269 matches
-
din romanele Vizuina luminată și Inimi cicatrizate, asemenea sanatoriului din romanul lui Thomas Mann, Muntele vrăjit, ,,adăpostește o populație cosmopolită, care trăiește eliberată de orice altă grijă, cu excepția celei de a lupta împotriva morții". Situația din romanul lui Blecher Inimi cicatrizate este similară cu cea din romanul lui Mann, în ambele texte sanatoriul reprezintă un spațiu în care, ,,ca și în câmpul literar, indivizii construiesc o legătură socială prin ritualuri lipsite de sens pentru un străin"207. Nedumerirea pe care o
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
înainte de toate printr-un loc, fie că acest loc este vizuina luminată, irealitatea imediată sau locul unde se află sanatoriul din Berck care ,,nu-i însemnat pe hartă"210. Unul dintre personajele în jurul căruia se organizează locul din romanul Inimi cicatrizate este doamna Wandeska care, la fel ca doamna Chauchat din romanul lui Mann, nu este nici bolnavă dar nici sănătoasă, concentrând ,, în sine toate puterile destabilizatoare ale paratopiei literare"211: ,, Când umblă șchiopătează. Ea ar prefera acum să rămâie aici
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
nume, deoarece ambii eroi trăiesc acest sentiment ca fiind rezultatul existenței însăși. În al doilea rând, Blecher este heideggerian, sfârșitul Întâmplărilor deschizând lungul șir al interogațiilor despre moarte privită din perspectiva celui aflat în deplinătatea vieții sale. 4.2. Inimi cicatrizate sau discurs despre suferința impusă de boală 4.2.1. Personajul blecherian sau ipostaza de a-fi-întru moarte Romanul Inimi cicatrizate are ca moto un citat din Kierkegaard: ,,Ce teribile amintiri am de înfruntat,"259 expresie a conștientizării propriei suferințe a
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
Întâmplărilor deschizând lungul șir al interogațiilor despre moarte privită din perspectiva celui aflat în deplinătatea vieții sale. 4.2. Inimi cicatrizate sau discurs despre suferința impusă de boală 4.2.1. Personajul blecherian sau ipostaza de a-fi-întru moarte Romanul Inimi cicatrizate are ca moto un citat din Kierkegaard: ,,Ce teribile amintiri am de înfruntat,"259 expresie a conștientizării propriei suferințe a personajului, urmată inevitabil de asumarea morții, fapt anticipat de altfel din finalul Întâmplărilor în irealitatea imediată. Personajul lui Blecher, Emanuel
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
Heidegger, observăm că Blecher renunță să gândească ființa într-o ființare anume. Regimurile existențiale pe care le propune autorul sunt atât de variate, încât discursul său narativ pare a avea un singur scop: ,,rebotezarea fenomenologică a omului"268. În Inimi cicatrizate, orice interogație referitoare la ființa sa devine interogație referitoare la timp. Personajul blecherian este gândit pornind de la timp și, am adăuga, de la timpul pe care îl mai are. Imaginea timpului care se scurge, și implicit a omului gândit în asemenea
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
mai mult de proza Hortensiei Papadat-Bengescu, erosul oscilâd între thanatos și maladiv. Există o poetică a spațiului pe care o configurează fiecare creator de lumi. E interesant de notat acele ,,metafore obsedante" ale erosului și thanatosului care, în romanul Inimi cicatrizate, devin evidente în spațiul sanatoriului spațiul existenței personajului. Incapacitatea personajului de a iubi se datorează formării în timp a țesutului cicatrizat: pielea aceea vânătă și zbârcită, care se formează pe o rană vindecată. E o piele aproape normală, atât doar
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
fiecare creator de lumi. E interesant de notat acele ,,metafore obsedante" ale erosului și thanatosului care, în romanul Inimi cicatrizate, devin evidente în spațiul sanatoriului spațiul existenței personajului. Incapacitatea personajului de a iubi se datorează formării în timp a țesutului cicatrizat: pielea aceea vânătă și zbârcită, care se formează pe o rană vindecată. E o piele aproape normală, atât doar că e insensibilă la frig, la cald ori la atingeri... inimile bolnavilor au primit în viață atâtea lovituri de cuțit, încât
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
care se formează pe o rană vindecată. E o piele aproape normală, atât doar că e insensibilă la frig, la cald ori la atingeri... inimile bolnavilor au primit în viață atâtea lovituri de cuțit, încât s-au transformat în țesut cicatrizat... Insensibile la frig... la cald... și la durere... Insensibile și învinețite de duritate...281. Fără îndoială, Emanuel este un personaj a cărui inima s-a cicatrizat în urma experienței pe care o trăiește. Imobilitatea sa, benefică scriiturii pe de o parte
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
