2,820 matches
-
vrei să spui Lasă prostiile și zi, unde ești? La București, singur cuc, cu o sticlă de vodcă în gât și mintea la femei Asta pentru că una, a mea, Măriuca, de pe aci, s-a dus la mumă-sa în Maramureș. Cică, să-i dea țâță Și tu? E, m-aș fi dus și eu, numai că ăia umblă cu hangerul la brâu Odată îi apucă și harșc, fuduli la frigare Mai știi? S-a zis cu moștenitorii Fugi, mă, românii sunt
De sărbători, dulcele plâns. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Journalistic/87_a_47]
-
este alta decât revista „Tomis”, al cărei redactor șef îi fusese, la înființare, în 1966, însuși hoinarul poet și unde Cornel Regman a publicat timp de câțiva ani, la rubrica „Cronica cronicii literare”, seria de articole ce vor constitui volumul Cică niște cronicari... Al cărui inspirat titlu i-a fost sugerat de... Geo Dumitrescu. Ștefăniță Regman * Bicaz 21 Ian. 953 Cu bine și cu sănătate, frate Regman, și Domnul să-ți supravegheze cu bunăvoință pașii pe care-i vei face plecând
Cornel Regman în documente semnate de Geo Dumitrescu () [Corola-journal/Journalistic/2409_a_3734]
-
alegăror, în condițiile respectării înțelegerilor, știa la fel. De aici și pacea socială, a lor, a germanilor, pentru ei și pentru cei din jur. La noi, aci, în spațiul în care Evei (blonde) i se agață iarăși frunza, (că, de, cică ar fi iar fată mare!), grija pentru popor, tradus în binele pentru cei mulți, (evident, la nivel formal), și-a asumat-o, de la al doilea Război Mondial încoace, „doar tovarășul” și Marea Adunare Națională. Mai nou, adică acum, în zilele
Marea Adunare Națională, singurul Parlament consensual la români. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/85_a_446]
-
neasumarea unei informații primite: "în fapt, ar fi vorba de o remaniere mică" (România liberă = RL 2781, 1999, 28). în registrul popular se folosesc, în schimb, adverbe și locuțiuni, expresii și propoziții clișeizate, a căror funcție e și mai clară: cică, chipurile, pasămite, vezi Doamne etc. Faptul că acestea apar destul de frecvent în presă nu are de ce să ne surprindă: am observat de mai multe ori tendința spre colocvialitate a limbajului jurnalistic actual. în plus, mărcile distanței sînt necesare într-un
Expresiile neîncrederii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16787_a_18112]
-
care, chipurile, a trădat interesul național" (Luceafărul, 15, 2000, 3). Se observă adesea cumulul de mărci, de pildă asocierea dintre un adverb și condiționalul verbului: "pentru că ar avea, chipurile, o cauză mai nobilă și mai urgentă" (RL, 840, 1993, 4). Cică (provenit din formula introductivă cu verb de declarație: "zice că") e una dintre formele cele mai des întîlnite în vorbire și în scris: "o societate non-profit, cică" (AC 27, 1999, 3); cam strident populară e forma cicătelea, probabil rezultatul unei
Expresiile neîncrederii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16787_a_18112]
-
avea, chipurile, o cauză mai nobilă și mai urgentă" (RL, 840, 1993, 4). Cică (provenit din formula introductivă cu verb de declarație: "zice că") e una dintre formele cele mai des întîlnite în vorbire și în scris: "o societate non-profit, cică" (AC 27, 1999, 3); cam strident populară e forma cicătelea, probabil rezultatul unei contaminări cu adicătelea: "Și pentru că noi nu putem subscrie la o asemenea logică, suntem trași de urechi și făcuți, cicătelea, de rîsul lumii, cum că mințim" (Ora
Expresiile neîncrederii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16787_a_18112]
-
