610 matches
-
pe litoral sezonul estival era pe sfârșite, avură parte de zile însorite și înotară în valurile străvezii ale Mării Negre. Într-o seară, în timp ce se desfăta în brațele soțului, soția îi șopti ceva la ureche. Acesta sări în sus ca ars, chiui în culmea fericirii, apoi o cuprinse năvalnic în brațe. - Mă sufoci, iubitule! - gemu ea ușor. Paul continuă să-i presare sărutări pe frunte, pe lobul urechii, pe obrajii catifelați, pe buzele senzuale, apoi coborî pe gât și pe piept. Îi
XV. SUB SEMNUL BLESTEMULUI (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382324_a_383653]
-
legat, cum ai țopăit ieri prin casele celor bogați spre a încheia afaceri murdare. (X încerarcă să-și tragă picioarele țipând, râzând, plângând.) D4: Nici legiunea de draci ce a fost alungată de bătrâna ce se ruga cu credință nu chiuia mai tare. (Râde atât el cât și ceilalți, X se zbate și strigă. Omul cu sticla apare în cimitir.) D2: Încă un client. D3: Îl iau eu în primire. (Pornește în grabă spre Omul cu sticla, dar acesta fuge speriat
UȘA PIERDUTĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382374_a_383703]
-
omul meu. Plecați! Cei șapte draci: Iarăși ea și rugăciunile bătrânei! Femeia fără chip: Plecați! D1: Să mergem pe turnul cel mare de la biserică, acolo găsim mândria la ea acasă și ne distrăm copios. (Cei șapte draci pleacă sărind și chiuind.) Femeia fără chip: (îl dezleagă): Acum e mai bine? X: Nu mai știu ce e bine. Am pierdut o ușă deschisă și am ajuns bătaia de joc a patimilor încornorate într-un cimitir. Nici măcar în cimitir nu am găsit liniștea
UȘA PIERDUTĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382374_a_383703]
-
un câine... Mergeau tăcuți, urmându-și drumul drept. Căsuța cu cerdac îl aștepta tăcută, Acoperită de nămeți ca un moșneag, În curte năvălise crunta iarnă, Și așezase neaua din uliță în prag. Pe-aici cândva săreau în sus copiii, Tot chiuind de dragul albei nea, Acum ograda stă nemăturată, Și parcă tot omătul a căzut în ea. Ia uite! Prispa stă să cadă! S-a scorojit și varul pe pereți! Ce mult a mai trecut de când cu toții, Mâncau pe prispă-n multe
BUNICII de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2199 din 07 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383487_a_384816]
-
lumea, da’...m-am săturat. Iuhuu! (începe să se-nvârtească)uite că pot și singură. Haideți fetelor la dans! Uite-așa! și iar așa! Zi-i, băă! Maria și tinerele râdeau cu hohote. Se ridicară și-ncepură și ele să chiuie, apoi să se-nvârtească în neștire, ca Irina. Se dezlănțuiseră, eliberând energia sugrumată-n sufletul lor. Aveau atâta viață-n ele, atâta bogăție de dorințe neîmplinite, care trebuiau dăruite...Dar cui? Oricum, se cereau risipite, împrăștiate, spulberate, ca să-și ușureze
CAP. 11 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2240 din 17 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383084_a_384413]
-
lor. Aveau atâta viață-n ele, atâta bogăție de dorințe neîmplinite, care trebuiau dăruite...Dar cui? Oricum, se cereau risipite, împrăștiate, spulberate, ca să-și ușureze sufletul de ele. Și mai ales, trupurile lor fierbinți, nerăcorite. De aceea dansau ca nebunele, chiuind, aproape urlând ca lupii flămânzi. Până obosiră, prăbușindu-se asudate pe scaune și pe canapea, amuțind cu totul. Doar Irina strigă: - Închide, tanti, televizorul ăla, că mă enervează! Dacă mai cântă, fac moarte de om. Simt că trebuie să strâng
CAP. 11 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2240 din 17 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383084_a_384413]
-
