156 matches
-
creițari, cu o gustărică formată de regulă din pită cu slană care merge de minune cu un păhăruț de rachiu, și mai apoi aduce și un blid cu ștucuri de hencleș. Sucăcițele se servesc cu bucurie și trec pe oarece chiuituri în care au grijă să-l caracterizeze pe nănaș ca pe un om cumsecade, ca pe un bun gospodar, după cum dacă nu-s tocmai mulțumite de felul în care au fost primite acestea ar putea strecura și câte o strigătură
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
acesteia: Acolo alaiul e așteptat cu porțile larg deschise cu stâlpii frumos împodobiți de sărbătoare, cu crengi de brad, cu flori și cu multă verdeață. Un grup de fete și borese, proaspăt sosite, cele ma bune de gură, strigă acum chiuituri cu referire la cei doi protagoniști ai evenimentului, mirele și mireasa, dar în ograda acesteia un alt grup de fete, format din prietenele ei cele mai bune și nu mai puțin gureșe, așteaptă pregătite să răspundă în replică, menținând o
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
ceremonialul cununiei religioase. în frunte merg muzicanții, apoi nănașu de braț cu mireasa, apoi nănașa la braț cu mirele și în sfârșit în urma lor se aliniază toți invitații care doresc să participe la ceremonial. În drumul lor spre biserică, strigăturile, chiuiturile nu contenesc : Rămâneți cu Dumnezeu, Că eu plec cu omul meu. Rămâneți cu Precista, Că eu plec cu bădița ! U iu, U iu iu ! Trandafir în cornul mesii, Frumos plăng ochii miresii. Las’ să plângă cât de mult, Binele ce
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
în uliță, Iese mama miresii Și se uită către soare C-are-o fată călătoare. Călătoare peste munți, La părinți necunoscuți, Călătoare peste văi. Or fi buni sau or fi răi ? U iu, U iu iu ! De la biserică, tot în cântece și chiuituri, nuntașii se întorc la casa miresei, unde-n poartă sunt așteptați de un car împodobit pe care se află lada cu zestrea acesteia. În car se urcă fete și feciori care întrețin în continuare veselia : U iu iu ! Ladă vopsită
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
De data aceasta li se alăturau și bandele satului și se încingea jocul până după miezul nopții cînd «se îngropa» anul vechi și se primea cu bucurie, cu pocnituri din bici, cu focuri de pușcă și de pistoale și cu chiuituri, Anul Nou, cu speranța citită pe fețele tuturor că acesta va fi mai bun. Serbările se încheiau cu plecarea bandelor pe la notabilitățile satului care aveau organizat chef în familie până la ziuă. Feciorii plecau și ei, chipurile acasă, dar de fapt
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
mări la o oră și jumătate chiar două ore,așa cum s-a și întâmplat. Nu disperam, că eram la începutul călătoriei și în plus coborâsem la o benzinărie unde se desfășura la restaurantul din spate o nuntă cu urale, chiuituri cum se obișnuiește, la care se antenaseră și unii din pasagerii noștri. Unul dintre ei consumând și vin și bere, o cam luase la bord și având chef de vorbă devenise motivul de râs și voie bună al tuturor. Până
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
mergeam, întovărășindu-l pe fratele Ionică, la horă (gioc) sau la clacă, iar de Sf. Dumitru (hramul bisericii) la strânsură, unde se aduna tineretul satului și din satele vecine îmbrăcați în haine de sărbătoare. Flăcăii se întreceau în strigături și chiuituri și parcă sburdau în sunetul muzicii renumitului ansamblu Strafreschi, ținând în mâini pomul de brad frumos împodobit cu îmbrăcămintea lor frumoasă, lucrate de mâinile harnice ale fetelor și femeilor, unde nu mai prejos în arta cusutului erau și surorile mele
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]
-
cine ar veni ele, nu afectează cu nimic procesul de selecție care se face după un regulament, cu criterii și indici, de către experți independeți internaționali, selectați de Parlament și de Comisia Europeană. Constatările acide ale domnului Liiceanu sau, spre exemplu, chiuiturile entuziaste ale Laurei Lavric vor avea exact aceeași pondere pentru evaluatorii internaționali: zero. 2. Lobby-ul politic pentru selecție este o componentă vitală, într-adevăr, dar el nu poate ține loc de realități. Dacă nu ai cu ce să răspunzi
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
mirii și cu druștele și o brișcă cu nașii. Într-o altă căruță sunt părinții mirilor, apoi altele Încărcate cu flăcăi și fete. Nunta Începe la socrul mic și continuă la socrul mare. Imaginea ospățului este autentică, cu urările și chiuiturile tinerilor, cu versurile starostelui, din jocul miresei; ziua a treia ospățul se mută la socrii mari, unde mireasa s-a dus cu lada de zestre, urmată de vite și de galițe, că de abia Încăpeau În ograda Glanetașului.... Liviu Rebreanu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