care pronumele apare ca determinant al unui substantiv: "s-a agitat în permanență, în stilu-i deja cunoscut" (Evenimentul zilei = EZ 2 iunie 2000); într-un alt exemplu, alături de dativul posesiv găsim și forma veche a prepoziției pe: "o societate non-profit, cică, pre numele-i Consorțiul Pro-Arieșeni" (AC 27, 1999, 3). Destul de puternic marcate stilistic sînt și schimbările de topică, modificările ordinii tipice a cuvintelor, inversările arhaice. Mai multe exemple - culese în ultima vreme din periodice diferite dar din rubrici asemănătoare (de
"A sa cronică..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16803_a_18128]
-
realizări ale ultimilor ani, îndeosebi, cei numiți "epoca Ceaușescu". Și, bineînțeles, toate sînt pline de "materiale" festive, ultraelogioase. Și totuși, zilele acestea, ideologii (prin reprezentantul lor, P. Enache) și-au manifestat nemulțumirea față de felul în care presa culturală sărbătorește evenimentul. Cică o face numai formal. De unde au tras concluzia asta? Se pare că ideologii au devenit mai subtili și observă mai mult decît e nevoie; observă, în ciuda avalanșei de manifestări scriptice literaro-gazetărești, că de fapt nimeni nu mai crede în ei
Jurnalul lui Victor Felea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16799_a_18124]
-
singur numai pe mine. De aceea, un doctor, un psihiatru mi-a spus să nu mai dau în mine, să dau totdeauna în alții, chiar, și fără motiv. Important e să mă cruț și să mă dezvăț. Că pe urmă, cică, aș ști precis pe cine trebuie să înjur, avînd motivele mele. Foarte bine! O chestie inteligentă. Și de atunci îi atac sistematic pe alții, cum s-o nimeri. Dragă domnule, face el rugător, cerșindu-mi înțelegere, - eram un om prea
Sprichwaswahrist by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16915_a_18240]
-
mi se taie răsuflarea și că-mi pierd mințile: - Nu se poate! - Ba da, Niezsche cel genial și sublim, dar nebun, Niezsche care avea nevoie să umble cu chei, cheile pe care le caută orice mare spirit. Auzi idee! Chei! Cică asta ține de angoasele lui filosofice. Eu unul, adăugă portarul buimăcit, nu înțeleg nimic. Dar sora lui e prietenă cu ai mei și, ca să-l mai distreze, mi-l trimite aici din cînd în cînd. Ah, nefericitul ținea mult la
Memoriile Elenei Văcărescu by Anca-Maria Christodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15859_a_17184]
-
făcusem armata la aviație, zburând însă pe avioane ușoare. După cum avea să ne spună un scriitor localnic, încă din prima zi, Varșovia, distrusă mereu și refăcută, cel mai bine se vede din turnul edificiului central ridicat de sovietici, din prietenie, cică, un fel de Casa Scânteii, întrucât de acolo, de sus, poți să vezi toată Varșovia, minus darul rusesc. A fost primul banc polonez auzit, dacă în materie de bancuri cineva se poate pune cu noi. Totuși, ce țară din lume
Varșovia by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15954_a_17279]
-
mult la București se țicnise de tot. Le făcuse în zori cafele, din rația lor, și o împărțea în gamele, și cînta, veselă semn că se smintise. Așa ziceau babele. Mai tîrziu cam peste un an, două din fetele violate cică născuseră una un băiețel, ailaltă o fetiță, și că amîndoi copiii aveau părul alb-alb de tot ca rușii-ruși, bălăieții, și că fetele, de rușine, după aia începuseră să le vopsească părul celor doi copii-rusnaci; așa, de rușine, să nu mai
Exerciții by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16003_a_17328]
-