-n picioare: - Gata, fetelor, gata! Mai sunt câteva minute și vă găsește micuțul anișor plângând. Deschise televizorul, de unde năvăliră puhoaie de sunete sălbatice, de veselie și bucurie, acompaniate de îndemnurile cunoscute: sus, paharul, sus! Maria puse mâna pe pahar și chiui: iuhuu! Haideți, fetelor și voi! Sus, paharul, sus! Că viața-i frumoasă, oricum ai trăi, dacă ești tânără și sănătoasă! Sus, paharul, suuus! Și-l bău până la fund. Uluite și descumpănite, tinerele musafire, cu lacrimi pe obraji, luară și ele
CAP. 10 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383083_a_384412]
-
frumoasă, oricum ai trăi, dacă ești tânără și sănătoasă! Sus, paharul, suuus! Și-l bău până la fund. Uluite și descumpănite, tinerele musafire, cu lacrimi pe obraji, luară și ele de pe masă paharele, le ciocniră și le băură până la fund. Irina chiui și ea: iuhuuu! Trăiască tanti Maria, cea plină de viață! Totuși, Nicoleta, zâmbind trist, o întrebă: - Și de ce crezi, tanti, că trebuie să mai trăiesc? - Pentru că ești tânără, frumoasă și sănătoasă. Și chiar dacă ai fi bătrână, urâtă și bolnavă, tot
CAP. 10 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383083_a_384412]
-
După ce Buhăianu se urcă pe bancheta din spate și-i spuse unde vrea să-l ducă, Trache se bucură că, de fapt, se ducea acasă, cu pleașca aproape intactă. Dumnezeu are grijă de cei necăjiți și proști. Îi venea să chiuie de bucurie, când auzi din spate: --Hai, dom’ Trache, dă-i cărbuni și prinde suta! -va urma. Referință Bibliografică: TRANDAFIRUL SIRENEI-12 / Năstase Marin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1792, Anul V, 27 noiembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015
TRANDAFIRUL SIRENEI-12 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1792 din 27 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383110_a_384439]
-
perete și pe ea intră buluc un nor de praf care se opri un moment în prag, apoi se repezi pe la mese destrămându-se în șase-șapte găligani ce încălecară într-o clipită scaunele și începură să bată sacadat în tăblii chiuind și scandând: „Vot-ki! Vot-ki!”. Din mijlocul lor se desprinse unul mai înalt, roșcovan, cu șapca dată pe ceafă; zărindu-l pe hangiu, se duse cu pași mari spre el, îl apucă de umeri și-l sărută apăsat de trei ori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
pane Macek! — Mă bucur, mă bucur! - rânji hangiul, turnând în pahare. Insul mai înalt se întoarse spre ai săi și deschise gura să scoată și el un chiot, dar dădu cu ochii de cei doi călugări. — Stoooi! - răcni el în loc să chiuiască. Ceilalți se potoliră ca prin farmec. Insul înalt își scoase șapca, veni spre Metodiu, îngenunche și spuse cu sfială: — Blagoslovește, părinte, un biet păcătos. Fii binecuvântat, fiule - zise Metodiu, făcând deasupra părului roșcovan semnul crucii. — în linie, adunarea! - făcu cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
de lumină, zări ca prin pâclă casele unui sat. Aprinseră cu chiu cu vai șomoioagele de paie, apoi bătrânul, clătinându-se maiestuos, se ridică în șa și dădu semnalul de atac. El ochi o casă mai arătoasă, porni în galop chiuind și, cu destulă precizie pentru starea în care se afla, aruncă șomoiogul aprins pe acoperișul de trestie al casei. întoarse iapa și intră în curte cu sabia scoasă. Din tinda casei țâșni o femeie despletită, grăsuță numai în cămașă. Atamanul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
