543 matches
-
Daniel, 164 Petrovici, Emil, 117, 132 Piaget, Jean, 354 Picq, Pascal, 361 Pirro, Jean, 232 Pisani, Vittore, 116, 154 Pittman, Richard S., 39 Platon, 33, 153, 272 Pleter, Tiberiu, 166 Ploae Hanganu, Mariana, 18, 159, 226 Plomley, N.J.B., 207 Poghirc, Cicerone, 20, 361 Polinsky, Maria, 166, 354 Polomé, E.C., 151 Pompei, Festus Sextus, 135 Popa-Tomescu, Teodora, 20 Popescu, Mihaela, 173 Poppe, Nicholas, 175, 180, 186 Poser, William J., 125 Posner, Rebecca, 159 Pottier, Bernard, 52, 57, 79, 132, 361 Prasain, Balaram
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
CĂLINESCU, Al.[exandru] (5.X.1945, Iași), critic și teoretician literar, publicist. Este fiul Luciei Mioara Călinescu (n. Vartic) și al lui Cicerone Călinescu, profesori. După absolvirea Facultății de Filologie, secția franceză, a Universității „Al. I. Cuza” din Iași (1967), parcurge tot aici treptele ierarhiei universitare la Catedra de franceză: până în 1989 lector, după 1989 profesor universitar, șef de catedră. A îndeplinit și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286040_a_287369]
-
Filosofie a Universității din București (1930), este remarcat de C. Rădulescu-Motru, care îl reține asistent la Catedra de psihologie. Concomitent este profesor de filosofie la licee din Capitală. În 1929 înființează Institutul de Cultură Politică și Socială împreună cu Radu Boureanu, Cicerone Theodorescu, Mircea Damian, George Acsinteanu, Ilarie Dobridor ș.a. Debutează la îndemnul lui Ov. Densusianu în 1922, pe când era elev de liceu, la „Universul literar” cu poezia Icoana Fecioarei, semnată Vale. Schițele tipărite în „Bilete de papagal” vor fi strânse în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290594_a_291923]
-
din războiul cel mare. Un Crăciun pe front), G. M. Vlădescu (Bucătarul nostru Turtoi. Însemnări din război), Ion Lumezianu (Amintiri de la Sevastopol), ori articolelor de atitudine și reportajelor, intervențiile aparținând lui Al. O. Teodoreanu, Radu Gyr, Simion Mehedinți, Tudor Măinescu, Cicerone Teodorescu, George Ivașcu, I. M. Sadoveanu. Se retipăresc extrase din scrierile lui Liviu Rebreanu (fragmente din romanul Crăișorul) și Mihail Sadoveanu (din Lacrimile ieromonahului Veniamin), precum și versuri despre eroism și țară, avându-i autori pe George Coșbuc și pe Octavian
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289622_a_290951]
-
de necesitatea „cernerilor” succesive, crezând în „nevoia confruntărilor de sine” și în problema dificilă a devenirii ferite de trădare, I. este o figură inedită în spațiul scrisului românesc. Cititorul are șansa - relativ rară - a asistării sale asidue de către autorul însuși, „cicerone” pedant, exigent, lucid în propriul teritoriu scriptural. Permanentul, neobositul dialog cu sine și cu ceilalți „înscenează” marile teme ale culturii, le transformă în colocvii dramatice, tensionate, „dramatizate”, în provocări. Nevoia de certitudine, de sistem și echilibru a dascălului prin vocație
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287485_a_288814]
-
Eliade, Vintilă Horia, Ștefan Lupașcu, Horia Stamatu, cât și Alexandru Ciorănescu, Sanda Stolojan, Alexandru Vona, Basarab Nicolescu, Mioara Cremene, Victor Cupșa, Aurora Cornu, Matei Cazacu. După 1980, acestora li s-au adăugat Paul Goma, Nicolae Balotă, Bianca Balotă, Alexandru Niculescu, Cicerone Poghirc, Ioan Petru Culianu, Ilie Constantin, Florica Dimitrescu, Bujor Nedelcovici, Matei Vișniec, Nicolae Breban, Mircea Iorgulescu. În trecere prin Paris au luat legătura cu cenaclul și unii scriitori din țară, participând astfel la ședințele literare de la Neuilly, printre alții, Petru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286163_a_287492]
-
