543 matches
-
discursuri nesincrone, precum și Maria Banuș, Mihai Beniuc, Marcel Breslașu, Eusebiu Cămilar, Ion Călugăru, Lucia Demetrius, Petre Dragoș, Victor Eftimiu, Gabor Gaal, Iacob Gropper, Eugen Jebeleanu, Al. Kirițescu, Nicolae Moraru, Istvan Nagy, Mihai Novicov, Ion Pas, Panaitescu-Perpessicius, Mihail Sadoveanu, Al. Șahighian, Cicerone Teodorescu, George Călinescu, Camil Petrescu și Ovidiu Crohmălniceanu. La votarea statutului toți scriitorii ridică mâna. ARTĂ PLASTICĂ ROMÂNEASCĂ LA PRAGA (TITINA CĂLUGĂRU) România, 1949, reportaj Cu: Lumentiev, Dionisie Ionescu, Nejedly, Gheorghe Șaru, Titina Călugăru, Alexandru Ciucurencu, Szony, Vida Gheza Producător
EDIŢIA A IV-A SESIUNEA A VIII-A de IGOR MOCANU în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379409_a_380738]
-
Exprimați-vă cât mai concis!”, ,, Nu lăsați gândirea să rătăcească pe toți coclauri!”etc. Am aflat, mai târziu, că marele Simenschy nu făcuse politică de nici un fel, dar pentru că fusese dascăl al universităților din Chișinău și Cernăuți, la Teologie, alături de Cicerone Iordăchescu și alți ,,idealiști”, pentru că tradusese din Sfinții Părinți ai Bisericii și din cultura indiană, Panchatantra (Cele cinci cărți de înțelepciune), Upanișadele etc., a trebuit să fie exclus din învățământul superior, în anul 1948! În anul 1957, odată cu reînființarea Facultății
INTERVIU CU PROF. UNIV. DR. EMERIT TUDOR GHIDEANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374525_a_375854]
-
când în când, la masă. Țin minte că pe lângă diploma care îmi certifica „absolvirea” a trei ani de studiu, am primit și o carte de poezii, cu poze minunat colorate. Era vorba de „Gogu pintenogu” a poetului, ziaristului și traducătorului Cicerone Theodorescu, cel care după 1944 fusese vicepreședinte al Uniunii Scriitorilor. După festivitatea de premiere, însoțit de părinți, am făcut o „escală” în parcul de distracții, înainte de a merge acasă. Pentru a scăpa de insistențele mele și a le mamei, tata
UN PARC DE POVESTE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347156_a_348485]
-
Alexandru Jar, Gaal Gabor, prințul Scarlat Callimachi și neamțul Anton Breintenhoffer fructificând serviciile făcute mișcărilor de stânga, iar Demostene Botez, N. Dunăreanu, Mihail Sevastos, Otilia Cazimir și cei din familie, cele făcute personal lui Sadoveanu; apoi, deosebit de activi Marcel Breslașu, Cicerone Teodorescu, Geo Bogza, Maria Banuș, Aurel Baranga, Eusebiu Camilar, Camil Baltazar, Eugen Jebeleanu, Dan Deșliu, Nina Cassian, Petru Vintilă, Veronica Porumbacu, Ben. Corlaciu, Ieronim Șerbu, Sanda Movilă, Lucia Demetrius, Tiberiu Vornic etc, dintre care am cunoscut mai bine un Radu
CRITICA DE DIRECŢIE A LĂMURIRII ŞI DUMIRIRII (I) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345172_a_346501]
-
erau cei pomeniți mai sus: Moraru, Novicov, Vitner, Șelmaru, Breazu, plus o liotă mai măruntă, care reușiseră să-i lase-n planul doi pe niște poeți și prozatori care se afirmaseră de stânga, precum N.D.Cocea, Victor Eftimiu, M.R. Paraschivescu, Cicerone, Jebeleanu, Stancu, Camilar, Bogza, Deșliu, Baranga, Maria Banuș, Sașa Pană, Virgil Teodorescu etc. Să devină preferați ei și împinși pe posturi cheie deoarece aceștialalți, cărora talentul le dădea personalitate, erau mai greu de ținut în mână. Așa că acești activiști au
CRITICA DE DIRECŢIE A LĂMURIRII ŞI DUMIRIRII (I) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345172_a_346501]
-
martir Gh. Calciu (Ed. Christiana, 2007) au adăugat alte fragmente din opera poetului. În revista ”Memoria” a fost reprodus celebrul poem ”Amin”. Au fost recuperate doar parțial creațiile poetice ale lui Sergiu Mandinescu. Majoritatea s-au pierdut fără urmă. Istoricul Cicerone Ionițoiu, fost deținut politic, menționează numele și, parțial, scrie o mini-biografia a poetului Sergiu Mandinescu în ”Dicționarul victimelor comunismului, 2004”. E de fapt singura încercare biografică a poetului. Cicerone Ionițoiu ne arată în biografie că ”poetul s-a născut în
SERGIU MANDINESCU-UN POET AL ÎNCHISORILOR COMUNISTE FOARTE PUȚIN CUNOSCUT, DE DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/375232_a_376561]
