701 matches
-
Xenofon (aprox. 427 î.Hr aprox. 355 î.Hr.) a fost elev și admirator al lui Socrate, soldat, mercenar. Lucrările lui Xenofon sunt o sursă importantă pentru studiul istoriei și al filosofiei grecești. Considerat a fi cinic (Joel) preamărește, ca și cinicii, viața la țară și în natură, agricultura, călirea organismului și stăpânirea de sine, considerând mulțumirea de sine idealul suprem al vieții. Împărtășește cu cinicii disprețul față de știință. 6 Foamea de nemurire, care apare la Unamuno și în Despre sentimentul tragic
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
importantă pentru studiul istoriei și al filosofiei grecești. Considerat a fi cinic (Joel) preamărește, ca și cinicii, viața la țară și în natură, agricultura, călirea organismului și stăpânirea de sine, considerând mulțumirea de sine idealul suprem al vieții. Împărtășește cu cinicii disprețul față de știință. 6 Foamea de nemurire, care apare la Unamuno și în Despre sentimentul tragic al vieții, Editura Institutul European, Iași, 1995. 7 Un desert, un fel de cremă de zahăr ars, făcut din ouă, lapte, zahăr și făină
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
gură, altfel te calcă În picioare - și o să sufere după aia și muierea, și copiii, și rudele, de o să ajungi să ceri de pomană la „Brațele de muncă“. Gândurile Îl purtau iarăși, fără să vrea, către o tinerețe de veleitar cinic, când credea că le rupe gura alor lui, țărani cu bun-simț, dacă se duce la școala de partid, unde nu aveai voie să fii nici inteligent, nici prost, trebuia doar să știi să arăți că ești viclean, adică În spiritul
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
Viteazul și Osul Pelvian, ceea ce atrase din partea lui Nur Iulian recunoașterea ignoranței sale desăvârșite într-ale limbii ruse. Știindu-l că are l’âme cochonne, anticarul pescui atunci un manuscris și-i traduse chicotind satira lui Lucian din Samosata numită Cinicul, în care un bătrân filozof înfulecă la un ospăț sumedenie de vulve de scroafă în oțet. Când i se reproșează necumpătarea, neobrăzatul bătrân răspunde: „Ce-are o vulvă cu vârtutea mea?“ Aici, îl asigură pedant Gaspadin, limba engleză redă cel
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
luăm după titlul primului capitol, se nutrește din iluzie. Iluzia puterii și-a însemnătății. Comedia statului care-și cinstește scriitorii, înfățișată solemn de cîte-un confrate cu darul numit de învățații Renașterii sancta simplicitas, e de ajuns ca breasla să tresalte. Cinic pe ici, pe colo, cu picioarele încă pe pămînt, Maurras o face să ia seama: "Demnitatea spiritelor stă în a gîndi, în a gîndi bine, și numai acei care n'au reflectat la adevăratul caracter al acestei demnități sînt măguliți
Inteligență and utopie by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8752_a_10077]
-
vechiul "complice", ci cu Jiquidi care filosofează pentru el în înregistrări pe bandă, trimise prin poștă, despre "relația de fond, abisală, eternă, între călău și victimă". Jiquidi îi domină pe cei din mediul său altfel decât Mârzea care este un cinic jovial, pus mereu pe chefuri ,oricât de lungi, pe glume, oricât de deocheate, pe farse, cu oricât de crude urmări, pe cheltuieli fără limite (pentru că are de unde), iubitor de femei, de grăsane, ca Pirgu, deci un ins "simpatic", ce mai
La încheierea unei tetralogii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/8732_a_10057]
-
lungi, pe glume, oricât de deocheate, pe farse, cu oricât de crude urmări, pe cheltuieli fără limite (pentru că are de unde), iubitor de femei, de grăsane, ca Pirgu, deci un ins "simpatic", ce mai încoace și-ncolo. Jiquidi , dimpotrivă, este un cinic sumbru, antipatic cu intenție (cu adresă), arțăgos, murdar și fizicește, proferator de insulte, de sarcasme, un decrepit histrionic. Atunci prin ce atrage?Atrage prin ascuțimea inteligenței, desigur, dar și prin ceva ce cumpănitul, raționalul Callimachi, crede că este forța bătrânului