Papacostea), D. St. Petropol, S. Cohn-Ștefănești, Teodor Scarlat, V. Flueraș, Virgil Treboniu, Mihail I. Pricopie, G. Spina, George Demetru Pan, Ștefan Tita, Leon Feraru, Al. Voitin, Liviu Deleanu, V. Spiridonică, Vasile Dobrian, Emilian Bâcov, Elefterie Beoca, P. Florențiu, Jean Pascal, Cicerone Theodorescu, Ion Zaharia, Emil Vora, Emil Băicoianu, Constantin Andone. Cu proza sunt prezenți Tudor Teodorescu-Braniște (fragment din românul Băiatul popii), Virgiliu Monda (fragment din Testamentul domnișoarei Brebu), I. St. Ioachimescu, Eugen Relgis (Prieteniile lui Miron), Ion Pas (fragment din Tablouri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289472_a_290801]
-
Iancu, Gheorghe, Țârău, Virgiliu, Trașcă, Ottmar, Colectivizarea agriculturii În România. Aspecte legislative. 1945-1962, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2000. Ierunca, Virgil, Pitești, laboratoire concentrationnaire (1949-1952), traducere din limba română de Alain Paruit, prefață de François Furet, Editions Michalon, Paris, 1996. Ionițoiu, Cicerone, Victimele terorii comuniste, arestați, torturați, Întemnițați, uciși, Dicționar A-B, C, D-E, F-G, H-L, M, lucrare revizuită de Florin ștefănescu, Mihaela Andreiovici, Mașina de Scris, București, 2000-2004. Jela, Doina, Lexiconul negru. Unelte ale represiunii comuniste, Humanitas, București, 2001
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
p. 14. Ionescu, Ghiță, Comunismul În România, traducere din limba engleză de Ioan Stanciu, Litera, București, 1994. Ionescu-Gură, Nicoleta, „Decretul 83. Începutul sfârșitului la sate”, Magazin Istoric, nr. 10/octombrie 2000, pp. 27-31, nr. 11/noiembrie 2000, pp. 40-44. Ionițoiu, Cicerone, „Subjugarea țărănimii. Revolta din comuna Vadu Roșca”, Analele Sighet, 8, 2000, pp. 309-314. Levy, Robert, Gloria și decăderea Anei Pauker, traducere de Cristina Pupeza și Ioana Gagea, Polirom, Iași, 2002. Marin, Gheorghe Gaston, În serviciul României lui Gheorghiu-Dej. Însemnări din
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
a revenit asupra subiectului la sfârșitul anului 2004, odată cu editarea câtorva documente din Arhiva SRI (ASRI) reprezentând tabele cu preoții reținuți și deținuți de organele Ministerului Afacerilor Interne la sfârșitul deceniului șase și la Începutul anilor ’606. Potrivit aprecierilor lui Cicerone Ionițoiu, Împărtășite de Dennis Deletant, numărul clericilor ortodocși anchetați și Întemnițați se situează undeva În jurul cifrei de 2.000. Lidia Ionescu Stăniloae, fiica reputatului teolog, a susținut fără vreun temei documentar că „cifra oficială” a preoților ortodocși arestați ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Francisc Augustin, dar amândoi ar putea fi incluși și În categoria preoților persecutați, Întrucât la Începutul regimului totalitar au trecut prin Închisorile comuniste 43. Dicționarul editat de INST identifica 165 de clerici romano-catolici Întemnițați, iar pr. prof. Ioan Bota și Cicerone Ionițoiu numai 150; Însă cei din urmă admiteau Într-un epilog că În mod sigur din statistica lor „lipsesc Încă numele multora”44. Un document mai puțin exploatat, o listă a preoților uniți și romano-catolici arestați la sfârșitul anului 1947
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Informativ, dos. 736. Aioanei, Constantin, Troncotă, Cristian, „Contra «armatei negre a călugărilor și călugărițelor»”, Magazin Istoric, an XXX, nr. 1 (346)/ianuarie 1996. Bogdan, Cătălin, „Insidioasa intoleranță”, Idei În dialog, an III, nr. 1 (16)/ ianuarie 2006. Bota, Ioan, Ionițoiu, Cicerone, Martiri și mărturisitori ai Bisericii din România (1948-1989). Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, Biserica Romano-Catolică, prefață de Doina Cornea, ediția a II-a, Patmos, Cluj-Napoca, 1998. Bozgan, Ovidiu, Cronica unui eșec previzibil. România și Sfântul Scaun În epoca pontificatului
