374 matches
-
ea. Fraților, în final câștigă lupta cine știe să alunece șiret pe lângă ea: asta ar fi lecția tăcutului coelacant, dat la fund ca un dizident al evoluției absorbit complet de număratul luptelor pentru supraviețuire de la care neamul său venerabil a chiulit. − Ei, dacă-i pe-așa, și societățile umane au creat spațiul privat cu exact aceeași funcție de parc jurasic al trăirilor: te mai retragi în el, îți mai acorzi o rupere de rutină și, prin ea, inspiri adânc ceva posibilități venite
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
lipsit de vedere". f) Există și exemple de contragere în complementul modificator a funcției și sensului capului de grup verbal sau adjectival, dar cele verbale nu se pot realiza, cel puțin în limba română, decât cu sprijinul derivării: rom. a chiuli < [a trage un] chiul; a închiria < [a da sau a lua] în chirie etc., iar cele adjectivale se realizează, firesc, prin conversiune: drom. albastru "de culoarea cerului senin" < [vânăt-]albastru "albastru-deschis, vânăt-alburiu"; fr. aveugle "orb" < lat. [orbus] ab oculis "idem
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
nominal, având indici formali asemănători. Numărul cazurilor de formare a unor verbe delocutive 103 prin condensare este destul de mare: aminti "a-i reveni sau a face să-i revină în minte un fapt" < [a(-și) aduce] aminte "idem" + suf. -i; chiuli "a se sustrage nemotivat de la îndeplinirea unei obligații" < [a trage un] chiul sau [a trage] chiulul "idem" (calc după fr. tirer au cul) + suf. -i; dedulci "a mânca de dulce în zilele de post" < [a mânca] de dulce "idem" + suf.
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
germ. (der) blaue [Montag] (DEX), blauer [Montag] "zi de luni liberă, nelucrătoare" (literal: "zi de luni albastră" sau "zi de luni beată, amețită de alcool"), ci locuțiunea însăși este un calc parțial după germ. blau machen (scris și blaumachen) "a chiuli, a absenta nemotivat, a lipsi de la lucru sau de la școală" (machen "a face"); rom. bloc "clădire mare, cu mai multe etaje, împărțită în apartamente" (< germ. Block, engl. block "idem") a fost explicat, eronat, din germ. Blockhaus (DLRM, DEX, NȘDU)130
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
de bază, dar pierde complet caracteristicile morfologice ale elementului reținut. Este vorba de cazurile de reducere a unor locuțiuni verbale la complementul nominal sau, rareori, adverbial, care trece prin derivare la o altă parte de vorbire, devenind verb (rom. a chiuli < [a trage un] chiul sau [a trage] chiulul, a drăcui < [a trimite la] dracu', a închiria < [a da sau a lua] în chirie, a (se) întruni < [a (se) pune, a (se) strânge, a (se) face] într-una etc., magh. poznáz
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
12, 135 camănă, 211 cameră, 128 Cameră, 128 candel, 129, 157 caracteristică, 120 carosabil, 172 (a) cauza, 24, 142, 173 cârmâz, 127, 188, 197 celular, 119, 161 centrală, 119 cezariană, 119 cherhana, 127 chibrit, 131 chilnă, 127, 188, 198 (a) chiuli, 86, 143, 205 cico, 131 ciozvârtă, 140 circular, 118, 173, 203 circulară, 118, 173, 203 circulație, 118, 135 ciric, 140 Cluj, 118, 125 cola, 86, 125, 173 coloniale, 136, 186, 199, 206 colonie, 46, 85, 118, 133, 160, 173, 202
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
de suflet, pe care l-am văzut efectiv crescând și am participat chiar la amenajarea studioului, care inițial avea sediul în fostul hotel al partidului de lângă Copou. Radio Unison a devenit un adevărat drog pentru mine: nu de puține ori chiuleam de la ore ca să merg la radio, stăteam noaptea și îmi făceam emisiunile sub plapumă de teama să nu mă prindă părinții mei, care nu priveau tocmai cu ochi buni faptul că îmi "iroseam" atâta timp pentru o activitate "neserioasă". Și
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
nimic...Poate unii sunt conștienți de toate efectele acestor prafuri, dar, din dorința de a fi interesanți și în pas cu modă, gusta o dată, de două ori, pana devin dependenți. Să ne gândim...de câte ori nu am văzut cum diverși copii chiulesc de la școală și se duc în scările blocurilor "să se simtă bine" ?? Se pare că trăim în generația tinerilor emotivi, nemulțumiți de viață, neînțeleși și fără prieteni... în generația celor care se relaxează fumând o țigarică pe la colțuri sau crestându
Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Cărtuţă Teodora Elena, Lazăr Oana () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_2042]
-
