338 matches
-
în colaborare cu Demostene Botez), Păsările, Arad, 1926, Plutus, Sibiu, pref. trad., 1944; Lucian din Samosata, Dialogurile morților și dialogurile zeilor, pref. trad., București, 1924, Dialoguri și conferințe, introd. trad., București, 1925 (în colaborare cu Elefterie Bezdechi); Euripide, Bacantele. Alceste. Ciclopul, pref. trad., București, 1925, Hippolit, pref. trad., Sibiu, 1944; Xenofon, Apologia lui Socrate, București, 1925, Tratatul de vânătoare, Cluj, 1934; Bucăți alese din opera Sfântului Atanasie cel Mare, pref. trad., Cluj, 1925; Antologia liricilor greci, pref. trad., Cluj, 1927; Ovidiu
BEZDECHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285715_a_287044]
-
armele folosite, ravagiile produse, sălașurile pe care le populează) răspund aceleiași nece sități arhetipale : provocarea spaimei. Este evident faptul că există o trainică legătură semantică între a (se) înspăimânta și monstru (monstrum horrendum = „monstru înspăimântător”, cum îl prezintă Virgiliu pe ciclopul Polifem, în Eneida, III). Plecând de la această realitate semantică, unii filologi au încercat să găsească posibile relații fonetice între cei doi termeni. Astfel, în pofida unor soluții etimologice „clasice”, Adriana Ionescu a propus recent o soluție inedită și foarte interesantă privind
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Cronos era însă conștient că puterea lui nu e veșnicăg și se gândea înfricoșath la copiii lui care îl vor răsturnai. N’a putut scăpa însă de fiul său Zeus, care se răzvrătii. În lupta sa, Zeus se sprijină pe ciclopi și hecatonheirij, dobândind victoriak ”. Cu alte cuvinte, sau în concluzie, asistăm la două treceri (salturi calitative) într’un regn superior zeilor (Cronos și apoi Zeus). În mitologia egipteană, lui Gabù, zeul pământului, i-a urmat “la domnie”, Osiris, iar acesta
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
care o dă reflectarea unui viu apatic într-un mineral mâlos-receptiv. Rezultatele parțiale ale acestei vocații pot fi, pe porțiuni mici, memorabile: „Harapnice de zei plesneau în nămol și-n turmă/ Boii soarelui pășteau prin beznă fără urmă/ Mânați de ciclopi; trupurile se pierdeau în albii de glod/ Erau crescute ca munții, ciclopu-ntre ele un plod”; „Pescari de larg cu bărci smolite și sitelci/ Se rânduiesc arar și greu la vâslă,/ Aduc nisetri grași în suc de melci/ În seara asta
MARGARIT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288013_a_289342]
-
abilități practice și caracteristici intelectuale, dobândite ca urmare a reacționării lor la un mediu natural și uman aflat În continuă schimbare. Că Odiseu avea această calitate, este evident nu doar din felul În care i-a păcălit pe Circe, pe ciclopi și pe Polifem sau din faptul că s-a legat de catarg pentru a nu cădea pradă sirenelor, ci și din modul În care Își ținea oamenii uniți și Își repara vasul sau din mijloacele improvizate pe care le născocea
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
este Împărțită realitatea vegetală nu sunt cele botanice linneene, uneori neevidente, pe care le preferă savanții. Testul decisiv pentru mētis Îl reprezintă reușita practică. și-a Încheiat navigatorul cu bine călătoria? Au reușit stratagemele lui Odiseu să Îi păcălească pe ciclopi? A vindecat alifia furunculul? A fost bună recolta țăranului? Dacă o tehnică Își atinge În mod eficient și repetat scopul, oamenii care se bazează pe mētis nu stau prea mult să se Întrebe de ce și cum a funcționat, să definească
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
secundare (G. Călinescu), descoperirea unui traseu major al imaginarului prin referința la textele performante (Tudor Arghezi, Laurențiu Fulga), reconstituirea orizontului vast al imaginarului în propria lui dialectică (Zaharia Stancu). Cu un instrumentar critic mai complex, I. a elaborat, în Ochiul ciclopului. Tudor Arghezi, prozatorul (1981), cea dintâi exegeză de dimensiuni mai ample a prozei argheziene. Aici sunt puse în evidență individualitatea fiecărei lucrări, dar și imaginea caleidoscopică a artei de prozator a lui Tudor Arghezi. Forța scriitorului ar consta în extraordinara
IONESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287583_a_288912]
-
este cel al singurătății, în care I. își decantează impresiile, interogând netulburată adâncimile. I. a îngrijit și prefațat ediții din operele lui Tudor Arghezi, Liviu Rebreanu, I. Al. Brătescu- Voinești și Zaharia Stancu. SCRIERI: Artă și aspirație, Cluj-Napoca, 1977; Ochiul ciclopului. Tudor Arghezi, prozatorul, București, 1981; Introducere în opera lui Zaharia Stancu, București, 1985; Exerciții de fidelitate, București, 1987; ed. București, 1999; Două părți cal și una vizitiu, București, 1991; Geografie cu îngeri, București, 1997; Jocuri și zile, București, 2000; Interviu
IONESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287583_a_288912]
-
TR, 1977, 13; Valeriu Râpeanu, Un debut de calitate în critica literară, SPM, 1977, 334; Cornel Ungureanu, Maturitatea debutului, O, 1977, 25; Nicolae Ciobanu, Analize critice, LCF, 1977, 31; Sultana Craia, Traseele prozei argheziene, LCF, 1981, 21; Dumitru Micu, „Ochiul ciclopului. Tudor Arghezi, prozatorul”, LL, 1981, 3; Ilie Guțan, Un nou studiu despre Arghezi, VR, 1982, 7; Ion Vlad, Lecturi temeinice, TR, 1986, 1; Ilie Guțan, Zaharia Stancu într-o riguroasă viziune critică, T, 1986, 4; Costin Tuchilă, Rigoare și obiectivitate
IONESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287583_a_288912]
-
pentru cei vizați, se desfășoară pe un spațiu tipografic mai extins. Rubricile sunt aproximativ constante. După un nelipsit editorial consacrat evenimentului politic, în „Săptămâna pe scurt” sunt prezentate instantanee din realitate, surprinse într-un așa-zis scenariu „subiectiv”, semnat „argus”, „ciclop”, „polifem”, „ajax”, „memo”, „observator”. La rubrica „abc” se comentează, profund tendențios, actualitatea culturală, în timp ce „Agenda”, cu un titlu ulterior „De vineri până vineri”, informează despre programele de teatru, cinema, muzee, case de cultură etc. Cronica literară e semnată de H.
SAPTAMANA CULTURALA A CAPITALEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289478_a_290807]
-
București, 1968; Pentru cel ales, București, 1968; Un om în agora, București, 1972; Ieșirea din labirint, București, 1973; Gustul sâmburelui, București, 1974; Raza de cobalt, București, 1979; Pumnul și palma, vol. I: O dimineață înșelătoare, București, 1980, vol. II: Ochiul ciclopului, București, 1981, vol. III: Marșul cariatidelor, București, 1982; Muzeul de ceară, București, 1984; Vitralii incolore, București, 1985; Cenușa din ornic, București, 1988; Insomnia dragonului, București, 1989; Timpul lepros, București, 1992; Ieslea Minotaurului, București, 1993; Am fost și cioplitor de himere
POPESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288928_a_290257]
-
ridicat „pentru însuflețirea/ lumii rămasă oarbă în cuvânt”. Dobândind prestigiu inițiatic, alveola secată a lumii și a lucrurilor va deveni emblema poeziei lui O., captată în arhetipul „roții întoarse a lumii”, care tutelează un bogat izomorfism al năzuitei palingeneze: orbita ciclopului, care își visează perechea, „galopul” aștrilor în sferele galactice, hora, cercurile, cupele reversibile ale clepsidrei, melcul, șarpele încolăcit în urme uscate, dar visând „cum înconjoară grădini”. Cu un instrumentar expresiv și formal larg uzitat în deceniul al șaptelea, volumul Roata
OANCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288500_a_289829]
-
Moartea Penelopei, București, 1971; Alegerea lemnului, București, 1974; Cronică, I-II, București, 1977-1979; Casa de lemn, postfață Nicolae Manolescu, București, 1983; Sub semnul Capricornului, București, 1985; Năvodul, București, 1986; Poezii, București, 1998; Focul și apa, București, 2000. Traduceri: Euripide, Medeea, Ciclopul, în Tragicii greci, București, 1958, Baccantele, București, 1965, Ifigenia în Aulis, București, 1975; Herakles. Fenicienele. Rugătoarele. Ion, București, 1992, Rhesos. Troienele. Andromaca. Helena. Orestes. Heraclizii, București, 1996; Aristofan, Adunarea femeilor, București, 1974; Eschil, Orestia, pref. trad., București, 1979, Rugătoarele. Perșii
MIRAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288168_a_289497]
-
tăcere (1979), A. folosește echerul și compasul pentru a ridica banalul la rangul de epură, de imagine idealizată și abstractă, care exorcizează trăirea directă și pasiunea de tip romantic și conduce poezia către un lirism obiectiv și impersonal. Volumul Singurătatea ciclopului (1988) încheie procesul înstrăinării de lume a poetului, care, izolat în singurătatea sa ca într-o cochilie de sticlă, contemplă obiectele, evenimentele și chiar propriul sine cu acea stare de melancolie adâncă și gravă care golește prezentul de substanță și
ABALUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285141_a_286470]
-
tăcere, postfață Costin Tuchilă, București, 1979; Violența memoriei pure, București, 1980; Ultimele știri din planeta simetrică, București, 1981; Aerul. Mod de folosință, București, 1982; Planor, București, 1983; 11 erezii. Poem. Zone, București, 1985; A sta în picioare, București, 1986; Singurătatea ciclopului, București, 1988; Aceleași nisipuri, București, 1995; Singurătatea ciclopului, pref. Gheorghe Grigurcu, București, 1995; Marină într-un creier, București, 1995; O lentilă pe masă - A Lens on the Table, ed. bilingvă, tr. Gabriela Abăluță, Constanța, 1996; Camera Camera cu mașini de
ABALUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285141_a_286470]
-
pure, București, 1980; Ultimele știri din planeta simetrică, București, 1981; Aerul. Mod de folosință, București, 1982; Planor, București, 1983; 11 erezii. Poem. Zone, București, 1985; A sta în picioare, București, 1986; Singurătatea ciclopului, București, 1988; Aceleași nisipuri, București, 1995; Singurătatea ciclopului, pref. Gheorghe Grigurcu, București, 1995; Marină într-un creier, București, 1995; O lentilă pe masă - A Lens on the Table, ed. bilingvă, tr. Gabriela Abăluță, Constanța, 1996; Camera Camera cu mașini de scris, București, 1997; Drumul furnicilor, București, 1997; ed.
ABALUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285141_a_286470]
-
Laurențiu, Eseuri, 20-23; Iorgulescu, Scriitori, 13-15; Grigurcu, Poeți, 34, 436-439, 522; Raicu, Contemporani, 160-163; Constantin Crișan, Cunoașterea prin poezie, RL, 1981, 24; Negrici, Introducere, 82-97; Grigurcu, Existența, 264-275; Valeriu Cristea, „A sta în picioare”, RL, 1987, 27; N. Manolescu, „Singurătatea ciclopului”, RL, 1988, 47; Pop, Pagini, 160-165; Cistelecan, Top ten, 105-107, 178-180; Dicț. esențial, 1-4; Dimisianu, Lumea, 450-455; Grigurcu, Poezie, I, 7-33; Gh. Grigurcu, O antologie recuperatoare, RL, 2001, 26; Dicț. analitic, III, 181-184, IV, 140-142; Popa, Ist. lit., II, 516-517
ABALUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285141_a_286470]
-
valorilor perene, cercetează pătrunderea filosofiei grecești la Roma, scrierile lui Platon, Vergiliu și Hesiod, teatrul lui Eschil, stăruind asupra îngemănării de apolinic și dionisiac în tragedia greacă. Alcătuiește ediții școlare de texte comentate din Cicero (Brutus, 1903, Catilinarele, 1935), Teocrit (Ciclopul, 1906), Esop (Fabule alese, 1935), Horațiu (Ars poetica, 1939). Închis după ocuparea Bucureștiului de către armata germană, în timpul primului război mondial, dă, în însemnările sale, reușite pagini de literatură, fixând cu mare finețe psihologică, prin repere simbolice, o atmosferă a opresiunii
BURILEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285957_a_287286]
-
