174 matches
-
elemente străine și atât de degenerată, încît rămânea neînțeleasă pentru cea din urmă. Cu toată asemănarea cu italienii, nu numai în limbă, ci și-n datine, în purtarea armelor și-n uzul uneltelor, originea și migrațiunea românilor rămânea totuși o cimilitură nedezlegată și mărturisită de cei învățați și pătrunzători, cimilitură a cării soluțiune n-a izbutit pe deplin nici până în ziua de azi. Înnăscuta neașezare și movibilitate a acestei nații, împreună cu relele unei poziții civile în multe părți opuse dreptului natural
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
pentru cea din urmă. Cu toată asemănarea cu italienii, nu numai în limbă, ci și-n datine, în purtarea armelor și-n uzul uneltelor, originea și migrațiunea românilor rămânea totuși o cimilitură nedezlegată și mărturisită de cei învățați și pătrunzători, cimilitură a cării soluțiune n-a izbutit pe deplin nici până în ziua de azi. Înnăscuta neașezare și movibilitate a acestei nații, împreună cu relele unei poziții civile în multe părți opuse dreptului natural, apoi administrația tiranică și arbitrară produseră prea adeseori vacanțe
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ne-au servit-o are cel puțin trei zile. Și că toate poveștile adevărate Încep și se termină Într-un cimitir, dar nu soiul de cimitir la care te gîndești. ZÎmbi așa cum fac copiii atunci cînd li se promite o cimilitură sau un truc de magie. SÎnt numai urechi. Am Înghițit ultima sorbitură de cafea și am contemplat-o În tăcere preț de cîteva clipe. M-am gîndit cît de mult Îmi doream să mă refugiez În privirea aceea fugară care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
fost, să ne înțelegem, un înger. Dar nici nu i se pot pune în cârcă sumedenia de grozăvii care circulau pe seama lui, parte născocitoare, parte parțial credibile, vehiculate toate prin acele canale incontrolabile care sunt creațiile anonime, strigăturile, proverbele, zicătorile, cimiliturile, legendele, basmele etc. Din câte am putut noi verifica, doar două din cele peste patruzeci de povești sinistre în care Bijinski a fost principalul protagonist sunt autentice, anume aceea din tinerețe cu dulapul și cea de la maturitate, cu iapa. Ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
grindină, este „în chip de bou” sau „de buhai” (taur) sau este tras de Sf. Ilie „cu un bou” (20, pp. 144-145). De asemenea, în popor, la negură („norul lăsat pe pământ”) i se mai spune și „buhaiu”, iar în cimilituri negura sau pâcla e desemnată printr-o „vacă surie” (20, p. 64). Când norul nu este negru, ci cenușiu, ființa demonică își schimbă și ea culoarea : vaca devine „surie” sau „grivă” (cenușie, pes triță), iar apelativul ei nu mai e
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
folcloristul bucovinean Simeon Fl. Marian la redactarea acestei monografii este schimbul în natură pe care i l-a propus lui Artur Gorovei. într-o scrisoare datată 1/13 mai 1897, Marian i-a oferit lui Gorovei toată colecția sa de cimilituri românești, în schimbul notițelor despre botanica populară alcătuite de acesta din urmă în colaborare cu Mihai Lupescu. „Așa cred - își încheia Simeon Fl. Marian epistola - că atât opul Dv. despre cimilituri, cât și al meu despre Botanică vor fi complete” (8
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Marian i-a oferit lui Gorovei toată colecția sa de cimilituri românești, în schimbul notițelor despre botanica populară alcătuite de acesta din urmă în colaborare cu Mihai Lupescu. „Așa cred - își încheia Simeon Fl. Marian epistola - că atât opul Dv. despre cimilituri, cât și al meu despre Botanică vor fi complete” (8). Acest „troc” fără precedent (cel puțin ca amploare) s-a produs, dar fără știința și acordul folcloristului Mihai Lupescu, care, ulterior, i-a cerut lui Marian să înapoieze materialele. Până la
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
o dată. Glasul meu, un pic amorțit la Început, s-a relaxat Încetul cu Încetul și, În curînd, am uitat că recitam, spre a mă cufunda iarăși În narațiune, descoperind În proză cadențe și construcții ce curgeau ca niște motive muzicale, cimilituri de timbru și de pauză de care nu-mi dădusem seama la prima lectură. Noi amănunte, crîmpeie de imagini și miraje se iviră printre rînduri, precum alcătuirea unui edificiu pe care Îl contempli din unghiuri diferite. Am citit vreme de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