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Carussi. Revista devine și organ al recent înființatei Asociații a Editorilor Români, avându-l ca președinte pe N. Th. Ionnițiu. Ca atare, un număr special este dedicat „Săptămânii cărții 1940”, număr în care semnează Cezar Petrescu, Liviu Rebreanu, Tudor Arghezi, Cicerone Theodorescu, E. Lovinescu, Martha Bibescu. Alte informații sunt incluse în rubricile de „Informațiuni” și „Vitrina literară”. M.Pp.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285935_a_287264]
-
Paris, 1946; Scepticismul grec și filosofia indiană, București, 1957; Curs de istoria literaturii grecești. Epoca clasică, București, 1962; Înțelesul suferinței umane la Eschil, Sofocle și Euripide, București, 1969; Apollodoros sau Despre bătrânețe. Dialog socratic, tr. și introd. Mihai Nasta, pref. Cicerone Poghirc, București, 1978; Scrieri filosofice, I, îngr. și tr. Gh. Vlăduțescu și Dinu Grama, introd. Gh. Vlăduțescu, București, 1988. Traduceri: Primii materialiști greci, București, introd. I. Banu, 1950; Aristotel, Fragmente din operele filosofice, introd. trad., București, 1951; Sextus Empiricus, Opere
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287088_a_288417]
-
Studenții teologi au cerut insistent, și cu acest prilej, aprobare pentru reînființarea asociației „Academia Ortodoxă” ca având specific teologic. S-a produs un vacarm pentru liniștirea căruia au intervenit profesorul Justin Moisescu și apoi decanul Facultății de Teologie, Părintele Profesor Cicerone Iordăchescu. Lucrurile nu s-au lămurit, studenții teologi nu s-au liniștit, iar părintele Cicerone a cerut ca studenții să spună ce doleanțe au, ce vor. În această situație, colegul Gheorghe Aroneanu a propus ca în numele studenților să vorbesc eu
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
ca având specific teologic. S-a produs un vacarm pentru liniștirea căruia au intervenit profesorul Justin Moisescu și apoi decanul Facultății de Teologie, Părintele Profesor Cicerone Iordăchescu. Lucrurile nu s-au lămurit, studenții teologi nu s-au liniștit, iar părintele Cicerone a cerut ca studenții să spună ce doleanțe au, ce vor. În această situație, colegul Gheorghe Aroneanu a propus ca în numele studenților să vorbesc eu. Mi s-a dat cuvântul. Am prezentat motivele noastre, dar am și atacat „argumentele” aduse
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
Mi s-a dat cuvântul. Am prezentat motivele noastre, dar am și atacat „argumentele” aduse de delegații de la Iași și am tras concluzia că nu vom adera la propunerea ieșenilor de a ne înscrie în Uniunea Studenților Democrați. Părintele profesor Cicerone Iordăchescu, decanul nostru și profesorul Justin Moisescu au insistat ca să renunțăm la reînființarea asociației „Academia Ortodoxă” care fusese desființată și să ne înscrim în Uniunea Studenților Democrați. Înfierbântat, necontrolat, am reluat cuvântul și i-am jignit și pe deleagații de la
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
nu mi-a mai adus aminte de cele petrecute. Dar nimeni n-a mai vorbit nici despre acordarea bursei pentru studii teologice la Strabourg. înainte de deschiderea seziunii de examene ale anului III am fost chemat la decanat și părintele profesor Cicerone Iordăchescu m-a felicitat pentru tot ce am spus, dar mi-a atras atenția că profesorii nu se pot exprima ca studenții, pentru că au familii, pentru că sunt înaintați în vârstă, pentru că ei nu pot să adopte atitudinea pe care am
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
pentru cei din diaspora românească, printre care Constantin Clisu, Sergius Lucian Marin, Bizi Cristi Busuioc ș.a. stabiliți în Canada, câteva zeci în Germania, Gh. Pârâu (cineast, prof. univ.), Augustina Vișan Arnold (medic, poet), Franța, Maria Cozma, Gh. Balmuș (medic, cercetător), Cicerone Poghirc (filolog, istoric, prof. univ. etc), Israel (mulți), Alex Ciurea (Suedia), Ion Butnaru (SUA), Marian Holercă (SUA), Silvia Adamek (Belgia), Maria Magdalena Năstase Peltola (Finlanda), Benoni Todică (artist, jurnalist, Australia) până la urmă cei care crează românește (peste 200) în lumea
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
