13,837 matches
-
Trecător ești, mai grăbitul Decît lucrurile, tu! Mulțumit fii cu salutul Muzelor ce-n veci promit: Sufletului - conținutul, Minții - forma, în sfîrșit. Dansul macabru în miezul de noapte stă paznicu-n turn Privind cum se-nșiră morminte; Ca ziua e-acum cimitirul nocturn Sub razele lunii preasfinte. Se mișcă-un mormînt, și un altul apoi: Apar un bărbat și-o femeie în noi Și albe cămăși ce atîrnă. Se-ntind și nu vor să mai steie cuminți, în horă se rînduie glezne
Poezii de Johann Wolfgang Goethe by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/12014_a_13339]
-
mama 19 ianuarie 2008 URCUȘ SPRE MOȘI CRĂCIUNI E timpul să le-aduc, la rându-mi, daruri O candela, și-o cetina de mir Căci rău le-am fost, si dânșii mi-au fost maluri Ei, Moșii mei Craciuni, din cimitir Cât nu mi-au dat, purtând poveri de hamuri Cum au mai tras zâmbindu-mi, ca nadir E timpul meu să le Întorc din daruri La Moșii mei Craciuni, din cimitir Cum au mai socotit, legând batiste Cu banii, cele
Poezii. In: Editura Destine Literare by Grigore Vieru () [Corola-journal/Journalistic/75_a_292]
-
mi-au fost maluri Ei, Moșii mei Craciuni, din cimitir Cât nu mi-au dat, purtând poveri de hamuri Cum au mai tras zâmbindu-mi, ca nadir E timpul meu să le Întorc din daruri La Moșii mei Craciuni, din cimitir Cum au mai socotit, legând batiste Cu banii, cele daruri de Ajun E rândul meu, acestor ametiste, Doi pasi să le aduc, de Moș Crăciun Și m-aș ruga, În cimitire albe, Cu cruci și oase, care cer un bir
Poezii. In: Editura Destine Literare by Grigore Vieru () [Corola-journal/Journalistic/75_a_292]
-
le Întorc din daruri La Moșii mei Craciuni, din cimitir Cum au mai socotit, legând batiste Cu banii, cele daruri de Ajun E rândul meu, acestor ametiste, Doi pasi să le aduc, de Moș Crăciun Și m-aș ruga, În cimitire albe, Cu cruci și oase, care cer un bir Să le țin minte “sufletele dalbe” La Moșii mei Craciuni, din cimitir Dormiți În pace, Mosul iarăși vine, Și-i este traista plină de minuni Și pe pământ, precum În cer
Poezii. In: Editura Destine Literare by Grigore Vieru () [Corola-journal/Journalistic/75_a_292]
-
Ajun E rândul meu, acestor ametiste, Doi pasi să le aduc, de Moș Crăciun Și m-aș ruga, În cimitire albe, Cu cruci și oase, care cer un bir Să le țin minte “sufletele dalbe” La Moșii mei Craciuni, din cimitir Dormiți În pace, Mosul iarăși vine, Și-i este traista plină de minuni Și pe pământ, precum În cer, e bine Urcăm spre voi, trecând prin Moși Craciuni... 21 decembrie 2008 DRUM Motto: Gază E liniște și pace, oameni buni
Poezii. In: Editura Destine Literare by Grigore Vieru () [Corola-journal/Journalistic/75_a_292]
-
cântă o scurtă carte de vizită, mici "piese" din piesă. în fine, vine și sextetul cu cor, excelent cântat. Efectul este ca un foc de artificii care bucură pe toată lumea. Dar în umbra cortinei închise au rămas nerezolvate teatral scena cimitirului (unde se aude vocea Comandorului acolo îngropat) și - pe cale de consecință - tragedia finală: vizita Oaspetelui de piatră. Sunt pilonii de rezistență ai libretului lui Lorenzo da Ponte.