noaptea în disprețul interdicției părinților, înainte de vârsta de 13 ani; - a fugit de acasă (noaptea) de cel puțin două ori în timp ce locuia în casa părintească sau a substitutului parental (sau odată, fără a reveni acasă o lungă perioadă de timp); - chiulește adesea de la școală, înainte de a împlini 13 ani". Cât de imperios necesară este munca efectuată cu deficienții comportamentali se vede chiar și numai din descrierea unor asemenea conduite potențiale pentru producerea unor fapte deosebit de grave, ulterior mult mediatizate de presă
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
alta e ce faci tu și cum vezi tu lucrurile (elev, 17 ani, grup școlar). Cred că sunt 2-3 persoane în clasă care nu fumează, de obicei la aceste acțiuni merg cei care nu fumează sau, și noi, ca să mai chiulim de la câte o oră. Ascultăm 30 de minute persoane care vorbesc întruna despre lucruri pe care le știm, nu am întâlnit nici un profesor care să ne facă observații, nici gardianul. Mai degrabă ne anunță când vine directorul: stingeți țigările! (elev
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
în cadrul comunității religioase. Părinții elevilor se cunosc între ei, la fel și părinții și profesorii, iar posibilitatea ca actele deviante ale elevilor să treacă neobservate și nepedepsite este redusă. Să presupunem, spre exemplificare, că doi colegi de clasă hotărăsc să chiulească. Pentru a scăpa de părinții care obișnuiesc să îi conducă până la școală, fiecare pretinde că urmează să fie dus de către părintele colegului, cu care se întâlnește pe traseu. Dacă părinții celor doi se cunosc, le va fi foarte ușor să
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
În sfera dezvoltării intelectuale, În care elevii sunt ostili Învățăturii, fără curiozitate pentru nou, cu retard intelectual și cu ritm lent de evoluție. Ei au dese conflicte cu părinții din aceste cauze, dar și cu profesorii și colegii; obișnuiesc să chiulească, să mintă, să fure, să consume alcool și droguri. 4. Devieri de comportament În sfera volițională, În care elevul este Încăpățânat, capricios, indisciplinat, dezordonat etc. Sunt urmări ale tutelării excesive sau ale nesupravegherii copilului. II. Cauze ale comportamentului școlar deviant
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
a unor părinți care doresc de la copiii lor performanțe superioare, indiferent de posibilitățile intelectuale ale acestora sau a Înclinațiilor native, duc adesea la manifestarea unor atitudini de revoltă a elevilor. Nu sunt rare cazurile când aceștia refuză să mai Învețe, chiulesc sau mint pentru a-și manifesta revolta. Se creează asfel conflicte greu de rezolvat Între copil și părinte pe de o parte și Între copil și cadrele didactice pe de altă parte. Adaptarea școlară este În mare măsură determinată de
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
politic. Apoi, frica de a nu-și pierde locul de muncă și de a rămâne pe drumuri i-a obligat pe foștii deținuți să devină ireproșabili la locul de muncă în timp ce colegi, cu aceeași pregătire, membri de partid, puteau să chiulească fără consecințe, fiind pe deasupra recompensați și având întâietate la prime nemeritate. Mai mult, presiunile și controlul partidului nu se exercitau doar asupra mijloacelor de câștigare a existenței, ci și asupra obținerii unei locuințe, asupra dreptului de a studia al copiilor
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
oricum ne împăcăm bine cu dumneaei, din punctul meu de vedere este o doamnă foarte drăguță și nu are rost să fii botos, nervos sau supărat la ora de istorie. Mai sunt orele de română, frumooaaase ore pentru cei care chiulesc de la ele (și hei! nu mă refer la toți!). Mie îmi place ora de română atunci cănd discutăm despre cărți și îți poți exprima opinia despre un personaj pe care îl urăști, îți place, sau te amuză; în schimb nu
Apogeul by Dîrlea Diana () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1796]
-
cu un an după Axis of Evil (vezi AXIS OF EVIL) a lui George W. Bush, sintagma batjocoritoare Axis of Weasels, pentru a ridiculiza atitudinea Germaniei și Franței (weasel înseamnă nevăstuică, dar to weasel out înseamnă a te fofila, a chiuli, a te deroba). Anne Applebaum, de la Washington Post, comentează "succesul" importantului oficial american: Dacă Rumsfeld ar fi căutat în mod deliberat o modalitate de a irita simultan liderii celor două cele mai mari țări europene, să scoată la iveală cele
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
să acceptăm că toate textemele sunt, prin chiar natura lor, diatropice). De aceea, ar trebui să găsim o modalitate de a distinge reconfigurarea de simpla determinare. În acest sens, e instructiv să analizăm trei exemple: (a) Elevul Ionescu nu mai chiulește de la ora de matematică, dar nici nu s-a apucat de învățat. Lupu-și schimbă părul, dar năravul ba. (b) Elevul Ionescu nu mai chiulește de la ora de matematică, dar nici nu s-a apucat de învățat. Elevul [Ionescu]-și