în legătură cu contractul semnat pe 700.000 de dolari cu Vîntu, n-a făcut decît să rînjească destins și să afirme social-democrat că o maimuță contabilă ca el valorează mai mult de 700.000 de dolari. Toți cei mînjiți de Vîntu, cică economiști, finanțiști, social-democrați declară că li se pare firesc să primească sume enorme, conforme cu valoarea lor (...) Nici unul, economiști, finanțiști, social-democrați... nu-și pune întrebarea crucială pentru orice factor public de decizie și influență, într-o țară cu economie și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15617_a_16942]
-
nepotul, ajungând gestionarul comunei - chit că o să se dea bine cu comuniștii, treaba lui - îl va îngropa într-o zi pe bătrân când acesta era gata să împlinească optzeci și opt de ani... iar Mihuț, nemaidându-i măsa laptele ei, cică într-o zi, de foame, sub un dud, pe căldură, dusese degetul gros de la mâna stângă și începuse să sugă tare din el, până ce - povestea bătrânul - într-o duminică se apucase să duhănească, să fumeze... (și Nora, curios, notase fraza
Încercările prozatoarei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15630_a_16955]
-
marginea unei păduri. Rița - fiindcă acesta era numel ei - locuia sub o foaie de pelin. Bărbatul ei, pe care îl chema Vântuleț, și care era un strănepot de-al moșului Crivăț, o părăsise, luându-și lumea în cap. Un aventurier. Cică se agățase de coada unei capre și că ajunsese tocmai în Grecia... Într-o prea frumoasă zi de vară, prin pădure trecu un stol de fetițe ce se întorceau de la școală, făcând gălăgie mare. Pe semne că era pe acolo
Poveste 2002 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15648_a_16973]
-
lăsă lângă ea și care se recomandase cuviincios: Amfilofia. Venea de la piață. Cumpărase puțin nectar, ouă de furnici și un aparat de radio japonez cam cât un bob de mei. Amfilofia, mai umblată, o puse la curent numaidecât pe Rița. Cică fata care păzea gâștele ar fi fost fiica împăratului Roșu și că nevastă-sa, murind, se însurase cu o viperă de muiere ce o prigonea pe fata făcută cu aia de murise, în așa hal, că împăratul Roșu, prostuț ca
Poveste 2002 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15648_a_16973]
-
pe fata făcută cu aia de murise, în așa hal, că împăratul Roșu, prostuț ca toți bărbații, își izgonise fiica și uite unde ajunsese... A, să nu uite. Pe biata fată o chema Magdalena. Și nu numai atât, povestea Amfilofia. Cică maștera de muiere, cu vrăjitoriile ei, îi luase fetii și auzul și graiul. Ca să vezi, Rițo!... Amfilofia mai zicea că fata și-ar fi recăpătat graiul și auzul numai dacă fiul de împărat - al celuilalt, de Verde - care silabisea zi
Poveste 2002 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15648_a_16973]
-
ar fi recăpătat graiul și auzul numai dacă fiul de împărat - al celuilalt, de Verde - care silabisea zi și noapte o carte groasă, cu degetul rând cu rând, și care se chema... stai! Cum îi zicea?... A, da. Comedia umană, cică, soro, ca la teatru. Topită de milă, Rița se lăsă pe obrazul ars de soare al bietei fete, sbârnâi la ureche, îi țipă: Cerule iubite, fă să se mărite! Da' fata, nimic, lemn. Rița, mai sentimentală, luă pe cont propriu
Poveste 2002 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15648_a_16973]
-
i se pomenea numele. într-un tîrziu reieșise că din același motiv îl rugase să vină să stea de vorbă cu el atît de neașteptat cu cîteva săptămîni în urmă. - Taică-meu s-a-mprietenit cu un producător, îi explicase el, ăsta cică a venit la Londra pentru un film, taică-meu i-a arătat ce-am făcut și-acum vrea să ne vedem. - Bravo, Kingsley, grozav. Zău că mă bucur pentru tine. Dar de ce-mi spui toate astea? - Fiindcă am nevoie
Jonathan Coe - Casa somnului by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/15650_a_16975]
-