În noroi dezbrăcată lubrică asemenea cadavrului unei proxenete bătrîne o Întîlnire de dinainte de viață o vedere de după moarte urcă În mine ființa străină bucuria rea Îngrozitoare gîlgîie În toate glandele Îmi simt scrotul umflat și pofticios pînă la durere aș chiui aș urla ca javra aia flămîndă gîtuită În lanț doamne mai lasă-mă să trăiesc mai lasă-mă să mă Înec În boarea asta lîncedă grețoasă a teilor parcă elevele miros așa subțiorilor lor puful lor mărunt blond Încărcat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
emigrantului, amîndoi la primul lor teren: măsurau pămînturile Serbiei, făceau planuri de cadastru și de cartografiere, lucrau cînd cu mira, cînd cu teodolitul, pe cap aveau pălării de pai, era-n plină vară, soarele dogorea, se cățărau pe deal, strigau, chiuiau, ploile de toamnă Începeau, porcii grohăiau, dobitoacele erau agitate, trebuia dosit teodolitul, care atrăgea tunetul. Spre seară se duceau la Învățătorul satului, Milenković, unde să bea șliboviță și să Învîrtă frigărui, Gherasimov Înjura cînd pe sîrbește, cînd pe rusește, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
scurtă durată, pînă să ajungă cu trăsura În bulevard, unde era așteptat de mulțimea gălăgioasă, adusă din tot imperiul. Printre bătăile sacadate ale tobelor se auzea murmurul gloatei, un freamăt amenințător, văzu chiar pumni ridicați În semn de ură. Gloata chiuise la pronunțarea sentinței, căci mulțimea Îi ovaționează doar pe stăpînitori. Conștiința acelui gînd Îl va copleși. Capul i se lăsă pe piept, umerii i se chirciră de parcă se aștepta la o lovitură (chiar fu aruncată o piatră) și se Încovoie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
și femeile lor. Toamna accea (1784) dase târziu, cutreierau câmpii și pădurile, și strângeau pădurețe (mere sălbatice) care roduri și adunături le-au pus în chivnițele (beciuri) gazdelor de-au avut ei a face din ele borș aproape toată iarna, chiuau (băteau în piuă!) produsele și din zeama lor făceau și mâncare.” Importanța însemnărilor lui Ion Dumitru Corniță constă în aceea că ne spune că bejenarii așezați în lunca Dunavățului sunt veniți în grupuri, în perioade de timp diferite, dintr-o
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mama lui ar fi zis sigur: nu. Doar că el trebuie să o ia de nevastă. La masă, Rita și părul ei ca mierea. E veselă, simte că bărbatul e topit după copil, mă va lua sigur, îi vine să chiuie. E fericită... — Ce doriți, dom’ profesor, întreabă respectuos chelnerița, se vede că îl știe de mult. — Rita? — Grătar, cartofi, salată. — Idem, adică la fel, râde el. Adu-ne și două beri. Rămân singuri și se lasă tăcere. Studenții de pe la mese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
nu-l vreau!, calul cabrează nervos, tot ridică un picior, apoi altul, preotul, de-abia acuma îl vede, e un preot acolo, ridică mâna dreaptă și îi stropește cu busuiocul greu de apă sfințită, aghiazma mare, toți caii zvâcnesc, flăcăii chiuie, doar armăsarul lui stă pe loc, nu pleacă, mâinile lui țin hățurile strâns și nu îi dau voie. Rămâne pe câmpia goală, fără nimeni, pe calul transpirat. Drept, aprig și singur, iar inelul de aur e jos, în margine de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
capătul căreia (mama, draga de ea!) aveai voie să te dai în carusel de banii respectivi, ceea ce te făcea să conștientizezi și mai bine condiția de copil de care vrei totuși să scapi. Cu toate acestea, copiii Rainer și Anni chiuie din răsputeri, cu inimile și mințile otrăvite deja de mașinile ce trec în goană pe lângă ei. Nu fiindcă acestea ar polua mediul înconjurător, care e oricum desfigurat în urma războiului, ci fiindcă lor le lipsește capitalul cu care să‑și cumpere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