glăsuind pentru toți: Dragi meseni, ghici ghicitoarea mea, ce e? Am un iaz, malurile-s verzi, apa-i sânge de iepure, mâlul roșu, ca steagul Partidului și crapii negri!? Din rândurile maselor porniră strigăte entuziaste, care vădeau cunoștințele temeinice în cimilituri ale diverselor generații de la Goldana: Harbuzul este, harbuzul!... Am ghicit imediat! Se cheamă că e pepenele! dezvoltară alții chestiunea în adecvate comentarii: el are malurile verzi coaja, apa ca sângele de iepure zeama și mâlul roșu ca steagul Armatei Eliberatoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
cele noi, atâta doar că am uitat cum se cheamă, că nu-s de pe-aici nici ele, mi le-a arătat, pentru doi bani cu bortă, unul cam pletos și cu nădragii tot șchioapa și peticul. Știu și niște cimilituri nou-nouțe, din cele care-ți plac Măriei Tale și nu-s pentru urechile oricui... PRICINĂ: Cu puricii aduși de peste mări și țări să mă cam slăbești. Ai noștri or fi mai proști? De ce nu-i înveți pe-aceștia ce știu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
Luați de bine, Măriile Voastre! GÂND: Mulțumim dumitale, fată frumoasă! (beau) Bun vin! Și bine se potrivește la oameni căzuți de la drum lung! LIOARA: Numaidecât poruncesc și pentru masă, soțul meu. GÂND: Mai îngăduie cu masa. Brăduț, cum facem cu cimilitura noastră? Chemăm sfetnicii sau o lăsăm pe mai târziu? BRĂDUȚ: Timp de amânare nu prea este, Măria Ta și tată; trei zile trec iute. Că tot cu dânsa mă necăjeam și când m-a lepădat calul într-o parte... LIOARA
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
sfetnicii sau o lăsăm pe mai târziu? BRĂDUȚ: Timp de amânare nu prea este, Măria Ta și tată; trei zile trec iute. Că tot cu dânsa mă necăjeam și când m-a lepădat calul într-o parte... LIOARA: Despre ce cimilitură vorbiți voi? Că nu pricep nimica. GÂND: Lioară, abia de-aici poate ieși o supărare adevărată, dacă nu ne dovedim ageri la minte. LIANA (către Lioara): Măria Ta, îngăduie-mi să plec. LIOARA: Ba să stai, fată. Dumnealor acuși îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
trag la cămara de sfat cu sfetnicii, și iar rămân singură. GÂND: Nu-i nici o taină, fată dragă. Rămâi unde te afli. Tare mă tem, nevastă, că va trebui să cerem și să așteptăm duh din cer în dezlegarea unei cimilituri, decât care alta n-am întâlnit mai încâlcită. Brăduț, dă tu de veste să poftească sfetnicii chiar aici; mă aflu cam trudit și-am găsit bun loc de odihnă. (Brăduț iese, revine imediat) LIOARA: Tot nu pricep... GÂND: Vei pricepe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
nădejde să-l lăsăm rușinat și de astă dată pe Zarvă-Împărat. (Intră cei trei Sfetnici.) SFETNICII (se înclină): Bine-ai venit, Măria Ta! GÂND: Bine v-am găsit! Vrednicilor ai mei sfetnici, veți binevoi să vă gândiți la dezlegarea unei cimilituri care o să vi se citească numaidecât. Și vă mai spun că avem pentru asta timp la îndemână doar trei zile. Altfel cată a ne apăra ce-i al nostru cu puterea săbiei. SFETNIC I: Cum se poate asta, Măria Ta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
aur. Slujitorul cu sulița are un ochi mai puțin decât slujitorul numit Meletie. Poftim să ni se dovedească și să ni se spună cum se numește slujitorul cu arcan." GÂND: Ei, ce părere aveți domniile voastre? SFETNIC II: Cu adevărat, încâlcită cimilitură, Măria Ta! SFETNIC III: Ne trebuie table și tibișir, să-nșirăm semne și prepusuri. Greu ne-a fi să ajungem la un capăt numai în trei zile. GÂND: Atuncea cum vom face? LIANA: Măria Ta, dacă-mi îngădui, aș spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
Cetatea Veche, unde-i Isachie, nici la Cetatea Arsă, precum s-a arătat, va locui la Cetatea Nouă. Pe ghiogar chemându-l ca pe războinicul de la Cetatea Nouă, numele lui este deci Terentie. SFETNIC II: Copila are dreptate. Numai că cimilitura cere numele altui slujitor. LIANA: Nimic mai lesne decât să-l aflăm, odată ajunși aici, înțelepte sfetnice. Terentie fiind numele slujitorului cu ghioaga, cel cu sulița, despre care știm că-i chior de-un ochi, fiind altul decât Meletie, trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
cât mi-i de foame... (Femeile ies) Fiule, aș mai pofti o ulcică de vin. Avem un ceas de tihnă și de mulțumire. Așa că toarnă-ți și ție încă una. (se toarnă, beau) Hm! Bun vin! Brăduțule, ce spui despre cimilitura noastră și despre dezlegarea ei? BRĂDUȚ: Tată dragă, cimilitura o socot între cele trecute, dar eu aș vrea să-ți spun că dezlegătoarea cimiliturii mie mi-a plăcut cum nu se poate mai tare! GÂND: Hm... Așteptam vorba asta de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