-
ale lui Sergiu Mandinescu. Majoritatea s-au pierdut fără urmă. Istoricul Cicerone Ionițoiu, fost deținut politic, menționează numele și, parțial, scrie o mini-biografia a poetului Sergiu Mandinescu în ”Dicționarul victimelor comunismului, 2004”. E de fapt singura încercare biografică a poetului. Cicerone Ionițoiu ne arată în biografie că ”poetul s-a născut în județul Bacău, la 3 iunie 1926. A absolvit Liceul Militar „D.A. Sturdza” din Craiova, a încercat să studieze la Facultatea de Medicină și, în sfîrșit, s-a decis să
SERGIU MANDINESCU-UN POET AL ÎNCHISORILOR COMUNISTE FOARTE PUȚIN CUNOSCUT, DE DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/375232_a_376561]
-
hărțuit de Securitate („pentru continuarea cercetărilor în vederea clarificării tuturor problemelor cunoscute”). Sergiu Mandinescu a fost eliberat din închisoarea Gherla în 1960 (la 34 de ani), dar nu înainte de a i se mai fi întins o capcană. Un document (comunicat de Cicerone Ionițoiu) adresat lui Nikolski, bestialul general-șef al Securității, de către un subaltern care conducea „reeducarea” (cea „non-violentă”!) arată că, în ianuarie 1960, în perspectiva ieșirii din detenție, Sergiu Mandinescu organizase un grup de trei persoane, deținuți ca și el, cu
SERGIU MANDINESCU-UN POET AL ÎNCHISORILOR COMUNISTE FOARTE PUȚIN CUNOSCUT, DE DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/375232_a_376561]
-
închisoare, Mandinescu și-a putut scrie poeziile concepute în cei 14 ani de detenție. La doar un an după liberare, el a murit, fără să fi avut mulțumirea de a-și vedea publicate poeziile. Toate încercările și demersurile renumitului lingvist Cicerone Poghirc, fostul său coleg de clasă la Liceul Militar “Mihai Viteazul” din Timișoara, de a scoate la lumină sutele de poezii scrise de Mandinescu au eșuat. Comisia de specialiști, întrunită în acest scop, a apreciat valoarea unora dintre poeziile sale
SERGIU MANDINESCU-UN POET AL ÎNCHISORILOR COMUNISTE FOARTE PUȚIN CUNOSCUT, DE DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/375232_a_376561]
-
Mandinescu au eșuat. Comisia de specialiști, întrunită în acest scop, a apreciat valoarea unora dintre poeziile sale ca fiind “de nivelul unor poezii ale lui Eminescu, dar, pentru moment, nu se pot răspândi creațiile unui fost deținut politic” (Prof. Dr. Cicerone Poghirc, Centre Roumain de Recherches, declarație la L’Academie de Paris).” Un portret sensibil ne-a lăsat și Octavian Tomuța în ”Memorialul Ororii. Documente ale procesului reeducării din închisorile Pitești, Gherla”. Face un portret de sfânt al închisorilor: ”Prin morse
SERGIU MANDINESCU-UN POET AL ÎNCHISORILOR COMUNISTE FOARTE PUȚIN CUNOSCUT, DE DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/375232_a_376561]
-
lucrare de referință în cultura românească. Magistrul Demetrio Marin face parte dintr-o strălucită generație de filologi români, din secolul trecut, care au contribuit și au afirmat pe plan european studiile de limbă și cultură indiană. Numele lui Theofil Simenschi, Cicerone Poghirc, Sergiu Al. George, Traian Costa ș.a., chiar dacă nu au celebritatea lui Mircea Eliade, reprezintă o falangă de învățați care au întemeiat o școală de indianistică în cultura românească, dusă astăzi mai departe de mulți tineri cu vocație. Demetrio Marin
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
mediu românesc, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1988. Pascu, Ștefan, Avram lancu. Viața și faptele unui erou și martir, București, 1972. Pascu, Ștefan, Ștefănescu, Ștefan, Un joc periculos: falsificarea istoriei, culegere de studii și articole, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1987. Poghirc, Cicerone, "Considerații asupra elementelor autohtone ale limbii române", în Revista română de lingvistică, 1967. Pompiliu, Teodor, "Gheorghe I. Brătianu, istoricul. Dimensiunile operei", în Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie "A.D. Xenopol", XX, Iași, Editura Academiei, 1993. Prodan, David, Transylvania and again
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
