1,195 matches
-
numai o poezie, ci și o critică literară românească dincolo de Prut, critică pe care - în afara numelui lui Mihai Cimpoi - o cunoaștem încă și mai puțin decât cunoaștem poezia... Structura istorică a antologiei este asemănătoare cu cea a Istoriei... lui Mihai Cimpoi. După două perioade mai lungi - începutul secolului XX, până la Primul Război Mondial, urmat de epoca interbelică -, poezia basarabeană se „așează” în generații care coincid aproape perfect cu deceniile: realist-socialiștii dintre 1950-1960, resurecția șaizecistă, „transfigurarea” dintre 1970 și 1980, „reformarea paradigmei
Nici depozit, nici manifest by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5933_a_7258]
-
spirit plat. După ce i-ai parcurs nuanțele la primele două întrebări, știi deja cum va răspunde la următoarele, de aceea riscul de surpriză la care ești supus citindu-l e nul. Al doilea interviu care dezamăgește e cel cu Mihai Cimpoi, președintele Uniunii Scriitorilor din Chișinău mărginindu-se la relatarea seacă a unor episoade istorice cunoscute. Toți știm de lupta românilor într-o Basarabie în care, sub bolta hegemoniei rusești, limba de stat nu numai că se numește „moldovenească”, dar pe deasupra
În arena cu lei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5240_a_6565]
-
istorice cunoscute. Toți știm de lupta românilor într-o Basarabie în care, sub bolta hegemoniei rusești, limba de stat nu numai că se numește „moldovenească”, dar pe deasupra ea e respinsă de 30% din populație, din motive de orgoliu rusofon. Mihai Cimpoi putea aduce amănunte mult mai vii decît acele cîteva informații banale, știute de toată lumea, despre plaga comunistă de dincolo de Prut, dar bravul basarabean dă semne că, persoană publică fiind, limba lui a căpătat un smalț oficial de diluare scorțoasă, tonul
În arena cu lei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5240_a_6565]
-
în discuție în carte, aspecte și subaspecte, spre a vorbi astfel, raportări nenumărate la personaje din epoca lui Creangă și la situațiile în care acestea s-au aflat, la împrejurările istorice și din spațiul cultural, toate îndreptățindu-l pe Mihai Cimpoi să vorbească în prefață despre „relectura fascinantă a operei crengiene“ întreprinse de Eugen Simion. Inițiativa cea mai plină de interes a lui Eugen Simion mi se pare și mie că este aceea de a-l fi legat pe naratorul Creangă
Alt Creangă by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5301_a_6626]
-
a-l fi legat pe naratorul Creangă, pe povestitor, de „provocările biograficului”, într-un spirit apropiat de acela în care criticul o făcuse mai demult, în studiul său masiv dedicat jurnalului și „autoficțiunii”. „În acest context - scrie în prefață Mihai Cimpoi - remarcăm observația judicioasă că Amintiri... este o autoficțiune; ficțiunea, aici, se substituie autobiografiei, confesiunea își creează naratorul...” Acesta este, într-adevăr,unghiul din care îl analizează pe Creangă Eugen Simion, punând mereu în legătură invenția cu biograficul, fie că sunt
Alt Creangă by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5301_a_6626]
-
