitano
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
vari, 22. 64 Salvi, Historie, cît., ÎI, p. 466. Cu toate ca motivația pentru asasinarea lui messer Mariano a fost o răzbunare personală, moartea acestuia nu putea fi interpretată decât că ofensa la adresa lui Lorenzo Magnificul . 65 F. Ricciardi, Ricordi storici, în A. Chiti (ediție îngrijita de), Pistoia, Pacinotti, 1934, p. 54; I. del Bădia, "Salvalaglio", în Miscellanea fiorentina di erudizione e storia, I, 1886, pp. 47-48; și ASF, Balìe, 43, fol. 204v, din 1 decembrie 1519, pentru restituirea bunurilor către fiul acestui "Salvalaglio
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
1485. În acel an, poetul și scriitorul umanist Tommaso Baldinotti, nepotul lui Piero și fiul lui Baldinotto, ar fi fost obligat să părăsească compania lui Lorenzo Magnifico pentru a se retrage la vila din Ramini în teritoriul pistoiez. Versiunea lui Chiti a fost ulterior preluată de A. Petrucci, "Alcuni codici Corsiniani di mano di Tommaso e Antonio Baldinotti", în Rendiconti dell'Accademia dei Lincei, Classe di scienze morali, storiche e filologiche, ser. 8, XI, 1956, pp. 252-262; Id., " Baldinotti, Tommaso", în
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
pline. Nu bine făcui câțiva pași pe miriște și îmi sări o prepeliță. O ieu la ochi și o greșesc. Se vede că m-am grăbit, gândii eu. Îmi sare curând a doua. De astă dată, după sfatul Turcului, o chitesc 43 bine și iar o greșesc. Îmi sare a treia, a patra, a cincea, îmi sar peste douăzeci în condițiuni minunate, și pe toate le greșesc. Eram să turb de desperare; era să-mi arunc pușca jos și să o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
la târgul de la Puiești” spuse flăcăul și vru să iasă. Fu oprit de bunicăsa care îl întrebă dacă a fost la hora tocmită la Cursești Vale. − Am auzit că ai fost și tu la hora lui David. Ia spune, ai chitit vreo fată de prin părțile noastre, ca taică-tu? glumi bunica Elena; − Am fost eu la mai multe jocuri și la Gârceni și la Lipova și la Armășoaia. Eu am plecat, sărut mâna, bunico, și dacă mai întreabă vreo fată
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
este posibil să nici nu vrea să-i vadă, de teamă că, prin comparație, li se va da pe față propria incompetență, în toată strălucirea ei. Ca să înțelegem mai bine cum te poți simți ca femeie „neinteresantă” în România Senzuală, chitită pe bombe sexy, vă propun un exercițiu: Să ne imaginăm o societate matriarhală, alcătuită din 90% de politiciene, majoritar răscoapte, între 55-70 de ani (așa cum stau lucrurile acum în privința proporției bărbaților). Ele admit în rândurile lor niscai bărbați, cam 10
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]