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
determinare. În acest sens, e instructiv să analizăm trei exemple: (a) Elevul Ionescu nu mai chiulește de la ora de matematică, dar nici nu s-a apucat de învățat. Lupu-și schimbă părul, dar năravul ba. (b) Elevul Ionescu nu mai chiulește de la ora de matematică, dar nici nu s-a apucat de învățat. Elevul [Ionescu]-și schimbă părul, dar năravul ba. (c) Elevul Ionescu nu mai chiulește de la ora de matematică, dar nici nu s-a apucat de învățat. Lupu-și
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
de învățat. Lupu-și schimbă părul, dar năravul ba. (b) Elevul Ionescu nu mai chiulește de la ora de matematică, dar nici nu s-a apucat de învățat. Elevul [Ionescu]-și schimbă părul, dar năravul ba. (c) Elevul Ionescu nu mai chiulește de la ora de matematică, dar nici nu s-a apucat de învățat. Lupu-și schimbă părul, însă doar pe/cu o piele de oaie. În exemplul (a), întâlnim ceea ce am putea numi o determinare "slabă": textemul diasketic a fost, într-
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
discurs se referă doar la obiectele pe care le desemnează în mod nemijlocit. În schimb, în exemplul (c), secvența diatropică vizează atât sensul literal al textemului (pielea de oaie), cât și sensul său "literal" (faptul că elevul Ionescu nu mai chiulește de la ore). Avem de-a face, în acest caz, cu un textem modificat printr-o operație de reconfigurare, și nu doar prin simplă determinare discursivă. Prin urmare, diferența dintre determinarea (forte) și restructurarea textemelor rezidă în faptul că, dacă prima
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
adresare - fată, fetele; interjecții - bă, mă, bre). A: ce zici fată? B: taci puțin A: vorbește fată mai tare. las-o să vorbească↓ nu te mai băga (IVLRA: 78) A: așa fetele↓ și CE-ați mai făcut astăzi. B: am chiulit de la germană. A: nu v-ar fi rușine. B: măi↓ # CE-ați făcut la germană (IVLRA: 76). Emoția anulează uneori deferența: empatizarea cu interlocutorul, enervarea, disprețul pot conduce la folosirea inconsecventă a pronumelor și a formelor de adresare: B: da
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
o prăjină și deranjezi simetriei. Încă puțin, încă... Perfect ! Acolo să stai, să nu miști un milimetru ! Dacă ai nevoie, îți fac un semn mic cu o cretă. Aduceți o cretă, vă rog ! Cum n- aveți cretă, când vreți să chiuliți de la muncă cum faceți repede o febră ?“, râde Cristi, care după ce termina cu detaliile regizorale dădea startul repetițiilor, partea cea mai dificilă de altfel, pentru că perfecționismul său exagerat îi scotea uneori din sărite pe cei din jur. „Ce-a fost
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
profesoara hotărî să-l lase corigent. Dacă i-ar mai fi înșirat câteva note de unu, domnișoara Braunstein și-ar fi îndeplinit visul. Cu două săptămâni înainte de încheierea anului, domnia sa era învinsă însă de regula bonusului așa că Labiș, calculând posibilitățile, chiulea la orele de franceză. Cățeaua s-a plâns directorului. Acesta l-a chemat la cabinet, dar Labiș îi declară: - Tovarășe director, doamna profesoară ține cu orice preț să mă lase repetent. Zâmbind pe sub mustață, Rimmer îi îngădui: - Bine, fă atunci
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
știrea pedagogului erau o practică destul de frecventă. Plecările aveau loc înainte de baricadarea ușilor care dădeau în exterior și revenirea după ora 6, când ușile se deschideau din nou. *** Dacă aveai, cu adevărat, o problemă de sănătate, sau dacă voiai să chiulești o oră sau mai multe, mergeai la infirmerie, la madam Georgescu, infirmiera, ce semăna cu un butoiaș ștrangulat la mijloc, prevăzut cu două picioare scurte, și care avea cunoștințe de medicină cam câte aveam eu despre zborurile cosmice. Pe loc
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
la o întâlnire), ca amenințare (un hoț pătrunde într-o bancă, paznicul încearcă să activeze alarma conectată la poliție, hoțul și paznicul așteaptă privindu-se câteva minute, apoi hoțul, amenințând cu pistolul, rostește enunțul respectiv), ca laudă (studenții decid să chiulească în grup de la un seminar, iar cu prima ocazie cu care se reîntâlnesc la facultate șeful de an își laudă colegii spunând fraza respectivă), ca întrebare (după ce cu o oră înainte toți studenții lipsiseră de la curs, profesorul spune enunțul respectiv
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]