române de la origini până în prezent, Ed. a II-a, revăzută și adăugită, Ediție și prefață de Al. Piru, Ed. Minerva, București, 1982, p. 447. 32 Cultură și filozofie indiană în texte și studii, trad. de T. Simenschy, Ediție îngrijită de Cicerone Poghirc, Ed. Științifică și Enciclopedică, Buc., 1978, pp. 44-48. 33 T. Simenschy specifică: "întrebuințat numai de Eminescu", Op.cit., p. 45. 34 Basarab Nicolescu, Teoreme poetice, col. "Inorogului", Cartea Românească, trad. de L.M. Arcade, 1996, p. 193. 35 Al.-George Sergiu
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
înconjurător. Conceptul general de calitate se utilizează în diverse domenii, având înțelesuri diferite, corespunzătoare fiecăruia dintre acestea; sensurile acestui concept sunt de natură filosofică, logică, tehnică, economică și socială. Termenul de “calitate” își are originea în latinescul “qualitas”, inventat de Cicerone, având semnificația de “atribut”, “caracteristică” sau “mod”, “fel de a fi”. Dicționarul explicativ al limbii române definește calitatea prin “totalitatea însușirilor și laturilor esențiale în virtutea cărora un lucru este ceea ce este, deosebindu-se de celelalte lucruri”. Cea mai largă utilizare
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3148]
-
publică, evident, nu pentru a mă fandosi, cît pentru a-i divulga frumusețea. Frumusețea unui gen atît de uitat într-o Românie care l-a practicat cîndva cu superbie. Acea Românie din care venea însuși cel căruia-i fusesem emoționat cicerone. Nu poate fi ocolită, desigur, voluta cumva comică a refuzului de a face diligența dorită de mine într-o Academie "de foarte multă vreme inexistentă", academicianul trecînd "foarte rar pe acolo". Dar și sofisticata mizanscenă a motivațiilor/ escamotărilor declanșate de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
printre noi). Octav Șuluțiu, cronicarul oficial al revistei, comentează caietul de versuri al lui Aurel Baranga, Marea furtună, plachetele Cântarea munților și Țara luminii de Magda Isanos, volumele Un om așteaptă răsăritul de Mihai Beniuc și Cântece de galeră de Cicerone Theodorescu, Călătorii de Sanda Movilă ori Libertatea de a trage cu pușca de Geo Dumitrescu. Sunt prezentați în medalioane poeți ca Eugen Jebeleanu, Cicerone Theodorescu sau Sașa Pană. V. Cristian scrie despre Louis Aragon, Micaela Catargi despre Elsa Triolet, Octav
APARAREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285403_a_286732]
-
de Magda Isanos, volumele Un om așteaptă răsăritul de Mihai Beniuc și Cântece de galeră de Cicerone Theodorescu, Călătorii de Sanda Movilă ori Libertatea de a trage cu pușca de Geo Dumitrescu. Sunt prezentați în medalioane poeți ca Eugen Jebeleanu, Cicerone Theodorescu sau Sașa Pană. V. Cristian scrie despre Louis Aragon, Micaela Catargi despre Elsa Triolet, Octav Șuluțiu despre volumul de Poeme tradus de Margareta Sterian din Walt Whitman. Cât privește proza, caracterul informativ al comentariilor vizând punerea în temă a
APARAREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285403_a_286732]
-
pentru tineret” de revista „Convorbiri literare”. Redactor responsabil este Daniel Dimitriu. Fără un program explicit, publicația se arată interesată de tipărirea literaturii SF, fie aceasta originală sau tradusă. Începând cu numărul 1/1983 se inițiază publicarea romanului Patrula spațială de Cicerone Sbanțu. O povestire mai amplă este cea semnată de Vlad Fringhiu și Dan Merișca, Echipajul Val-Vârtej se întoarce. Alți autori de literatură SF publicați în A. sunt Aurel Cărășel, Lucian Merișca, George Ceaușu, Maria Nicolae-Dumitrescu, Victor Nănescu, Cătălin Ionescu, Alina
ARGONAUT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285440_a_286769]
-
și cărțile exilului, dominate, în anii ’80, de tematica dezvăluirilor din memoriile despre închisorile comuniste (G. Ciorănescu, Piteștii. Apogeul torturii totale, Testamentul din morgă al unui supraviețuitor al temnițelor comuniste; Doru Novacovici, Despre închisorile și lagărele prin care am trecut; Cicerone Ionițoiu, Morminte fără cruce). În A. se publică, deopotrivă, și altfel de pagini memorialistice, între care și Rugați-vă pentru fratele Alexandru, memorial al anilor petrecuți în închisoare de C. Noica, citit în 1986, cu îngăduința autorului, în cercul „Apoziția
APOZIŢIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285409_a_286738]
-
în anii exilului. În revistă mai este prezent Wolf von Aichelburg cu pagini în limba germană, aici colaborează și participă la dezbateri Bujor Nedelcovici, Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Sorin Alexandrescu, Matei Călinescu, George Astaloș, Nicolae Breban, Paul Barbăneagră, Dan Hăulică, Cicerone Poghirc, Ion Negoițescu ș.a. Din 1988 până în 1992 D. editează un alt supliment, „Caiet de literatură”, al cărui redactor este Ion Negoițescu. Colaborează Monica Lovinescu (Pentru o literatură estetică), Virgil Ierunca (La moartea lui Constantin Noica), Virgil Nemoianu ( Despărțirea de
DIALOG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286757_a_288086]
-
Da”, este o filipică împotriva „putregaiului” arghezian, în vreme ce Paul Lahovary răspunde negativ, elogiind versul poetului. Alte dezbateri se referă la problema rasială: Este noțiunea de rasă o realitate socială? (Mitu Georgescu și Pavel Deleanu), poezia modernă (G. Murnu, Mihai Musceleanu, Cicerone Theodorescu), problema romanului românesc: Trecem printr-o criză a romanului? (Mihail Dragomirescu, Mircea Eliade, M. G. Constantinescu, Pericle Martinescu, Ovidiu Papadima). Sub titlul generic Din aspectele unei generații, Pericle Martinescu (Conspecte) și C.D. Pantazescu (Impurii) încearcă definirea coordonatelor spirituale ale
DA SI NU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286635_a_287964]
-
a publicației. Poezie - grupată uneori în rubrica „Zbor” - publică George A. Petre (Psalm, Seceriș, Atacul, Poem pentru suflet, Strigoiul), Valeriu Anania ( Întoarcerea, Răzvrătitul, Cântecul sufletului însingurat), Ion Ojog (Împrimăvărare în duminică), Ștefan Aug. Doinaș (Baladă, Schiță pentru un autoportret, Cântec), Cicerone Theodorescu (Câmp), Ovid Caledoniu, Victor Stoe, Apriliana Medianu, Radu Gyr, Octav Sargețiu, D. Stelaru, Ben Corlaciu, Iulian Vesper. Proză semnează Ion Vlasiu, Ion Șiugariu, Mihail Șerban, Gabriel Țepelea, Ioana Postelnicu, Ion Agârbiceanu, Cezar Petrescu, Liviu Bratoloveanu, N. Papatanasiu, Ionel Neamtzu
DACIA REDIVIVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286641_a_287970]
-
Bibliei de la București (1688) și conține date interesante despre destinul acestei opere și locul ei în literatura și cultura română, iar numărul 8/1991 îl omagiază pe Eminescu. Mai colaborează Eugen Coșeriu, Al. Duțu, Virgil Cândea, Ștefan Ștefănescu, Al. Zub, Cicerone Poghirc, Nicolae Saramandu, Radu Vulpe, Al. Rosetti, Vasile Arvinte, Al. Andriescu, Stefan Sienerth, Petru Caraman ș.a. M.Pp.
DACOROMANIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286651_a_287980]
-
în volumul Sub semnul întrebării. Literatură, în speță poezii, publică autori din toate generațiile, de la poeți activi începând dinainte de primul război mondial, ca Victor Eftimiu, Demostene Botez, și de la debutanți din perioada interbelică, ca Mihai Beniuc, Eugen Jebeleanu, Maria Banuș, Cicerone Theodorescu, Marcel Breslașu, M.R. Paraschivescu, Vlaicu Bârna ș.a., la tineri promovați în timpul războiului și mai ales în anii postbelici, printre care Geo Dumitrescu, Mihu Dragomir, Victor Tulbure, Nina Cassian, Eugen Frunză, Dan Deșliu, Veronica Porumbacu, A.E. Baconsky, Ion Brad
CONTEMPORANUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286391_a_287720]
-
autori, dintre care unii vor dobândi ulterior notorietate: viitorul dramaturg Eugen Ionescu, căruia i se publică în 1928 câteva Elegii pentru ființe mici, Emil Botta, care debutează aici în 1929, Virgil Gheorghiu, Eugen Jebeleanu, Geo Bogza, Maria Banuș, Mihai Beniuc, Cicerone Theodorescu, George Lesnea. Atenția constantă acordată tinerilor scriitori nu e însă decât unul dintre mijloacele prin care revista încearcă să învioreze atmosfera literară din epocă. Un altul e ingenioasa inovație publicistică prin care Arghezi a reușit să-și exprime propria
BILETE DE PAPAGAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285739_a_287068]