a literaturii române: 5 secole de literatură, între ,,sufletul senzorial" și ,,sufletul sentimental": ,,În afara senzației imediate (sângele în tâmple, nodul în gât, roșeața obrajilor, pierderea respirației), eroina din Marea cunoaște prea puține reacții"282. Emanuel, personajul lui Blecher din Inimi cicatrizate simte iubirea senzorial. Această trăsătură comună a personajelor celor doi autori i-au determinat pe criticii literari să afirme că iubirea oscilează și într-un caz și în altul între lipsa afectului și maladiv. Continuând cu analiza prozei Hortensiei Papadat-Bengescu
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
de mult o necunoscută pentru el. Tentativa personajului este alta, de a pătrunde într-o nouă realitate. Emanuel, ca și celelalte personaje ale lui Blecher va trăi în atâtea realități câte percepe sufletul său senzorial. Erosul este, în romanul Inimi cicatrizate, o sumă de senzații. Cutia de ceai, comprimatele cubice cu extras de carne pentru gătit supă sunt asocieri pe care Emanuel le va face când va gândi iubirea sa pentru Colette. Nu numai Emanuel subordonează erosul senzațiilor, ci și celelalte
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
în același timp reîntoarcerea sufletului în ființa androgină, în rebis. La Blecher, ritualul nu parcurge toate etapele misticii erotice indiene, așa cum se întâmplă, de exemplu, cu personajele lui Eliade. Atât în Întâmplări în irealitatea imediată, dar mai ales în Inimi cicatrizate, acest ritual erotic începe precum ritualul maithunei, sfârșind prin a fi asimilat cu cel al bolnavului care conștientizează dureros, zilnic, lipsa libertății sale. Emanuel admiră și iubește la Solange tot ceea ce el nu poate avea. Tragic, realizează că nu se
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
nu îl eliberează. Personajul începe să conceapă strategii pentru a scăpa din captivitatea iubirii. Este un exercițiu pe care-l practică în speranța că, la fel, într-o zi se va elibera de boala de care suferă. Regăsim în Inimi cicatrizate aceeași dorință dureroasă de izolare. În fața erosului, a unui sanatoriu aglomerat, Emanuel, ca și personajul Întâmplărilor din irealitatatea imediată, simte nevoia de a fi singur. Locurile bune" de care vorbea Nicolae Manolescu, ca spații securizante alese de personajul Întâmplărilor, apar
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
Primele două romane ale lui Blecher vorbesc despre tentativa eului de a scăpa de sine. Întâmplările în irealitatea imediată aduce în prim plan nevoia evadării eului în ireal, impulsionat de dorința metamorfozării continue în vederea găsirii unei alte identități iar Inimi cicatrizate descrie demersul eșuat al personajului de a se folosi de eros pentru a avea libertatea mult visată. Personajul va înțelege că libertatea altuia nu este libertatea sa. Ultimul roman al lui Blecher pare o împăcare a eului cu sine, o
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
de durere"308. Acest demers este posibil prin internalizarea durerii și nu exteriorizarea ei. Odată cu internalizarea durerii apare și conștientizarea propriei morți. Întâlnim la eul narativ din Vizuina luminată același demers heideggerian pe care îl constatam la Emanuel din Inimi cicatrizate: conștientizarea propriei morți înaintea oricărui diagnostic precis. Nu mai întâlnim însă, neliniștea personajului din romanul anterior: Mă gândesc adesea la propria moarte și încerc cu răbdare, cu exactitudine, și chiar cu oarecare minuțiozitate să-i stabilesc coloritul exact, modul precis
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
în irealitatea imediată poate fi asociat cu ,,un țipăt", al unui eu care-și provoacă și dorește o metamorfozare a ceea ce i-a fost dat să fie, creând în acest scop lumi imaginare, al doilea roman al lui Blecher, Inimi cicatrizate, poate fi comparat în ansamblul lui cu un alt tablou celebru al lui Edvard Munch, Death in the Sickroom. Astfel, dacă în primul roman identificam metafore ale eului, în cel de al doilea, ,,metaforele obsedante" sunt cele ale bolii și
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
imagini" din visele naratorului. Primul ,,vis" al naratorului-personaj din textul Vizuina luminată este legat de propria moarte temă fundamentală a creației pictorilor suprarealiști. Nu este prima dată când moartea este ,,gândită" de naratorul-personaj. În Întâmplări în irealitatea imediată și Inimi cicatrizate există fragmente întregi care pot fi relaționate de acest vis. Suprapunând acele fragmente din romanele lui Blecher care trimit în mod explicit la ideea morții, a modului în care naratorul-personaj își imaginează cum va muri, dar nu numai, observăm un
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
refuză să fie singur. El este omul mulțimii. În zadar îl urmăresc, căci nu voi mai afla nimic despre el sau despre faptele sale391. Aceeași repulsie de a sta singur o are și personajul Întâmplărilor în irealitatea imediată. În Inimi cicatrizate, în momentul despărțirii de Solange, Emanuel se refugiază tot ,,în lume" și nu în solitudine reacție normală după o experiență eșuată. Dorința acută de ,,a fi în lume" se explică prin imboldul de nestăvilit pe care ambii scriitori îl simt