Wagner și Mozart la Opera din Budapesta by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/12164_a_13489]
-
vremurilor: "România literară". E mult? E puțin? Habar n-am. În decembrie 1989 au murit oameni. În fiecare an, pe 21 decembrie, îl iau pe 331 din cartierul Pajura pînă la Romană. Pe urmă mă duc la Universitate, apoi la Cimitirul eroilor. În primul an, eram foarte mulți strînși la troiță, peste tot. Mergeam încolonați, la 12 fix ne opream și păstram un moment de reculegere. M-am mirat îngrozitor cînd am văzut trecînd printre noi un domn cu o sacoșă
Cui îi e frică de luna decembrie? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12175_a_13500]
-
e foarte mic, dar numai acestea, ca valori durabile, justifică istoriile literare, dicționarele și bibliografiile. Un dicționar cronologic al romanului e în măsură să dea imaginea acestei calamități naturale, pe care o putem numi simplu "ravagiile timpului". Dicționarul e un cimitir al romanelor mai ecologic decât o bibliotecă. El le înregistrează, le descrie în spații tipografice mici (trei-patru sute de pagini se păstrează în zece-douăzeci de rânduri laconice), echivalente ale unor urne de cenușă. Să parcurgi un dicționar al romanelor poate
Un monument dedicat romanului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12184_a_13509]
-
El le înregistrează, le descrie în spații tipografice mici (trei-patru sute de pagini se păstrează în zece-douăzeci de rânduri laconice), echivalente ale unor urne de cenușă. Să parcurgi un dicționar al romanelor poate fi la fel de trist ca o vizită la cimitir. Respectul tradiției ne impune o astfel de datorie. Dar poți să ai satisfacții neașteptate dacă administrația acestui cimitir e impecabilă, parcelele bine organizate astfel încât să găsești repede și ceea ce nu cauți. Pentru specialiști conservarea unei tradiții nu are conotații mohorâte
Un monument dedicat romanului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12184_a_13509]
-
rânduri laconice), echivalente ale unor urne de cenușă. Să parcurgi un dicționar al romanelor poate fi la fel de trist ca o vizită la cimitir. Respectul tradiției ne impune o astfel de datorie. Dar poți să ai satisfacții neașteptate dacă administrația acestui cimitir e impecabilă, parcelele bine organizate astfel încât să găsești repede și ceea ce nu cauți. Pentru specialiști conservarea unei tradiții nu are conotații mohorâte. Ceea ce pentru mulți profani pare un vast teritoriu de cenușă (romanele secolului al XIX-lea, să zicem), pentru
Un monument dedicat romanului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12184_a_13509]
-
pahidern scofâlcit. Ratatinat, preferă să umble în patru labe, ca să-i fie mai ușor. Memoria, zgârcindu-se din ce în ce, s-a redus la câteva obsesii... niște cazaci trecând pe cai gârla... Costel, băiatul primarului, mort înecat, capela din cimitir care ia foc de la mormanele de coroane funebre de flori de hârtie cu pompoasele lor regrete eterne... De ajutat, îl ajută un nepot, singur cum a rămas... El ia contact cu nunțile, stabilind zilele. }iganii, de obicei, fac nunta joia
Protocolul morții și beciul răcoros by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12182_a_13507]
-
jur că n-aș mai fi crezut posibilă alăturarea acestora după nume!) pe care întrezăreai spaima că românii vor înțelege în fine pe ce lume se află. Ei bine, domnilor, fiți liniștiți: în următoarele decenii vom avea o liniște de cimitir. Nu la statutul Ucrainei aspirăm noi, ci la cel al Albaniei. Nu la democrație, ci la târârea pe burtă spre țeluri energic indicate de stăpânii corupți ai României. Cu pesedeii plasați pe locul întâi în parlament, vom înghiți pe nemestecate
Litera portocalie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12200_a_13525]
-
