180 matches
-
decât să se gândească la casă și la ceilalți, jalba se în che ie într-o perspectivă luminoasă și ireală. Să-i lăsăm să ne povestească cum va arăta viitorul casei, cu ei, în frunte: „ci cu toți să ne chivernisim din casă, de unde vom și munci. Și după partea ce fieșcare avem în casă până vom căsători toate surorile, însă după starea și po tri va noastră, apoi cele rămase atunci le vom împărți frățește.“ După mama vitregă, ținta ata
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
legată de această întâmplare. Pe scurt, îi va fi foarte greu să găseas că pe altcineva la care „să slujească și să-și scoață pâinea“, iar mama cere cu insistență capreotul „să primească pe fată în cârca lui, să o chivernisească“, aceasta devenind obligație morală majoră și ime diată, căci trecerea timpului lucrează împotriva fetei, „vremea trece și în vârstă se înalță“. Totodată deflorarea apare ca un delict pentru care preotul trebuie să plă teas că, deoarece numai o zestre bogată
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
zestrea Mărgăritei. Părinții clerici s-or fi întrebat cine ar fi mai în drept să dețină această prăvălie: Maria în calitate de mamă, Păuna în calitate de soție și mamă a copilului lui Iane sau fiica lui? Cine ar fi mai capabil s-o chivernisească astfel încât să asigure minima existență a celor trei urmașe ale lui Iane, dar să „umple“ și viitorul (zestrea) unei fete? Toate cele trei femei au câte un punct slab: Maria este „bătrână, slabă și neputincioasă“, Păuna s-a recăsătorit și
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
și așa precară, a multor cupluri nu supraviețuiește în atare condiții. Din acest motiv, soția cere ajutorul celordin jur pentru a-și salva zestrea sau a prezerva patrimoniul familiei. Neaga din Vlăiculești, județul Ialomița, își acuză soțul că nu o chivernisește și că nu-i aduce de cheltuială, ba mai mult, că în vremea răzmeriței a lăsat-o singură fărămâncare și fără protecția necesară. În această situație, s-a văzut obligată să pă ră seas că satul și să-și caute
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
declară chiar soțul „scârbindu-se unul de altul“ soluție de împă ca re numai există. Femeia notează aici cum situația economică a cuplu lui s-a de te rio rat cu fiecare zi, iar bărbatul, care avea obligația de a chivernisi casa, s-a sustras acestei îndatoriri, ac cep tând ca ea să pă ră seas că căminul pentru a se între ține singură. Deci un bărbat care nu e capabil să se chivernisească pe el, nu va avea grijă de
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
iar bărbatul, care avea obligația de a chivernisi casa, s-a sustras acestei îndatoriri, ac cep tând ca ea să pă ră seas că căminul pentru a se între ține singură. Deci un bărbat care nu e capabil să se chivernisească pe el, nu va avea grijă de familia sa. prima grijă a unui soț este aceea de a se ocupa de casă și soție, cu „căutare“ sau „chiverniseală“. El trebuie să-i asigure un cămin, o casă cu chirie, în caz că
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
lucrurile s-ar fi îndreptat dacă Lazăr s-ar fi dovedit om gospodar; ma ma-soacră s-a arătat întotdeauna gata să-l ajute. O dată a intervenit pentru el pe lângă vornicul Pârșcovea nu să-i dea o moșioară să se chivernisească cu ea. Lazăr renunță după un an și jumătate și o obligă tot pe soacră să i plătească cei 105 taleri, arenda moșiei. Cum nu i-a mers prea bine cu agricultura, Lazăr îi cere soacrei să ape le ze
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Hoa ță și bețivă, soția își ne cinsteș te casa și împinge familia la ruină. La 4 octombrie 1774, când Maria din mahalaua Fântâna Boului își reclamă soțul că de șap te ani o bate, o căznește și n-o chivernisește, vecinii din cele două mahala le, unde cu plul a locuit în ultima perioadă, se arată indignați de îndrăzneala ei. Mărturiile lor conturează portretul „femeii afu risite“ și pe cel al „soțului bun și gos po dar“. Popa Mavrodin deschide
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
și pentru a evita păcatul curviei, iar o femeie bolnavă nu le poate fi de nici un folos, mai mult, prin neputința ei contribuie la ruina menajului. Chiar femeia recunoaște că „numai poate să ție casă cu el și să-l chivernisească dă spre céle făméești de vréme ce din păcatele ei și din voia lui Dumnezeu i s-au întâmplat acea betejiune“. Așa cum am spus deja, cuplul este înainte de toate o mică ce lu lă economică în care con tri buția
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
câștig povara bogăției, să o împărțim la mulți; aceia o vor purta cu bucurie și o vor închide în sânurile Stăpânului, cămările cele nejefuite”<footnote Idem, Omilii și cuvântări, omil. a XXI-a, VIII, p. 559. footnote>. Bogăția materială trebuie chivernisită în așa fel încât ea să devină un mijloc pentru a dobândi bogăție spirituală, comori cerești, așa cum precizează și Sfântul Părinte în Omilia contra lăcomiei: „Fie-ți deci sfârșitul cultivării pământului început al semănăturii cerești<footnote Omilie contra lăcomiei, P.G.