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
său ghips care devine condiție pentru a crea. De altfel, misterul pe care personajul blecherian nu-l poate explica, acea atracție fatală față de lumea sanatoriului și nu de cei aflați ,,afară", va fi eluciadat de către unul dintre personajele romanului Inimi cicatrizate, Ernest, care consideră Berck-ul ,,un drog". Odată intrat aici, nu-l mai poți părăsi. Și cei care se însănătoșesc refuză să-l părăsească. Este și cazul lui Solange, de exemplu, care nu este singular. Explicația este simplă: Berck-ul oferă posibilitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
ca aburii transparenți ce plutesc peste un lichid care fierbe", malurile înalte ale râului cu pereții ,,abrupți și plini de iregularități fantastice" în care ploaia ,,sculptase șuvițe lungi de crăpături fine ca niște arabescuri, însă hidoase ca niște plăgi rău cicatrizate" care devin ,,adevărate zdrențe din carnea lutului, răni oribile și beante", pe de-o parte, iar pe de altă parte, odaia, a cărei ,,intimitate caldă și primitoare se filtra din pereți, prelingându-se pe toate mobilele și pe toate obiectele
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
papagal, An III, n. 470 din 17 august 1930, p. 9. Blecher, Max, Limite III, în Bilete de papagal, An III, n. 471 din 24 august 1930, p. 8. Blecher, Max, Corp transparent, București, Editura Bibliofilă, 1934. Blecher, Max, Inimi cicatrizate, București, Editura Art, 2009. Blecher, Max, Întâmplări în irealitatea imediată, București, Editura Art, 2009. Blecher, Max, Vizuina luminată, București, Editura Art, 2009. Blecher, M., Întâmplări în irealitatea imediată. Inimi cicatrizate. Vizuina luminată. Corp transparent. Corespondență, ediție îngrijită, tabel cronologic și
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
Max, Corp transparent, București, Editura Bibliofilă, 1934. Blecher, Max, Inimi cicatrizate, București, Editura Art, 2009. Blecher, Max, Întâmplări în irealitatea imediată, București, Editura Art, 2009. Blecher, Max, Vizuina luminată, București, Editura Art, 2009. Blecher, M., Întâmplări în irealitatea imediată. Inimi cicatrizate. Vizuina luminată. Corp transparent. Corespondență, ediție îngrijită, tabel cronologic și referințe critice de Constantin M. Popa și Nicolae Țone, prefață de R. G. Țeposu, București/ Craiova, Editura Vinea/ Aius, 1999. B. Surse secundare Critică și teorie literară Bachelard, Gaston, Aerul
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
lui Max Blecher", în Cultura, nr. 378 din 14 iunie 2012. Ionescu, Eugen, ,,Anul literar 1936", în Facla, nr.1780 din 2 ianuarie 1937. Lavric, Sorin, ,,Cronica Ideilor: Fatalitatea seducției", în România literară, nr.7 din 2007. Mihailov, Mihaela, ,,Inimi cicatrizate: abces afectiv", în Suplimentul de cultură, nr. 101 din 4 noiembrie 2006. Peftiți-Dobre (Ciobotaru), Anamaria, ,,Transdisciplinaritatea necesitate a educației contemporane", în Filologie și didactică. Lucrările Colocviului Societății de Științe Filologice din România, coord. Aida Todi, București, Editura Universitaria, 2011. Peftiți-Dobre
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
Manolescu, Istoria critică a literaturii române, București, Editura Paralela 45, 2008. 19 Ibidem, p. 748. 20 Ibidem. 21 Gheorghe Glodeanu, op. cit., pp. 96, 97. 22 Max Blecher, Vals vechi, în Corp transparent din M. Blecher, Întâmplări în irealitatea imediată. Inimi cicatrizate. Vizuina luminată. Corp transparent. Corespondență, ediție îngrijită, tabel cronologic și referințe critice de Constantin M. Popa și Nicolae Țone, prefață de R. G. Țeposu, București / Craiova, Editura Vinea / Aius, 1999, p. 336. 23 http://www.wikiart.org/en/edgar-degas, descărcat
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
R. G. Țeposu, București / Craiova, Editura Vinea / Aius, 1999, p. 336. 23 http://www.wikiart.org/en/edgar-degas, descărcat la data de 1 august 2015. 24 Max Blecher, Calul, în Corp transparent din M. Blecher, Întâmplări în irealitatea imediată. Inimi cicatrizate. Vizuina luminată. Corp transparent. Corespondență, ed. cit., p. 326. 25 Max Blecher, Pastorală, în Corp transparent din M. Blecher, Întâmplări în irealitatea imediată. Inimi cicatrizate. Vizuina luminată. Corp transparent. Corespondență, ed. cit., p. 330. 26 http://www.wikiart.org/en
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
24 Max Blecher, Calul, în Corp transparent din M. Blecher, Întâmplări în irealitatea imediată. Inimi cicatrizate. Vizuina luminată. Corp transparent. Corespondență, ed. cit., p. 326. 25 Max Blecher, Pastorală, în Corp transparent din M. Blecher, Întâmplări în irealitatea imediată. Inimi cicatrizate. Vizuina luminată. Corp transparent. Corespondență, ed. cit., p. 330. 26 http://www.wikiart.org/en/search/dali/13, descărcat la data de 2 august 2015. 27 http://www.wikiart.org/en/search/dali/13, descărcat la data de 2 august
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]