genere aceste surse pot fi experiența proprie (perceptivă), o operație mentală (raționament, presupunere, creare de ipoteze) sau comunicarea de către altcineva. Un mesaj banal - de exemplu "Plouă" - poate fi însoțit de indicații asupra sursei - "Uite, plouă" (percepție directă); Probabil plouă" (inferență); "Cică plouă" (relatare) - , cu consecințe directe asupra gradului de credibilitate atribuit unei informații. Prezumtivul românesc oferă forme gramaticalizate pentru a exprima inferența - " Nu răspunde: o fi plecat" - sau preluarea unei informații de la alții (cu păstrarea distanței) - "O fi el deștept, dar
"Un straniu mod..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16131_a_17456]
-
se face fără ordinul, aprobarea sau încuviințarea superiorului. Mai rețin că în dezvinovățirea publică, intens prezentată pe canalele de televiziune, dl. Timofte a susținut că departe de-a fi fost un om al Moscovei, a fost o victimă a Securității. Cică ar fi fost urmărit din cauza unei rude aflate în Statele Unite. Securitatea ar fi încercat să-l compromită, punându-i în cârcă fapte pe care nu le-a comis niciodată. Povestea a intrat în declin mediatic, iar dl. Timofte, votat cu
Spioni din toate țările, integrați-vă! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16139_a_17464]
-
defilarea care a avut loc pe strada Ferdinand, un ostaș asiatic s-a dat repede jos din căruță și l-a întrebat, prin interpret, pe nea Costică Balcan: Kuda Berlin? - unde-i Berlinul? Asiaticii nu prea descurcându-se în Europa. Cică nea Costică Balcan i-ar fi răspuns pe loc uzbecului: "Uite, neică, o iei așa, pă ulița aia,... și o ții dreeept înainte până dai dă Berlin!"... După indicația lui, nu se putea ajunge decât într-un cătun, un sălaș
Paradă perversă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16436_a_17761]
-
se cramponează, la ora actuală, atît de mult de funcția să, încît în loc de-a se pensiona, fiind de multă vreme trecut peste vîrsta corespunzătoare, preferă a rămîne subalternul subalternilor săi. N-aș putea spune că-mi displac ironiile sorții. * "Cică literatura să nu fie judecată după criteriile etice care ar fi căptușeala ei, la care să nu te uiți. Brocart și aur pe partea cu opera, zdreanța și jeg, pe spatele unde-i etică. Asta ar fi soluția în aprecierea
Din jurnalul lui Alceste (VII) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16446_a_17771]
-
Eu: "Ei, adevăratu-i?" "Adevărat!" Și vedem zăbrelele tăiate cu pila. Pe aici a intrat hoțul și-a "forțat" apoi ușa pe din lăuntru. "Adevărat c-au luat și argintării?" "Nu! Numai sicriul cu moaștele Sfântului." "Și cine-s hoții?" Dă, cică un plutonier bulgar, venit cu soldați și un automobil-camion"." Și recuperarea sfîntului, peste patru zile: "Cică a venit Sfîntul[...] Hai la mitropolie. În curtea bisericii intervievarea părintelui "Econ. Traian Vintilescu, protoiereu în capitală, Calea Griviței, 197": "Aseară, pe la 6, ni s-
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16547_a_17872]
-
a "forțat" apoi ușa pe din lăuntru. "Adevărat c-au luat și argintării?" "Nu! Numai sicriul cu moaștele Sfântului." "Și cine-s hoții?" Dă, cică un plutonier bulgar, venit cu soldați și un automobil-camion"." Și recuperarea sfîntului, peste patru zile: "Cică a venit Sfîntul[...] Hai la mitropolie. În curtea bisericii intervievarea părintelui "Econ. Traian Vintilescu, protoiereu în capitală, Calea Griviței, 197": "Aseară, pe la 6, ni s-au pus, din partea comandaturei germane, 3 automobile la dispoziție pentru întâmpinarea, la cimitirul Bellu, a sfântului
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16547_a_17872]