uriașă, din peste 200 de candele. Marți, 18 dec. Miracol! Primesc pe email de la o adresă necunoscută un brad făcut de Józsi din cărți, plantat într-o pădure și împodobit cu becuri luminoase. Spre miezul nopții, zarvă mare pe stradă: chiuituri, cântări, clacsoane. Ies la geam și am senzația că visez: zeci de moșcrăciuni defilează în pas săltat pe bulevard. Miercuri, 19 dec. Alexandra din Montreal, tânăra a cărei poveste cu mărșăluitul am spus-o aici azi-vară, a citit ce-am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
practicii îndelungate și s-a transmis din generație în generație prin viu grai. Bucuria, fericirea, succesul, durerile, suferințele, necazurile se oglindesc cu pregnanță în folclorul hudeștean reprezentat prin cântecul de nuntă, colindul, cântecul de joc, balade, bocetul, cântecul de leagăn, chiuiturile, cimiliturile, snoavele, proverbele, legendele, basmele etc. care au diverse variante și se înscriu în șirul înaltelor valori ale culturii naționale românești. Nu ne vom opri asupra orației de nuntă despre care am scris în subcapitolul „Nunta.... Bocetele la înmormântări sunt
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
numai parii Să se spargă toți dușmanii.” „Bulgăraș de gheață rece Iarna-mi vine, vara trece Și n-am cu cine petrece, Căci cu cine-am petrecut S-a dus și n-a mai venit, S-a făcut negru pământ.” Chiuiturile și strigăturile sunt creații mult răspândite prin satele din comuna Hudești. Ele exprimă aspecte ale vieții oamenilor precum și înțelepciunea și experiența lor. Dăm mai jos câteva chiuituri și strigături folosite în timpul jocului la Hudești: „Cine joacă și nu strigă Face-i-s-ar
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
S-a dus și n-a mai venit, S-a făcut negru pământ.” Chiuiturile și strigăturile sunt creații mult răspândite prin satele din comuna Hudești. Ele exprimă aspecte ale vieții oamenilor precum și înțelepciunea și experiența lor. Dăm mai jos câteva chiuituri și strigături folosite în timpul jocului la Hudești: „Cine joacă și nu strigă Face-i-s-ar gura strâmbă, C-așa-i jocul românesc, Obiceiul bătrânesc, După el mă prăpădesc”. „De urât te poți ascunde, Dar de dragoste n-ai unde; Că oriunde te-
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
se strecoară În condeiul poetului contemporan nouă și devine un fel de alter ego ce-și mângâie stăpânul cu Grasă de Cotnari. Înaromate cu licoarea lui Bachus, versurile devin zburdalnice. Întreaga carte este o zburdălnicie boema, un chef continuu, un chiuit Învățat În tinerețe, un zbor peste tragismul cotidianului teluric, prin ,,osuare unde pândarii beau În taine”. Însetat În permanență, ,,bea cerul ridicat de două torți”, face chefuri ,,cu aer curat și hoinari inocenți”, este urmărit de viziunile tenebre pe când se
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
pentru copii, mame și pentru prevenirea îmbolnăvirilor, sfaturi casnice, leacuri de casă și folosirea plantelor medicinale, vrăjiturile sau crezurile băbești, cum este amorul, iubirea, suferințele și gelozia, buna cuviință și igiena la masă, bucătăria românească, glume de tot felul, ghicitori, chiuituri, bocete - toate în Almanahul Poporului de Ierimia Nichita, Cernăuți, adunate și redate. * Almanahul statului din Principatul a toată Țara Românească Almanahul statului din Principatul a toată Țara Românească, Buda, 1836-1837, apoi la București, 18391858, tipărit la Zaharia Carcalechi, „editorul Bibliotecii
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
puse la dispoziția cititorilor reproduceri din „Amicul tinerimii”, „Bucovina”, „Revista copiilor și a tinerimii”, „Sămănătorul”, „Fluerașul” ș.a. * Calendarul copiilor pe anul 1922 Calendarul copiilor pe anul 1922 editat de Societatea Academică română „Dacia”. Deosebit de partea calendaristică, conținea diferite poezii, cântece, chiuituri și cimilituri, precum și bucăți de proză ca povești și legende scurte, selecționate și redate anume pe înțelesul copiilor. Este precedat de un cuvânt introductiv adresat elevilor școalelor noastre poporale, îndemnându-i să învețe, să respecte părinții și să lupte pentru
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și credințe ale țăranului nostru. Cea mai bună propagandă pentru scrisul și cartea românească se poate face printre sătenii noștri cu ajutorul acestei publicații. Iar colegii pot avea o plăcută ocupație intelectuală, îndeletnicindu-se cu culegerea și publicarea de cântece, doine, chiuituri, colinde, cântece de stea, orații, bocete, descântece, proverbe, snoave, ghicitori, cântece, basme, tradiții, jocuri de copii, datini, obiceiuri, credințe precum și orice se referă la viața săteanului. Întrucât ne permite spațiul restrâns al revistei noastre, putem publica și noi în „Foița