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
ți-am scris până-acum, cauza a fost neîncrederea cu care întâmpini orice voință proprie a oricărui din fiii dumitale, neîncredere augmentată de privirea formalistă ce-o ai despre lume, după care orice om care nu caută numaidecât a se chivernisi, după cum o numești d-ta, trebuie să fie un om de nimic. Ești un părinte nenorocit. Dar ești nenorocit mai mult pentru că vrei ca fiecare să trăiască și să-și măsure pașii după cum dorești d-ta." 286 Nu e dificil
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
meu"), ține evidența bacșișurilor (pe grădinarul cimitirului unde era înmormîntată soacră-sa "l-am bacșișuit") și receptează cu lăcomie luxul orașului peninsular: "...se vîntură aici un lux a cărui vedere mă a făcut să renasc și să mă optimizez." Își chivernisește gospodăria cu atenții amintitoare de Hagi Tudose: "Ai să vezi, cînd ai să vii, ceapa. Poate n-are să fie nevoie să mai cumpărăm" îi comunică aristocraticei consoarte în 1931, pentru ca în 1934 să producă în corespondența cu aceeași alăturări hilare
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
Vechiul Testament, sau Barnaba în Noul Testament, cel care a finanțat multe din călătoriile misionare ale Sfântului Apostol Pavel. Noi, în Biserică, avem o rugăciune pentru preotul iconom, iconom stavrofor sau purtător de cruce. În rugăciunea aceasta se cere ca el să chivernisească, adică să administreze cu bucurie averea Bisericii, cerându-se ca această lucrare să se facă și prin rugăciunile sfântului bun biruitor ucenic Barnaba. Titi Dincă: Cu îngăduința Prea Fericirii Voastre, să continuăm șirul acestor idei discutând despre opera socială a
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
Socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din târg”; r. 21 22 : „Când e minte, nu-i ce vinde; când e brânză, nu-i bărbânță” realitatea nu corespunde mereu cu intenția; atunci când îi merge bine, omul nu știe să chivernisească; p. 33, r. 12 13 : „omul lui Dumnezeu, cu năravul dracului” - ideea, cu substrat evident religios, potrivit căreia omul (românul), creștin prin origine, adoptă atitudini ce vin de la cei incompatibili prin definiție cu cele sfinte, dracii; p. 34, r. 33
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
uita niciodată în viața mea cuvintele Sf. Apostol Pavel, care cere ca preotul să fie fără prihană, bărbat al unei femei, priveghetor, treaz, cumpătat, ospitalier, învățător; nu bețiv, nu bătăuș, nu râvnitor de câștig urât; ci blând, nesfadnic, nelacom, bine chivernisindu-și casa sa, că dacă cine nu știe a-și chivernisi casa sa, cum va îngriji de biserica lui Dumnezeu ? (Timotei III 2-6). Declar însfârșit că întru toate voi fi supus și ascultător Chiriarhului meu Prea Sfințitului Episcop și dispozițiunilor
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
ca preotul să fie fără prihană, bărbat al unei femei, priveghetor, treaz, cumpătat, ospitalier, învățător; nu bețiv, nu bătăuș, nu râvnitor de câștig urât; ci blând, nesfadnic, nelacom, bine chivernisindu-și casa sa, că dacă cine nu știe a-și chivernisi casa sa, cum va îngriji de biserica lui Dumnezeu ? (Timotei III 2-6). Declar însfârșit că întru toate voi fi supus și ascultător Chiriarhului meu Prea Sfințitului Episcop și dispozițiunilor privitoare la Biserică și cler ale Sfântului Sinod al Sfintei noastre
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
aplicare pe teren mioritic în ce privește constituirea și fenomenologia Dasein ului. Se constată că nu numai despre un Păstor pierdut în pustietate geografică este vorba în Miorița, în primul rînd, ci despre Ființă ca prototip al umanității, care știe să-și chivernisească actele sub presiunea unui soroc, fără drept de recurs, plasat într-un timp imprevizibil. Orice inscripție de cimitir, chiar dacă se reduce la nume și dată, fără poezele de circumstanță și de naivă tristețe, constituie semnul prefigurării sorocului. Inscripția nu omoară
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
cei din a doua treaptă, care după lege au dreptul „să ridice domn pământean”. Oamenii doamnei cereau adunării să-l aleagă pe beizadea Gheorghe care, spuneau ei, ar domni folosind înțelepciunea sfetnicilor bătrâni. — Este mic de ani și nu poate chivernisi țara într atâtea răzmerițe ce se află, se auzi glasul marelui spătar Mihai Cantacuzino. — Este mic, e drept, dar are cugetul curat, se auzi o voce revoltată. — Și Brâncoveanu Constantin, marele logofăt, a stat alături de vodă răposatul și i-a