Totuși când îl vede o trece un fior, e fiorul care însoțește amintirea plăcerii. Dacă te înfiori așa numai când îți aduci aminte, cum o fi în realitate? Ce‑a fost asta, a țipat vreun animal? Nu, sunt drumeți care chiuie. Salut! Salut! Au speriat animalele, sunt bărbați și femei durdulii care s‑au învârtit de niște slujbe pe viață și‑și permit în sfârșit să facă ceva care n‑are nici sens, nici scop, și anume: să se cațere pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
stânga modernistă sau modernismul scurt. Tânărul participant, în virtutea iuțelii câștigate, continuă, însă, în silabe, rezumat la un sistem de mișcări născânde, dansul negru al seratei iudee la care s-a tremurat (dacă e constructivist) ori bețivana sârbă la care a chiuit (dacă e rural și folcloric). Optimismul de redacție și cafenea, robustețea profesională trândăvesc tot mai late în pajiștile unei preafrumoase limbi. Iar drumurile de țară scârțâie de coviltirile prozei tradiționaliste, oloage și infantile ca un ultim mereving. Poezie leneșă, iarăși
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
fi putut sugera un dans. Era însă nimic pe lângă ce făceau prințesele în jurul slăvitei lor mame. Sau prinții cu gagicele lor blonde. Acolo mișcare tată! Cele câteva mii de invitați, electrizați de impulsul artistic, începură să frământe pământul bătăturii, să chiuie și să dea cu pălăriile de pământ. Iureșul fu totuși întrerupt de apariția întunecatului duce Pardailan care făcu închinarea de protocol și invită lumea la masă în corturile multicolore din jurul castelului. Rupt de emoția evenimentului, împăratul se năpusti asupra bucatelor
CRONICĂ NESCRISĂ ÎNCĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 333 din 29 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364573_a_365902]
-
Comemorari > PERSIFLĂRI Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 380 din 15 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Persiflări Fac cu ochiul tirizii, portocale aurii; elegantele lădițe, suple ca niște domnițe dintr-un ev puțin modern, vin cu farmecul etern chiuind pe trei silabe, joacă sârba pe tarabe, dar aplauze cam silabe; dolofane merele stau la sfat cumetrele; țuguiate perele; doarme în borcane mierea, iar fasole „sparg” tăcerea; pretutindeni florile; fac bezele zorile, persiflează roadele, chicotesc năroadele. Adrian Simionescu Referință Bibliografică
PERSIFLĂRI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 380 din 15 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361321_a_362650]
-
la fel. Atunci ea le spuse: - Mamă, tată, voi nu trebuie să faceți asta. Ei o priviră cu drag și spuseră: - Ba da, fata noastră dragă, pentru că acum ești Prințesa Lalelelor. Oamenii, animalele și îngerii începură să horească și să chiuie cu mult foc. În timp ce Prințesa Lalelelor le vorbea astfel și veselia se pornise din nou, cerul începu să se întunece și niște păsări negre și mari, cu un croncănit ascuțit, apărură pe cer. Acestea coborâră jos pe pământ și se
PARTEA A II A de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363740_a_365069]
-
mafioții, excrocii, derbedeii, dar absolut toți, se lasă prinși de mascați, încătușați și târâți în fața televizorului, să știe domnii “oameni simplii”că în țara asta se face ordine și curățenie. Pentru treaba asta domnul Gigi trebuie să se bucure, să chiuie, să sară-n sus dintre perne. Tot pentru domnulGigi scumpii eroi ai țării se-njură în parlament și urlă patriotic. Ca domnul Gigi să vibreze când interesele naționale sunt atinse. Ce mai vibrează domnulGigi!..Cum mai protestează și cum strigă
FRAGMENT 2 DIN NUVELA OMUL DIN VIS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1374 din 05 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362754_a_364083]