azi”, „Credința”, 1935, 567; Octav Șuluțiu, [Al. Sahia], F, 1937, 8; Arghezi, Scrieri, XXVII, 326-327; Gherasim Luca, Al. Sahia, „Lumea românească”, 1937, 74; Constantin Noica, Un gând pentru Alexandru Sahia, VRA, 1937, 501; Ștefan Roll, Alexandru Sahia, ALA, 1937, 872; Cicerone Theodorescu, Alexandru Sahia, „Credința”, 1937, 1 131; Ștefan Roll, Cum a suferit și murit Sahia, „Lumea românească”, 1938, 469; Miron Radu Paraschivescu, Pomenirea lui Alexandru Sahia, „Tinerimea nouă”, 1939, 15; Călinescu, Ist. lit. (1941), 843, Ist. lit. (1982), 928; Sașa
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289431_a_290760]
-
fiind unica de acest gen elaborată în limba română. În 1981 Gh. Ivănescu publică, sub titlul Gramatica comparată a limbilor indoeuropene, cursul ținut de S. între 1939 și 1949. Cu destinație didactică, editează la Chișinău, frecvent în colaborare cu preotul Cicerone Iordăchescu, câteva „texte mici pentru prelegeri și exerciții de seminar” din scrieri ale lui Lactantius și Grigore din Nyssa. Traduce dialogul Gorgias de Platon, romanul Hero și Leandru de Musaios, texte din Lucian din Samosata, Dionisie Pseudo-Areopagitul ș.a. De asemenea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289677_a_291006]
-
umanității. SCRIERI: Tradiția învățăturii în patria lui Gandhi, București, 1938; Cugetări, I-II, Iași, 1940-1943. Traduceri: Platon, Gorgias, Iași, 1920; Panciatantra, I-V, București, 1932-1936; ed. București, 1969; Dionisie Pseudo-Areopagitul, Despre numele divine. Teologia mistică, Iași, 1936 (în colaborare cu Cicerone Iordăchescu); ed. postfață Ștefan Afloroaei, Iași, 1993; Apa vie (basm neogrec), Chișinău, 1937; Povestea lui Nala (episod din Mahabharata), Chișinău, 1937; Lucian, Toxaris (Despre prietenie), Chișinău, 1938; Musaios, Hero și Leandru, Chișinău, 1938; Herodot, Cresus, Iași, 1941; Bhagavadgita, București, 1944
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289677_a_291006]
-
Povestea lui Nala (episod din Mahabharata), Chișinău, 1937; Lucian, Toxaris (Despre prietenie), Chișinău, 1938; Musaios, Hero și Leandru, Chișinău, 1938; Herodot, Cresus, Iași, 1941; Bhagavadgita, București, 1944; Un dicționar al înțelepciunii, I-IV, îngr. Mihai Grădinaru, Iași, 1970-1975; ed. îngr. Cicerone Poghirc, Iași, 1979; Cultură și filosofie indiană în texte și studii, I, îngr. și pref. Cicerone Poghirc, București, 1978; ed. îngr. și pref. Mircea Manta, Brașov, 1996. Repere bibliografice: Ștefan Cuciureanu, Theofil Simenschy, ALIL, t. XIX, 1968; Traian Diaconescu, Theofil
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289677_a_291006]
-
și Leandru, Chișinău, 1938; Herodot, Cresus, Iași, 1941; Bhagavadgita, București, 1944; Un dicționar al înțelepciunii, I-IV, îngr. Mihai Grădinaru, Iași, 1970-1975; ed. îngr. Cicerone Poghirc, Iași, 1979; Cultură și filosofie indiană în texte și studii, I, îngr. și pref. Cicerone Poghirc, București, 1978; ed. îngr. și pref. Mircea Manta, Brașov, 1996. Repere bibliografice: Ștefan Cuciureanu, Theofil Simenschy, ALIL, t. XIX, 1968; Traian Diaconescu, Theofil Simenschy, AUI, lingvistică, t. XV, 1969; Cicerone Poghirc, Theofil Simenschy, „Studia et acta orientalia”, 1971, 8
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289677_a_291006]
-
indiană în texte și studii, I, îngr. și pref. Cicerone Poghirc, București, 1978; ed. îngr. și pref. Mircea Manta, Brașov, 1996. Repere bibliografice: Ștefan Cuciureanu, Theofil Simenschy, ALIL, t. XIX, 1968; Traian Diaconescu, Theofil Simenschy, AUI, lingvistică, t. XV, 1969; Cicerone Poghirc, Theofil Simenschy, „Studia et acta orientalia”, 1971, 8; Maftei, Personalități, II, 245-247; Mihai Drăgan, Theofil Simenschy, L, 1992, 6; Pavel Țugui, Profesorul Theofil Simenschy - adaos la portret, L, 1992, 15; Stelian Dumistrăcel, Theofil Simenschy, ALIL, secțiunea A, t. XXXIII
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289677_a_291006]