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
validé, care primise de la domnul valah un dar de cincizeci de pungi, sau poate impresionat de propriul cadou, în valoare de două sute de pungi, aprecie laconic calitățile lui Brâncoveanu, bâlbâindu-se incoerent: — Ochii mei se bucură la vederea ta. Să chivernisești raiaua, adică țara, bine precum și până acum! Brâncoveanu, conform protocolului, nu trebuia să răspundă, avea dreptul doar să se închine și să se retragă cu spatele, la fiecare trei pași repetând închinăciunile pe mutește. La ieșire, în curtea elegantului palat
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
cîte una ocă ceară de tot pogonul; și de... a mai cumpăra... vreun pogon doaă, să aibă a da... tot cîte una ocă... de ceară de tot pogonul”. De aici se vede că „rugătoarele” de la mănăstirea Socola știau să se chivernisească. Și nu se încurcau, ci mergeau în rând cu vremurile. Asta se vede din cele scrise la 23 august 1790, când stareța Martha cu soborul stabilesc prețul de doi lei și douăzeci de bani pentru un pogon de vie și
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
Vartholomei arhimandrit și igumen sfintei mănăstiri Putnii” spune: „Avînd sfînta mănăstirea noastră șapte pogoane pol vii lucrate în dealul Miroslava, lîngă Iași, pe moșii sfintii mănăstiri Gălății... Aceste 7 pogoane și giumătate vii fiindu-ne noao peste mînă a le chivernisi (asta s-o creadă Mutu!) le-am făcut schimbătură cu preosfințitul mitropolit al țări, Iacov, dînd noi aceste vii Mitropolii, sfințiia sa ne-au dat alte vii în locul acestora, adecă 5 pogoane vii lucrate în dealul Odobeștilor”. Ce-i cu
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
toate generațiile”. (Sf. Clement Romanul, Epistola către corinteni (I), cap. XI, în PSB, vol. 1, p. 57) „Umbli în sfatul necredincioșilor, dacă spui în inima ta: Este, oare, Dumnezeu, Care conduce pe toate cele din lume? Este, oare, Dumnezeu, Care chivernisește pe cele din ale fiecăruia? Este, oare, judecată? Este, oare, răsplătire fiecăruia după faptele lui? Pentru ce, oare, drepții sunt săraci, iar păcătoșii bogați? Pentru ce, oare, drepții sunt lipsiți de slavă, iar păcătoșii încărcați de slavă? Nu cumva, oare
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
în cele mai vechi texte românești), (a) lipsi, (a) părăsi, prisos, (a) sosi. A treia categorie cuprinde cuvinte împrumutate mai târziu (secolele 18-19), mai ales în epoca fanariotă, din neogreacă, care sunt răspândite, în special, în sudul țării (argat, crivat, chivernisi); unii termeni din neogreacă s-au generalizat pe tot teritoriul dacoromânesc, cum este cazul lui stafidă. Multe dintre cuvintele grecești care circulau în secolele 18-19 nu mai sunt cunoscute astăzi. În aromână, care a fost în contact permanent cu greaca
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
aproape o jumătate de oră. Apoi, stăpână pe informațiile culese, dactilografie o a doua versiune - de data asta, în mai puțin de șapte minute și jumătate. SE SPUNE că scoțienii se pricep cel mai bine la un lucru - să-și chivernisească banii. Ian McGregor, președintele Consiliului Național al Cărbunelui este mai presus de orice un bătrân scoțian șiret care are în spate o experiență de o viață în domeniu. Domnul Arthur Scargill provine însă dintr-un mediu diferit: activist sindical de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
îngustime de vederi moștenită din familie. Fusese educată la Academia Ștefan Gheorghiu, însă vocația de comandant și severitatea prejudecăților izvorau din însăși firea ei de revoluționar. Acum, iarna, grijile ei administrative erau dedicate integral numai aprovizionării complexului de la Sans-Souci, unde chivernisea de toate cele. Vara se preocupa, însă, în special cu așternerea brazdelor de pelin verde-cenușiu pe dușumele și cu schimbarea săptămânală în dormitoarele servitorilor, a covoarelor de pelin adunat de pe Bărăgan, menite să preîntâmpine înmulțirea nesuferită a purecilor. Gonea cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]