sculpturi de Camilian Demetrescu. Anual, muzeul este văzut de peste 35.000 de vizitatori, în perioadele de maximă solicitare atingându-se cifrele record de 400-700 de vizitatori zilnic. De câțiva ani a început amenajarea, la marginea Sighetului, a altui spațiu evocator, Cimitirul Săracilor, dedicat milioanelor de victime ale comunismului. Centrul Internațional de Studii asupra Comunismului (Piața Amzei nr. 13, București) și-a constituit treptat o bogată bază de date, care alimentează deopotrivă cercetarea științifică și dezvoltarea Muzeului. Au fost realizate, fișate și
Lupta cu amnezia by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12201_a_13526]
-
dar nici un Ivanov sau Petrov. Bogătașii din Taganrog locuiau în cartierul rezidențial, își făceau vizite, aveau trăsuri, se îmbrăcau la Paris, subvenționau teatrul local și își făceau, pentru ei și familiile lor, monumente din marmură de Paros sau Carrara în cimitirul grecesc din oraș. Un licăr de celebritate a luminat orașul cu prilejul morții misterioase a țarului Alexandru I. Apoi, portul a recăzut în uitare. Golful s-a umplut cu nisip, iar navele de mare tonaj au fost nevoite să ancoreze
Henry Troyat - Copilăria by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/12170_a_13495]
-
n-o fi fost viață înainte de moarte dar scriitorii răposați aveau suflete eterne: de îndată ce cădelnița preotului m-a tămâiat, al meu și-a luat zborul spre înălțimi. I-am făcut semn - Adio, suflete și ploaia de afară, peste răzoare și cimitir. Un diacon mi-a binecuvântat un lănțișor cu o iconiță: s-a rupt în după-masa aceea, l-am pierdut. Fără să-mi dau seama am repetat - Adio, suflete, Încetișor. N-am mai găsit lănțișorul. Bărbați grași înotând în piscina hotelului
Va fi viață înainte de moarte? by Ion Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/12223_a_13548]
-
medicamentele, studenții și profesorii, în loc să se ducă la cursuri, erau trimiși la strânsul recoltei, un fel de inutilă corvoadă. Și în timp ce el dădea "indicații" de tot felul, care de care mai absurde și mai revoltătoare: să se demoleze biserici și cimitire (Crângași) să fie scoase din biblioteci cărțile semnate de scriitori "fugiți" (Nicolae Balotă, Lucian Raicu și încă alții), aplaudacii, lumea politică, "sinistră ca o faună de bestii", cum îi apare diaristului, nu prididea să-i aducă osanale "fiului iubit, cel
Terapia Jurnalului by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/12235_a_13560]
-
o altă cale, despre care, din păcate, nu știu mai nimic. E aceea din Trei surori, unde strigătele disperate: "La Moscova! La Moscova!" ale surorilor aflate în Gulag răsună aidoma apelurilor rămase fără răspuns ale acelor deținuți politici al căror cimitir a fost Siberia stalinistă. Ea se continuă, recent, cu O zi din viața lui Ivan Denisovici, unde regăsim experiența concentraționară cu tot ceea ce aceasta comportă ca distrugere a ființei. Regret nespus că nu am văzut aceste spectacole care ne dezvăluie
Zholdak, un suprarealist neîmblânzit – eseu de George Banu by Delia Voicu () [Corola-journal/Journalistic/12590_a_13915]
-
O substituire de sensuri și un transfer de mentalități care, în orice caz, nu anunță nimic bun pentru cultură. Memoriu și contra-memoriu A avut un oarecare ecou în opinia publică memoriul celor 157 de intelectuali revoltați de sacrilegiul petrecut în cimitirul din Lancrăm, desfigurat prin ridicarea unei hale metalice (sală de sport) la câțiva pași de mormântul lui Lucian Blaga. Membrii redacției noastre s-au aflat, firește, printre semnatarii amintitului memoriu, concurat totuși puternic, în plan mediatic, de "jaful secolului" și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12653_a_13978]
-
actuali de istoria adevărată se vede din incredibila batjocorire a mormântului unui veritabil erou al neamului, Lucian Blaga. După ce a fost călcat în picioare de comuniști, urmașii direcți ai acestora nu-i mai acordă nici măcar pacea odihnei veșnice. La gardul cimitirului din Lancrăm, niște întreprinzători de școală nouă au înălțat o hidoasă hală metalică, pentru a ascunde cât mai bine una din puținele dovezi de gândire originală ale românilor în veacul al douăzecilea. Pentru ca arhitectura simbolică să fie completă, de partea
