444 matches
-
ești? De departe oglinda cu vise chema pe Julia May Șanțuri... plâns de frunze...în canionul albastru Păstrătorul Salbei își asuma stăpânirea prin cingători brodate în curcubeu de fecioare Cascade cu bolovani suspendați la încrucișare de drumuri sterpe Din patru cingători... una lipsea zăpăcită prin păduri pe creste dințate, la izvorul vorbăreț, umbrit de pomi înțelepți Când ziua se năștea bătrânii înțelepți amintiră de văpaia păcii de demult în codrii cu fiare - De jur împrejur priveau stăpânii cingătorilor Stânci suspendate... cascade
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350286_a_351615]
-
sterpe Din patru cingători... una lipsea zăpăcită prin păduri pe creste dințate, la izvorul vorbăreț, umbrit de pomi înțelepți Când ziua se năștea bătrânii înțelepți amintiră de văpaia păcii de demult în codrii cu fiare - De jur împrejur priveau stăpânii cingătorilor Stânci suspendate... cascade răspundeau în ecou Chemării cocoșului de munte la Soare-răsare Păstrătorul Salbei își asuma stăpânirea prin cingători. De departe oglinda cu vise chema pe Julia May În Sud-Est - acolo se află un târg Mărunt cândva; Acum tentacular spre
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350286_a_351615]
-
Când ziua se năștea bătrânii înțelepți amintiră de văpaia păcii de demult în codrii cu fiare - De jur împrejur priveau stăpânii cingătorilor Stânci suspendate... cascade răspundeau în ecou Chemării cocoșului de munte la Soare-răsare Păstrătorul Salbei își asuma stăpânirea prin cingători. De departe oglinda cu vise chema pe Julia May În Sud-Est - acolo se află un târg Mărunt cândva; Acum tentacular spre univers Uitat ar spune unii - cu stopuri antice pentru autobuze cu afișe cât gardul cu drapele cu pavilion pentru
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350286_a_351615]
-
liniște asemenea, să faci tot ce vei vrea, pe terasa înmiresmată, cu flori în glastre agățate. Ai o cameră aleasă, cu terasă la fereastră, dichisită și frumoasă, pat, măsuță, noptieră, cheie-n broască ușa are, ți-o poți pune-n cingătoare. La fereastră sunt zăbrele, am și glastră cu zorele, cu ale lor flori minunate, de prin lume adunate. Ai confortul asigurat, internet, tv, la pat, le folosești atunci când vrei, dacă vrei ți le ei. Ai lumină, aragaz, sobă cu lemne
I N V I T A Ț I E de ILIE POPESCU în ediţia nr. 1901 din 15 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348543_a_349872]
-
în care sălășluiește eul așezământului conștiinței lor și i-a unit pentru vecie cu cerul albastru, când senin, când învolburat de norii pe care erau pregătiți să-i înfrunte, când nu se doreau să fie aducători de ploaie. Brâul, acea cingătoare a mijlocului, continua legătura eternă maternală și se meșterea pe lățimea acestuia, împărțind proporțional corpul în două părți. Fiecare parte a brâului era petrecută cu însemne ale căror coduri, omul muntelui le cunoștea și le așeza pe măsura artei pe
BRÂUL DIN PORTUL BĂRBĂTESC AL MOŢILOR, SEMN ŞI ÎNSEMN AL VIEŢII DUPĂ MOARTE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348532_a_349861]
-
acestuia, împărțind proporțional corpul în două părți. Fiecare parte a brâului era petrecută cu însemne ale căror coduri, omul muntelui le cunoștea și le așeza pe măsura artei pe care și-o însușea în singurătatea codrului. Pentru locuitorii acestor ținuturi cingătoarea trupului a avut numirea ei și a marcat o parte din viață, pe lângă soare și pământ. Partea de sus a corpului însemna lumina, legătura cu viața, iar partea de jos, umbra, legătura cu energiile ascunse ale pământului. “Răul vine de
BRÂUL DIN PORTUL BĂRBĂTESC AL MOŢILOR, SEMN ŞI ÎNSEMN AL VIEŢII DUPĂ MOARTE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348532_a_349861]
-