Prelegeri de literatură slovacă, București, 1975; Istoria literaturii slovace, București, 1976; Studii de literatură comparată, București, 1987; Cintorin slonov a Paralelne zrkadla [Cimitirul elefanților și Oglinzi paralele], Nădlag, 1995; Utopie și antiutopie, București, 1998; Crima de la km.99, București, 1999; Ciclopul, București, 2001. Traduceri: Fr. Hecko, Satul de lemn, București, 1959; Vl. Minac, Cu vântul în față, București, 1962; J. Glazarová, Așteptare, București, 1965; K. Čapek, Teatru, București, 1968; M. Urban, Biciul viu, București, 1969; B. Hrabal, Toba spartă, București, 1971
BARBORICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285621_a_286950]
-
ar fi trebuit să fie, un țipar subțire, maroniu, cu o Înfățișare ursuză, o specie pe cale de dispariție, și cum se freca Ellie de geam, iar țiparul se lungea din ce În ce mai tare și se uita la clienți cu ochiul lui de ciclop și aceștia priveau din nou la sânii fetei, la talia ei subțire, se uitau când la Ellie, când la țipar, când la Ellie, când la țipar, și erau curentați de nunta contrariilor. Carmen era transsexuală, bărbat transformat În femeie, În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
S-au dezvoltat, astfel, diferite forme concrete ale grotescului prin care se produce umorul, conservându-se, totodată, spiritul principial. Scrierile fantastice antrenează deseori în acțiunea lor complexă personaje încadrate altor planuri existențiale, determinate de fracturi ontologice în planul firescului: titani, ciclopi, uriași ș.a.m.d. Trăsăturile odioase, hiperbolizate ale acestor entități create de imaginația scriitorului sunt diminuate, vizual, prin efectul comic susținut pe baza unei alternanțe de jocuri verbale și nominale prin care atmosfera si aspectul înspăimântător capătă o accepțiune pozitivă
Convertirea grotescului în comic la Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
uniune simbolică. Imagini personificate ale ospățului pantagruelic, cei doi uriași consumă materia pentru purificarea și eliberarea ecesteia în noul univers al viitorului inițiat sub forma unor virtuți spirituale și morale demne de un membru al unei dinastii regale. Comparat cu Ciclopul din Epopeea Homerică, ce-a de-a patra apariție fantastică din fragmentul întâlnirilor cu uriașii, Ochilă, este un personaj complex, episodic, cu particularități fizionomice marcante, care este descris de narator într-o manieră ce facilitează perceperea de către mentalul receptiv. Integrându
Convertirea grotescului în comic la Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
dezertează...! Întâmplarea face ca, În acea perioadă de frică, de instabilitate a celor ce vor urma, să muncesc În calitate de (Băiat de prăvălie) chiar În inima capitalei Într-un magazin de piese de schimb auto, În blocul Lido, vizavi de clădirea Ciclop, construită pe șase etaje cu drum carosat pe nivele În Înălțime, unde armata germană de ocupație avea parcate multe, foarte multe auto vehicule de diferite tonaje și mărimi. În acea perioadă de timp, toate prăvăliile din Împrejurimi erau Închise la
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
promenadă Între cinematografele Aro și Scala, iar uneori intram să vizionez un film. Bătătorind drumul Între cele două cinematografe și căscând gura la te miri ce, am intrat În vorbă cu niște soldați germani ce uneori se afișau În fața clădirii “Ciclop” unde erau cantonați,admirând româncele noastre frumoase. Din aproape În aproape, aveam unele cunoștințe a limbajului german, Învățate dela mătușa mea care vorbea destul de bine, pur si simplu suficient de repede am intrat În grația nemților, ce râdeau de mine
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
germană se retrage strategic. Afurisită strategie gândeam eu, când frontul se apropia de granița României iar armata rusă va distruge totul precum un tăvălug...! Încercând să aflu amănunte mai concrete - dârdâiam de frică - am alergat la prietenii mei nemți dela Ciclop, Încercând să mă interesez ce-i cu arma aceia secretă, și iam Întrebat cam În felul următor, Încercând să nu fiu bănuit prea indiscret. “Arma secretă V3 poate fi mai sofisticată și suficient de penetrantă să ne salveze dela dezastru
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]