mai pune un strat de culoare. Iată un interludiu de Bosch: „e noapte/ gurile-au încremenit în varul alb al hranei// cineva s-a depărtat de foc/ de neaua necesară// somnul se deschide lent ca dintr-o mână/ alunecă-n cimpoiul palmei și răsună// fiul risipitor s-a-ntors/ ucide toți cocoșii otrăvește limpedea fântână// acuma toți își văd în apă/ oglindirea putredă și spână.” (p. 56) Un estetism vintage definește până la virgulă această direcție inițială. După 2000, mai precis în ciclurile Grădini
Aspecte lirice contemporane by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5447_a_6772]
-
vreo trei sute de ani, turciții din Fanar, care s-au speriat foarte de "comorile folclorului nostru", servite la bairamurile din Beilicul Iașilor ori Bucureștilor. Pe aici se cîntau doine și balade, de către niște țărani de prin mahalale, numiți lăutari, cu cimpoaie, fluiere, viori, cobze și țambal; unele, cele de jale și de dragoste, mai treacă-meargă, dar fioroasele balade de haiducie și de ocnă nu le spuneau nimic de bine fanarioților puși pe fumărit și cu satîrul firmanului deasupra capului. Atunci, au
Doina de jale și maneaua de criză by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/6615_a_7940]
-
artiști precum Felicia Filip, Ducu Berți, Coras, Aoife Dermody și Hayden Dean's Big Band, scrie timp-liber.ro. Pe data de 17 martie, pe străzile capitalei se vor plimba 10 camioane colorate în culorile Irlandei, muzicieni și faimoșii cântăreți la cimpoi. Cele 10 camioane vor fi decorate de studenții de la Universitatea Națională de Artă și de membrii Teatrului de Artă din București și vor avea imprimat mesajul "Happy Saint Patrick's Day, România!". Evenimentul de la ora 15.30, din piață George
Ducu Bertzi, despre legătura dintre celți și români. Descoperirile arheologice contrazic izvoarele istorice by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/64761_a_66086]
-
cu nota de originalitate. Carul crucilor de la Săpânța, iar, la coada paradei, un grup de cântăreți din Maramureș. Parada se scurge pe străzi preț de câteva minute, apoi se oprește. Fie urmează, din nou, dansuri irlandeze, fie se cântă la cimpoi. Dansurile sunt acceptabile, deși grația nu este punctul forte al dansatorilor. Muzica de cimpoi sună îngrozitor, ca un animal care-și dă ultima suflare. Bine că nu se aude așa tare! Parada se urnește. Oamenii merg pe lângă paradă asemeni înmormântării
Cum au sărbătorit românii Ziua Națională a Irlandei - FOTO by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/64749_a_66074]
-
de cântăreți din Maramureș. Parada se scurge pe străzi preț de câteva minute, apoi se oprește. Fie urmează, din nou, dansuri irlandeze, fie se cântă la cimpoi. Dansurile sunt acceptabile, deși grația nu este punctul forte al dansatorilor. Muzica de cimpoi sună îngrozitor, ca un animal care-și dă ultima suflare. Bine că nu se aude așa tare! Parada se urnește. Oamenii merg pe lângă paradă asemeni înmormântării de la sat. Pe drum se strâng tot mai mulți, deși nu știu care este scopul manifestației
Cum au sărbătorit românii Ziua Națională a Irlandei - FOTO by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/64749_a_66074]
-
în concluzie, de ocazie pentru a semnala un eventual subiect de dezbatere istorico-literară, pornind de la această ediție de înaltă ținută. * C. Stere - Opere (I-II). În preajma revoluției, ediție îngrijită de Victor Durnea, studiu introductiv de Eugen Simion, postfață de Mihai Cimpoi, Academia Română, Fundația Națională pentru Știință și Artă, București, 2010, XCVI + 2991 p.