lor, în zilele de sărbătoare, renaște tot trecutul pe care îl lasă într-o odihnă binemeritată, peste an. 2. Chimirul, rost al voiniciei Știm că bărbații munților, din Țara Moților, și-au prins mijlocul trupului, precum brâul Carpaților, cu o cingătoare a vieții, împletită cu pădurile și apele care șerpuiau și încă mai șerpuiesc pe cărările ce i-au dus și îi duc mereu spre locurile tăinuite ale străbunilor. Chimirul (brâul) le-a dat întotdeauna încrederea vigurozității, le-a conturat mijlocul
BRÂUL DIN PORTUL BĂRBĂTESC AL MOŢILOR, SEMN ŞI ÎNSEMN AL VIEŢII DUPĂ MOARTE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348532_a_349861]
-
propriu. Dacă era țesut din lână, la război, femeia îi purta iubirea și neuitarea de casă, de familie. Când era lucrat din piele, brâul își purta amprenta libertății cavalerului plaiurilor. Mâna voinicului încrusta și încrustează și astăzi cu migală, în cingătoarea trupului, stelele universului, dar și linii șerpuinde, imaginând în taină văile udate de apele izvorâte din muntele frate, locul mitic al inițierii fiindului lui teluric, ca viteaz și nemuritor, ca bărbat și apărător de neam. Brâul sau chimirul cuprindea cămașa
BRÂUL DIN PORTUL BĂRBĂTESC AL MOŢILOR, SEMN ŞI ÎNSEMN AL VIEŢII DUPĂ MOARTE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348532_a_349861]
-
în repaus a întregului sistem vital al celui care lepăda brâul. Obiect de ritual, legarea brâului descifra intenția de dominare a bărbatului, de captare a bunăvoinței și colaborării acestuia. În luptele voinicești, arma de luptă a viteazului se afla la cingătoare, cât mai repede la îndemână pentru a-și putea apăra viața de agresori: „A stat cu mâinile în sân băietul? Nu! Că odată trage hangerul de la brâu și hârști! Zvârle degetul cu inel cu tot, într-un șanț!”(6) Însăși
BRÂUL DIN PORTUL BĂRBĂTESC AL MOŢILOR, SEMN ŞI ÎNSEMN AL VIEŢII DUPĂ MOARTE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348532_a_349861]
-
repede la îndemână pentru a-și putea apăra viața de agresori: „A stat cu mâinile în sân băietul? Nu! Că odată trage hangerul de la brâu și hârști! Zvârle degetul cu inel cu tot, într-un șanț!”(6) Însăși denumirea de cingătoare construia în imagistica actului simbolic-magic obiectul întremării, dar și cel de supunere, dependență și de restrângere impusă libertății.( 7) Fără brâu trupul voinicului se frângea, era prins în vâltoarea cămășii, a dezgolirii, a prinderii în jocul vrăjii, a priponirii și
BRÂUL DIN PORTUL BĂRBĂTESC AL MOŢILOR, SEMN ŞI ÎNSEMN AL VIEŢII DUPĂ MOARTE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348532_a_349861]
-
de la brâu, puterea învingătorului domina prin ridicarea în aer a partenerului de luptă și, apoi, înfundarea acestuia în pământ, până la brâu. Era partea sacră a trupului care revigora prin puterea de mișcare a viteazului. Semn al vigurozității și potenței, cultul cingătorii mijlocului a jucat un rol important în întruparea voiniciei, a tânărului care se definea prin vitejie și mlădiere a trupului. Cingătoarea (chimirul) dădea căldura constantă mijlocului și elementelor constructive ale spatelui voinicului, apăra abdomenul de atacuri neprevăzute, tocmai datorită lățimii
BRÂUL DIN PORTUL BĂRBĂTESC AL MOŢILOR, SEMN ŞI ÎNSEMN AL VIEŢII DUPĂ MOARTE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348532_a_349861]
-
Era partea sacră a trupului care revigora prin puterea de mișcare a viteazului. Semn al vigurozității și potenței, cultul cingătorii mijlocului a jucat un rol important în întruparea voiniciei, a tânărului care se definea prin vitejie și mlădiere a trupului. Cingătoarea (chimirul) dădea căldura constantă mijlocului și elementelor constructive ale spatelui voinicului, apăra abdomenul de atacuri neprevăzute, tocmai datorită lățimii acesteia. Brâul era bariera morții, el strângea măruntaiele: Mațele că-și aduna, / Cu brâu lat se încingea, / Mijlocelul că-și strângea
BRÂUL DIN PORTUL BĂRBĂTESC AL MOŢILOR, SEMN ŞI ÎNSEMN AL VIEŢII DUPĂ MOARTE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348532_a_349861]
-