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
se plimbau pe stradă și eșeau la grădină cu capul gol. Decând a venit nevastă-mea, s-au deprins să puie pălărie, căci ea n-a vrut să umble altfel. Băeți cari pasc vitele pe prund. Se învață a striga chiuituri de joc, întocmai ca la noi. În jurul Devei e un ciclu complect de munți mici. Zi de iarmaroc, Miercuri. La un colț de stradă un cerșetor orb cântă balade vechi, acompaniindu-se cu armonica. Lumea îl ascultă și-l miluiește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
nesfârșite ce au zbucnit din piepturile tuturora, când a apărut careta 72 domnească încunjurată de o ceată de călăreți țărani, trasă de opt cai de poștă, care veneau ca vântul într-un nor de colb, în pocnitul de harapnice și chiuitul surugiilor. Așa ceva nu se mai văzuse în Dorohoi. Impunătoarea și bărbăteasca figură a lui Vodă Cuza avea pe atunci un farmec imens. El era primul Domn, după atâtea sute de ani, ieșit din libera voință a poporului și care întrunea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
20-21 de ani cât avea atunci. A supraviețuit din această confruntare, în timp ce fratele lui, Victor, puțin mai în vârstă, cădea jertfă în iunie 1944 pe frontul de la Iași. Parcă-l văd și acum ce hore mândre mai conducea și ce chiuituri ale lui însoțeau acele minunate hore ardelenești. Mama lor, buna mea gazdă, lelea Maria, așa cum îi spuneam când m-a primit ca musafir în casa veche, bătrânească, nu și-a mai revenit din durere și la câțiva ani după aceea
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
de Ț.: Poezii populare din Maramureș (1906). Sunt reunite aici peste două sute șaptezeci de piese, dintre care doar douăzeci și cinci balade, unele constituind o noutate (Năzdravanul, Fata fetelor, Hore despre cei doi frați, Gheorghe și Iosif, Roșmon crai), numeroase doine, strigături, chiuituri, precum și colinde sau descântece. Culegerea, rezultat al cercetării unei singure localități, Biserica Albă, așezată pe malul drept al Tisei, are o dublă importantă, prin expresivitatea textelor și prin prezentarea lor cu semne diacritice, menite să redea „formă în care se
ŢIPLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290194_a_291523]
-
dintre cântecele Rozaliei Cernea, sora sa, sunt de fapt creațiile personale ale unei cântărețe populare. Culegeri: Floricele din jurul Cohalmului, București, 1929; Obiceiuri de nuntă din jud. Hunedoara (comunele Bârsău, Bălata), București, 1929; Cântece ardelenești (regiunea Cohalmului), Cluj, 1929; Strigături și chiuituri de joc din comuna Paloș (jud. Târnava Mare), Cluj, 1930; Cântări de mort din regiunea Cohalmului-jud. Târnava Mare, București, 1931; Cântări religioase din regiunea Cohalmului, jud. Târnava Mare, București, 1931; Colinde de Crăciun din regiunea Cohalmului, jud. Târnava Mare, București
CERNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286174_a_287503]
-
Se mai pot citi texte din Eminescu și din Vlahuță și sunt inserate versuri originale de Maria Berényi, Lucia Borza, Ștefan Mureșan, precum și proză de Petru Popuța și Lucia Borza. Nu este neglijat nici folclorul local, prin colindele, strigăturile și chiuiturile din Apateu, Chitighaz, Vărșand, Jula. Se dau de asemenea informații despre activitatea Societății culturale a românilor din Budapesta. Lucia Borza traduce din Goga, iar Marosán István din Eminescu. M.Pp.
ALMANAH. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285272_a_286601]
-
atotputernici, se poate spune "nu". Vreme de mai bine de un deceniu, reacțiile lui Mihai Botez au funcționat ca niște dușuri reci ale normalității și bunului simț, care se declanșau de fiecare dată pentru a tempera tonurile excesiv de fierbinți și chiuiturile prin care mass-media din țară salutau genialele "indicății" ale "Geniului Carpaților". Mulți dintre noi cei tăcuți care, seară de seară la ora șapte, ascultam Actualitatea românească ne întrebam cu uimire cum este posibil ca un om care trăiește în țară
Singurătatea disidentului de cursă lungă by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13656_a_14981]
-
o dea la naș. Pornind de la bucătărie și îndreptându-se spre masa nașilor, acompaniată de primaș, aceasta chiuie: Din jocurile mai mult jucate la nunți erau: „De-a lungul” și „Învârtita”, jocurile feciorești ca: Sârba, Brâul, Bătrâneasca și Cernuta. După chiuitul găinii starostele adună cinstea, începând de la nași și continuând cu toți mesenii care îi cinstesc pe miri, cu bani sau cu alte daruri, spunând: „De la noi atât, de la Dumnezeu mai mult!”. În același timp închină fiecare un pahar cu mirii
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]