Lungul drum al recuperării lui C. Stere by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6110_a_7435]
-
1937) 3.09.1919 - s-a născut Ovidiu Drimba 3.09.1928 - s-a născut Ion Druță 3.09.1928 - s-a născut Silvia Obreja-Cernichievici 3.09.1939 - s-a născut Horia Ungureanu 3.09.1942 - s-a născut Mihai Cimpoi 3.09.1943 - s-a născut Valeriu Oișteanu 3.09.1973 - s-a născut Iulian Tănase 3.09.2003 - a murit Vasile Sav (n. 1949) 4.09.1881 - s-a născut George Bacovia (m. 1957) 4.09.1946 - s-a
Calendar by Nicolae Oprea () [Corola-journal/Journalistic/4363_a_5688]
-
ARGEȘ (redactor-șef: Gheorghe Păun) conține un grupaj de articole dedicate matematicianului Petru Soltan (născut pe 21 iunie 1931 în Coșnița-Dubăsari, Transnistria), figură de vîrf a cercetării românești de peste Prut. Articolele sînt semnate de Maria Mona Vâlceanu, Ion Ungureanu, Mihai Cimpoi și Nicolae Dabija, conturînd imaginea unei veritabile personalități. Numai că Ion Ungureanu, furat de elan encomiastic, îl definește lapidar pe Petru Soltan drept un scriitor rătăcit printre matematicieni sau, dacă vreți, viceversa (în articolul Bucuria comunicării sau invitație „la o
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4518_a_5843]
-
să particip la o dezbatere despre literatura basarabeană în secolul XX. În 4 noiembrie 2005 au mai fost prezenți din România: Mircea Dinescu, Tudorel Urian și Adrian Dinu Rachieru, iar din Bucovina, Ștefan Hostiuc. Avându-l ca moderator pe Mihai Cimpoi, discuția a angajat numeroase opinii din partea gazdelor, unele exprimate cu mult înainte în presa literară. Ostilitățile au fost declanșate de seria de antologii Literatura din Basarabia în secolul XX, apărută în 12 volume, prin efortul combinat al editurilor ,Știința" și
Măr de ceartă la Chișinău by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11138_a_12463]
-
evidenția suficient. Prin urmare, îmi voi exprima propria opinie, formată în acest context. Am constatat mai întâi că scriitorii basarabeni sunt foarte interesați de felul în care se vede și este interpretată literatura lor în România. Fapt absolut firesc! Mihai Cimpoi numește această fază drept aspirație de integrare a literaturii române din Basarabia în marea literatură română, iar antologiile le apreciază ca un ,examen de integrare". Am înțeles și grija de a denumi exact realitatea națională pe care o reprezintă. Sintagma
Măr de ceartă la Chișinău by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11138_a_12463]
-
Marius Chivu Deși dicționarul a ajuns la Eliade și la Eugen Ionescu, tot Eminescu rămîne vedeta acestui al treilea volum. Eugen Simion, președintele Academiei Române, și Mihai Cimpoi, președintele Uniunii Scriitorilor din Basarabia, și-au adjudecat onoarea de a scrie despre ,poetul național". Din păcate, articolul despre Eminescu este atît de banal, încît nici nu merită discutat. Eugen Simion mai scrie un medalion Eliade corect, deși, dacă tot
Merge și așa? by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11156_a_12481]
-
cer este cel mai bun roman al lui Eliade", poate că nu strica, totuși, măcar o frază în plus. Astfel, rămîne doar o afirmație aruncată neglijent într-un text care se ocupă în detaliu doar de Noaptea de Sînziene. Mihai Cimpoi însă îi expediază în bătaie de joc în cîte o jumătate de pagină (cu tot cu bibliografie) pe cei mai buni poeți basarabeni contemporani: Vasile Gîrneț și Emilian Galaicu-Păun, făcînd praf meritul dicționarului de a-i integra literaturii române pe scriitorii de peste
Merge și așa? by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11156_a_12481]
-
socotit modern, cu timpul. (Noi parcă nici nu existaserăm de fapt până atunci). Și deodată, pe neașteptate, pe nepusă masă, în țara aceasta, mioritică, adică duios analfabetă, în anul încă virgin al lui una mie nouă sute și treizeci după Cristos: Cimpoiul veșted luncii, sau fluierul în drum Durerea divizată o sună-ncet, mai tare... n Dar piatra-n rugăciune, a humei despuiare n Și unda logodită sub cer, vor spune ? cum? Ar trebui un cântec încăpător, precum Foșnirea mătăsoasă a mărilor
"Na-vă Europa..." by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10700_a_12025]