Unde sunt săbiile lui Ștefan cel Mare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12669_a_13994]
-
gândire originală ale românilor în veacul al douăzecilea. Pentru ca arhitectura simbolică să fie completă, de partea cealaltă se află o conductă de gaz aerian, veritabilă "ctitorie" a istoriei fâsâinde pe care o trăim. Inutil să mai spun că biserica din apropierea cimitirului e o splendidă construcție din veacul al șaisprezecelea, veche reședință episcopală. Dacă nu vor avea norocul de-a coincide cu cine știe ce dată rotundă, care să le dea pesedeilor prilejul de-a se îmbăia erotic în valurile de mulțimi, salvarea acestor
Unde sunt săbiile lui Ștefan cel Mare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12669_a_13994]
-
nimeni nu-l va opri.../ De violență nu mă tem; mi-e rușine!/ Peste tot legi și iar legi. Pași tăcuți. De legea pustie a amintirii nu scapă nimeni./ Cuvinte aruncate la întîmplare dintr-un vraf./ Clopote bat peste vechi cimitire...// în auz cît de limpede vine cîntecul!/ Vremea trece ușoară peste mine./ Ploaia de primăvară./ Visul care nu m-a visat niciodată./ Dar mă caută insistent zmeura de an vară/ Un loc din brădet de unde se vedea sus pe cer
Aventura vitalitatii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12810_a_14135]
-
al căror aspect meditat pare spontan. Acestui proces de elaborare "inspirată" îi datorăm o remarcabilă recoltă de imagini baroce: "Puțini rămîn; oh, ambalajul mixt/ Dintre culoare și răsunet/ Sub vîlvătaia serilor petunii/ Ce zac în saci de oseminte-aici!// Glazura cimitirelor de funii/ Căzute noaptea înapoi pe lună/ Subt ploi unde se oxidează sunetul/ Pe buza cloptoelor căzute în furtună!" (Petunii). Expresia somptuos contorsionată ajunge la astfel de figuri în care zvîcnește o vitalitate captivă precum o pasăre în colivie: "Lovește
Aventura vitalitatii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12810_a_14135]
-
carte între clipe și timp". O anume solemnitate a altei vîrste poetice își face loc într-un text scris, de fapt, spre proslăvirea usturător-jucăușă a "magnificului nicolae". O literatură ca un rîs acru, prozaică în felul din La Lilieci, un cimitir vesel, de familie, a scris Cristian Popescu. Formula e circulară, ca traseul tramvaiului douășase, amenințînd să se epuizeze prin repetiție. Dar nu se întîmplă așa. Un nume foarte purtat, niște vieți banale, tramvaiele care, toate, seamănă, construiesc atent o ucigătoare
Frîna de mînă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12259_a_13584]
-
falsificate), eroul nostru organizează "lansări", participă la emisiuni TV, își pune pe ușa de la intrarea în apartament o tăbliță pe care scrie "X - membru al Uniunii Scriitorilor"). Chiar și după moarte se mai agită puțin ca să fie îngropat într-un cimitir select, pe Aleea Scriitorilor. Așa se consumă o viață de impostură, derulată (în cele mai multe cazuri) în afara literaturii. Succesul adevărat - indicat de interesul și pasiunea cu care sunt citite cărțile cuiva - nu este cunoscut niciodată de acești scriitori autoinventați și autoproclamați
Regizarea succesului by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12346_a_13671]
-
cine cheamă preotul și cine e de rând să plângă și să se tânguie? Rudele tinere nu vor veni, străinii atenți sunt scumpi la vorbă, nimeni nu se îndură să dea un sfat, o mână de ajutor, să ducă la cimitir, pentru săraci, coșul greu cu ofrande și pachetele cu haine citite în biserică, pregătite pentru împărțit... Dar până la urmă răzbesc și se fac toate după rânduială, ca prin minune, dar cu ce preț, cu ce zdrobire a oaselor și cu
Memoria inimii by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/12336_a_13661]