ca și a culorii chimirului și care vânează șerpii de pe cărările văilor. Motivul legăturii cu un obiect simbolic, pentru dominarea unei ființe, se regăsește și azi în imaginarul tradițional, cu variații de la o categorie folclorică la alta. Sinonime ale acestei cingători, ce încorseta mijlocul și făcea zvelt trupul, numit, în unele părți ale țării brâu, au umplut cu semnificații vocabularul limbii române, spunându-i-se când șerpar, praștie, tisău, chingă (în zonele Banatului și ale Olteniei), când chimir. Ultima denumire datând
BRÂUL DIN PORTUL BĂRBĂTESC AL MOŢILOR, SEMN ŞI ÎNSEMN AL VIEŢII DUPĂ MOARTE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348532_a_349861]
-
mijlocire a ținerii paloșului: “Atunci Iosip s-apuca, / Trage paloșu’ din brâu / Și taie capu’ frate-său„(9) . Personajele acestei balade întruchipează, în variantă românească de început de mileniu unu, actul biblic al fratricidului. Vom observa că și în ”Biblie” cingătoarea, brâul pe care oamenii l-au adoptat la potrivirea îmbrăcăminții, era un simbol al unirii strânse întru binecuvântare, o dublă legătură a acestui sens al unirii: “Adusu-mi-am aminte de lucrurile Domnului, / că-mi voi aduce aminte de minnunile
BRÂUL DIN PORTUL BĂRBĂTESC AL MOŢILOR, SEMN ŞI ÎNSEMN AL VIEŢII DUPĂ MOARTE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348532_a_349861]
-
mărturie, ne-a dat sensul potrivirii acestui element auxiliar al îmbrăcăminții, descoperindu-i semnificațiile atât materiale, cât și spirituale. Rostul lui este de a încinge, a vindeca, a întreține viața și nicidecum a împresura mijlocul mărginindu-i trăirea, pentru că brâul (cingătoarea, chimirul) are și rolul de a poziționa biped omul, tocmai pentru a-l diferenția prin fel de toate ființele pământului. Spiritual, el semnifică simbolul unirii strânse cu cosmicul, cu planul sacru al divinității, al acelei legături constante întru binecuvântare și
BRÂUL DIN PORTUL BĂRBĂTESC AL MOŢILOR, SEMN ŞI ÎNSEMN AL VIEŢII DUPĂ MOARTE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348532_a_349861]
-
diferite, femei și bărbați, soliști vocali și dansatori. Interpretează cântece și dansuri foarte vechi din zonă: „Hora”, „Bătrâneasca”, „Trilișești”, „Coasa”, „Coșnencuța”, „Ciocănișteanca”, „Țărăneasca”. Fetele poartă costume alcătuite din: batic, cămașă cusută cu motive florale și geometrice, catrință țesută, poale, bârneață (cingătoare). Costumele bărbătești sunt formate din: pălărie sau căciulă, cămașă albă cusută cu pui (modele florale), bundiță cu dihor, curea. Ansamblul „Bistrița Aurie” din Ciocănești, înființat în 1993, este alcătuit din taraf tradițional, dansatori, soliști vocali, rapsozi populari, soliști instrumentiști. Are
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
noapte, în ploaia de petale și lumină, Zefirul, boarea tremurată a nopților de primăvară, s-a întrupat într-un frumos trubadur cu haine de mătase moale, muiate în fir de raze, iar în pletele-i negre ninsoare de flori. La cingătoarea bătută în nestemate purta o sabie din care țâșneau fulgere albăstrii. În mână avea o chitară strălucitoare cu corzi din raze de soare, iar pe umeri o mantie străvezie din cer albastru cu puzderie de stele pe umeri și poale
ROMANUL FANTASTIC MĂRŢIŞOR- FRAGM.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350126_a_351455]
-
facem cu simpaticii tăi stăpâni. O să ne înțelegem și cu ei. Tu, dragule, (și începu să-i mângâie mâinile și fața), vreau să-mi fii oaspete și să-mi cânți din clopoțeii aceștia drăguți. Începu să-i zgândăre clopoțeii de la cingătoare, pretext să-l strângă de mijloc. Apoi, îi pipăi picioarele ca să vadă cum sună clopoțeii de la glezne. - Vai, ce clopoței frumoși! Cum mai cântă! Ești delicios, drăgălașule! Dar de ce tremuri? Ți-e frig? Ți-e frică de mine? Nu-ți
MĂRŢIŞOR-18 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366015_a_367344]
-
o pedepsesc imediat. Gata cu pregătirile! Să vină slujitorii! Să sune adunarea și plecarea la atac! Într-un suflet alergară căpeteniile armatei, înarmați până în dinți. Printre ei se afla acum și viteazul Mărțișor ce strălucea ca un zeu cu armura, cingătoarea și cizmele aurii. Din paloșul său fermecat țâșneau fulgere albastre. Grav, împăratul cuvântă: - Scumpii noștri slujitori, de acum mă cunoașteți și știți cât îmi este de dragă pacea.. Am vrut să evit acest război care aduce numai nenorociri și jertfe