-
socotit modern, cu timpul. (Noi parcă nici nu existaserăm de fapt până atunci). Și deodată, pe neașteptate, pe nepusă masă, în țara aceasta, mioritică, adică duios analfabetă, în anul încă virgin al lui una mie nouă sute și treizeci după Cristos: Cimpoiul veșted luncii, sau fluierul în drum Durerea divizată o sună-ncet, mai tare... Dar piatra-n rugăciune, a humei despuiare Și unda logodită sub cer, vor spune ? cum? Ar trebui un cântec încăpător, precum Foșnirea mătăsoasă a mărilor cu sare
"Na-vă Europa..." by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10700_a_12025]
-
la București la emisiune unde a făcut o remarcabilă impresie. Un batran în costum gorjenesc, care după ce a povestit niște întâmplări cu haiduci-avea un talent deosebit de narator-el însuși fiind nepotul haiducului Radu, a cântat printre altele balada”Trage Radu din Cimpoi”. Emisiunea a fost prezentată de muzicologul Vasile Donose, care după emisiune a spus. “Nea Costică nu am avut deseori cinstea să prezint o asemenea emisiune. Să ne trăiești Nea Costică. Să ne trăiești Nea Costică, îi strigau la poarta oameni
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
n-am Ducipal - ar fi fost prea banal...! / Am Ciber-Pegas, dar dear fi și un cal...“». Va urma. Dintre toți care au scris despre opera și personalitatea savantului de la Chișinău, Eugen Simion l-a portretizat, călinescian, cel mai bine. Mihai Cimpoi are „figura și semnele comportamentale ale unui răzeș din epoca lui ștefan cel Mare. Voinic, țeapăn, niciodată grăbit, cu vorba domoală [...]ține drumul drept, pe la mijloc, și, de-i pornit într-o direcție, n-o schimbă până nu ajunge la
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
despre care vorbește Eugen Simion în cuvântînainte este o carte de excepție extrem de rară (și cu atât mai prețioasă) în cultura română, Mihai Eminescu. Dicționar enciclopedic (Chișinău, Editura Gunivas, 2012). Este o carte monumentală, de 584 p., elaborată de Mihai Cimpoi în cadrul Institutului de Filologie al Academiei de științe al Moldovei și al Centrului Academic Internațional „Mihai Eminescu”, ultima insti tuție fiind creată tot de el, la Chișinău, o carte îndrăzneață, necesară, care ar fi putut fi rezul tatul unui institut
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
științe al Moldovei și al Centrului Academic Internațional „Mihai Eminescu”, ultima insti tuție fiind creată tot de el, la Chișinău, o carte îndrăzneață, necesară, care ar fi putut fi rezul tatul unui institut de cercetare academică. Dar, iată, că Mihai Cimpoi a realizat-o de unul singur, în urma unui efort titanic. Mihai Cimpoi era îndreptățit să realizeze această „catedrală” eminesciană, studiile sale anterioare fiind chezășia succesului: Spre un nou Eminescu. Dialoguri cu eminescologi și traducători din întreaga lume (Chișinău, 1993, București
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
tuție fiind creată tot de el, la Chișinău, o carte îndrăzneață, necesară, care ar fi putut fi rezul tatul unui institut de cercetare academică. Dar, iată, că Mihai Cimpoi a realizat-o de unul singur, în urma unui efort titanic. Mihai Cimpoi era îndreptățit să realizeze această „catedrală” eminesciană, studiile sale anterioare fiind chezășia succesului: Spre un nou Eminescu. Dialoguri cu eminescologi și traducători din întreaga lume (Chișinău, 1993, București, 1995), Căderea în sus a Luceafărului (Galați, 1993), Narcis și Hyperion (Chișinău
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
Simion, portretul-sinteză al lui Eminescu din Dicționarul General al Literaturii Române (E-K, București, 2006), a prefațat diverse studii, a susținut numeroase comunicări despre Poet etc. și, parafrazându-l pe Marin Sorescu, pentru ca toate acestea să poarte un nume, Mihai Cimpoi a scris Mihai Eminescu. Dicționar enciclopedic. Despre necesitatea unei asemenea lucrări nu mai este cazul să revenim; cât despre competența critică și analitică a autorului, așijderea. Nu cărți denigratoare, dar nici cele care să afișeze un idolatrism deșănțat are nevoie
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]