mai pofti o ulcică de vin. Avem un ceas de tihnă și de mulțumire. Așa că toarnă-ți și ție încă una. (se toarnă, beau) Hm! Bun vin! Brăduțule, ce spui despre cimilitura noastră și despre dezlegarea ei? BRĂDUȚ: Tată dragă, cimilitura o socot între cele trecute, dar eu aș vrea să-ți spun că dezlegătoarea cimiliturii mie mi-a plăcut cum nu se poate mai tare! GÂND: Hm... Așteptam vorba asta de la tine, fiule, și nu pot spune că nu mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
toarnă-ți și ție încă una. (se toarnă, beau) Hm! Bun vin! Brăduțule, ce spui despre cimilitura noastră și despre dezlegarea ei? BRĂDUȚ: Tată dragă, cimilitura o socot între cele trecute, dar eu aș vrea să-ți spun că dezlegătoarea cimiliturii mie mi-a plăcut cum nu se poate mai tare! GÂND: Hm... Așteptam vorba asta de la tine, fiule, și nu pot spune că nu mi-i pe voie... Oare mai este vin în oală? Fă tu un pustiu de bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
început a secera prin Humulești în dreapta și în stânga, de se auzia numai chiu și vai în toate părțile. Și eu, neastâmpărat cum eram, ba eșiam la pîrl[e]az, când trecea cu mortul pe la poarta noastră, și-l boscorodiam cu cimilitură: Chițigaie, gaie, Ce ai în tigaie? Papa puilor duc în valea socilor. Ferice de gangur, că șede într-un vârf de soc Și se roagă rugului Și se-nchină cucului; Nici pentru mine, Nici pentru tine; Ci pentru budihacea de la
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
dospi]2 aluatul aluățel temei ostrețe fundac coromâslă vită-ncălțată sulă suliță a depăna cir ciaun ceruială a cerui *** coroi * cioară, (unuia de bat *** pentru țigani) ciur ciurariu (sitarii * cari îmblă cu ciururi mari din *** în *** ca să ciuruiască grâul proprietarilor mari) cimilitură sau cimulitură cinel, cinel (ciumel, ciumel) cepariu (negustor cu ceapa) cep meliță - a melița melițoi cânepă puzderii câlți câlțos a se gudura gudurătură alivenci azimă (pînea dospită) a aiuri aiurea pască cozonac boabă *** acru a se acri acrișor a bolborosi
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
se vrăjmășesc de cei mai neghiobi. GURA 199Gura omului numai pământul o astupă. 200Gura să-ți mai rabde, Pîn-a grăi și altul. 201Pecetea gurei tăcerea și a tăcerii vremea. GUST 202 Gustul dispută n-are. PROVERBE, ASEMĂNĂRI, LOCUȚIUNI DIVERSE, ZICALE, CIMILITURI Se aude 203 Ca sgomotul de apă, când cade pe pietre. Ca sunetul pe văi. 372 {EminescuOpVI 373} {EminescuOpVI 374} {EminescuOpVI 375} 205 Averea-i ca o baltă, cum îi face un șănțuleț, toată se scurge. 206 Averea celui scump
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
392Răsare unde nu-l sameni. 393Casa-n trei pereți și ușa pin pod. 394Și coada securii face rău pădurii. 395Orbul își caută acul în aria cu paiele și surdul îl povățuește unde sună. 396 Sutele mărită slutele. 397 Fețișoara mărită fetișoara. CIMILITURI Doagă uscată In cui acățată. Bâtă măzărată In pod aruncată. (Porumb) Strigă cel cu un picior Nu mă lăsa cel cu două picioare Că mă mâncă cel cu patru picioare. Am o haită Și toată ziua latră, vara la soare
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
redacție - Octavia Lupu-Morariu. Începând cu primul număr din 1928, subtitlul revistei este „Literatură, artă, știință, viață socială”. Ca revistă de orientare tradiționalistă, F.-F. își propune în primul rând valorificarea literaturii folclorice, publicând materiale culese de pe întreg teritoriul țării: cântece, cimilituri, proverbe, snoave. Preferința pentru literatura populară este exprimată încă din articolul-program, conceput de Leca Morariu și intitulat polemic Poliție literară!: în vreme ce „materialul folcloric e înainte de toate sincer”, „literatura intelectualului” păcătuiește prin artificialitate și falsă cerebralitate. Promovarea tradiției folclorice este văzută
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286968_a_288297]
-
nu se ocupase toată viața lui decît de comerț. El nu citea decît ziarele, nu l-am văzut niciodată cu o carte în mînă. Cînd și cînd, într-un calendar vechi, scria scurte versuri în stil popular ori zicători și cimilituri, uneori cam licențioase. Cînd a căzut bolnav, în 1923, înspre iarnă, mama (Elena Vasiliu - n. m.) i-a dus să citească « Sonata Kreutzer» de Tolstoi! A citit ceva din roman și după o săptămînă i-a spus că așa ceva și
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]