MĂRŢIŞOR-25 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365642_a_366971]
-
Pământul n-are iarbă, lumina n-are umbră. căldură n-are milă, cănd pârjolește-n jur. Iar eu visez și mi se pare ca-n jurul meu e-un câmp de floare, galben albastru violet, să ți le prinzi la cingătoare Dar florile sunt numai spini înalte cât un stat de om, tufiș țepos cu frunză rară ce leagănă un cintezoi pleoștit de arșiță de-afară, ce ciripește-n limba lui: „Hai vino, vino... primăvară!” „BRAZIL” - ARMONIE ASIMETRICA „Brazil”, frumoasa frumoaselor
FLOARE DE NISIP (POEME) 2 de MADELEINE DAVIDSOHN în ediţia nr. 2097 din 27 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366231_a_367560]
-
jale/ A visurilor sfărâmate./ Tu împletești în curcubeie/ Comoara lacrimilor noastre,/ Și cel mai scump nisip tu-l duci/ În vadul Dunării albastre.// La sânul tău vin în amurguri,/ Sfioase fetele fecioare,/ Și dimineața vin neveste/ Cu șorțul prins în cingătoare/ Și vin păstori cu glugă albă,/ Din fluier povestindu-și dorul/ Și câte cântece și lacrimi/ Nu duce valul, călătorul.../ Drumeț, bătut de gânduri multe,/ Ne lași atât de greu pe noi,/ Îmbrățișându-ne câmpia,/ Te uiți adesea înapoi./ Așa
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
e vai de neamul vostru!... Ursuz îi privește suspicios pe rând, apoi înfuriat răcnește către Conacu, URSUZ: Ridică-te boierule? Boierul se ridică înspăimântat, se lovește cu burta de masă și răstoarnă scaunul. Ursuz îl prinde cu vârful unghiei de cingătoare și-l ridică ca pe un fulg până ajunge cu capul în tavan. Ceilalți trei încremenesc cu ochii holbați la scenă. URSUZ:Haide, salvați-l! Căpitanul Arnăutu trage sabia și se năpustește asupra vampirului, dar spre surprinderea sa se lovește
REGATUL LUI DRACULA (II)- SCENARIU FILM de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361687_a_363016]
-
de mai sus, a devenit cu timpul drago, iar termenul pede se va transforma în bete. Bete, folosit în unele zone din Oltenia are înțelesul de mulțime, adunare, însă simbolic acest cuvânt se pare că avea să denumească, mai târziu, cingătorile înguste, frumos țesute, purtate de flăcăi în zi de sărbătoare. Acestea erau așezate în diagonală peste cămașa frumos brodată sau ca fâșii la brâu, pentru legarea cămășii, simbol al iubirii, al prinderii în marea taină a procreării, în tainicul port
SĂRBĂTOARE A IUBIRII LA ROMÂNI, DRAGOBETELE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351975_a_353304]
-
Zâna Toamnă i-a adus în dar un fluier care să-i țină de urât, dar care să-i și înveselească pe oameni cu cântecele lui. În sfârșit, nașa-Iarnă i-a țesut un strai alb cu sclipiri de diamante. Ca cingătoare, i-a dăruit un brâu roșu... cusut cu perle. Straiul era astfel conceput încât creștea odată cu flăcăul, rămânând alb ca neaua, oricât l-ar fi purtat. Pe la 19 ani, Dragobete avea părul negru ca noaptea și ochii verzi precum iarba
LEGENDA LUI DRAGOBETE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 785 din 23 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352049_a_353378]
-
fiind tivite și brodate într-un mod specific .Alte obiecte de îmbrăcăminte erau confecționate pe insula din materiale textile aduse din altă parte ,mai ales din Turcia, alte piese mai putine la număr precum cămășile femeiești și bărbătești, punguțele « parachesesi « ,cingătorile din pânză de casă ,brodate la capete se făceau și pe insula însă credem că o parte puteau să provină și din târgurile ce se țineau în apropierea orașelor porturi la Dunăre . Mărturii foto documentare arată că la bazarul de la
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU, A FOST ODATĂ ADA KALEH de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354892_a_356221]