La încheierea unei tetralogii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/8732_a_10057]
-
El nu poate fi salvat. Textul lui Bernhard este decupat cinematografic de regizor. Momente de non-verbal alternează cu acelea în care verbul este pus pe un tron al definirii mesajului despre creație și creator, despre întunericul vieții. Galgoțiu optează pentru cinicul morbid. Vîntul, valsul, poeticul, luminile FABULOASE făcute de regizor, tăcerile grele, zborul pescărușilor aduc pe scenă ceva din fiorul lui Fellini, din rigoarea lui Vlad Mugur, din neliniștea lui Cehov, din nebunia ludică a lui Mihalkov și din misterul acuzat
Pavilionul de vînătoare by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8791_a_10116]
-
fel se petrec lucrurile când excursul cultural atinge zonele de interes ale micro-biografiei (Alexandru Bogdan-Pitești, invertitul dandy și colecționar tronează elegant pe câteva pagini). O simplă mostră portretistică a acestuia din urmă e oricând citabilă: "Figură de boier cabotin și cinic, libertin și prematur consumat de excese (luxură, apoi pederastie și narcomanie), amoralist cu nostalgia moralei, conviv seducător și cult, cu o conversație pitorescă și licențioasă (stilul Mateiu Caragiale din corespondența cu N.A.Boicescu), estet al viciului și vicios al artelor
Avangarda și complexele criticii literare by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8806_a_10131]
-
Cristian Teodorescu Vreo cîteva sute de persoane. Cinicul din mine îmi spune: "Bine că au fost și atîți!" Optimistul: Dacă nu s-a dat nimic, ce așteptai?" Evident că m-am întîlnit cu o parte dintre universitarii din 90. Un domn monarhist cu portavoce în mînă și insigne
Ce-am văzut la mitingul CNSAS by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8831_a_10156]
-
extraordinar, pendulând între comedie și dramă, este cea consacrată funeraliilor lui Arghezi (p. 171-177). Regizorul din umbră se vrea însuși Ceaușescu. Executanții sunt toți crispați, alarmați. Se scriu versiuni speriate ale posibilelor necroloage. Maestrul de ceremonii este Ion Stoica, un cinic ingenios, ocupat cu pregătirea cadavrului, a locului etc. Portretele tuturor participanților au relief, linii sarcastice și tușe specifice: "În ziua cea mare, șeful statului a sosit șchiopătând: își scrântise piciorul la o partidă de volei, în week-end-ul de la Snagov". E
Istorie literară în schițe satirice by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8912_a_10237]
-
Vladimir Streinu, un excepțional comentator de poezie, ajungea să resimtă o dramă a inteligenței analitice tot disecând versurile argheziene. Știa că sunt minunate, dar nu putea explica de ce. La rândul său, Eugen Simion descoperă că Ionescu este un spirit și cinic, și religios, dar nu poate da o justificare acestui enorm oximoron. Ieșirea din impas (și la criticul "șaizecist", și la cel interbelic) se face mai întâi prin recunoașterea onestă a limitelor; și apoi, prin calitatea scriiturii. Creația din interiorul criticii
Punctul pe i by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9793_a_11118]
-
tău. Un om cinstit, corect, cu simțul măsurii și al ridicolului, un om cumsecade, într-un cuvînt, este considerat un mediocru. Ca să atragi atenția asupra ta, chit că ești o nulitate, un ratat sau un cabotin, e destul să fii cinic spre a te bucura de oarecare, chiar de multă, considerație". Ceea ce la Cioran era avînt sumbru al "disperării", edificare luciferică a "amărăciunii", la Pericle Martinescu devine retractilitate mizantropică, turnată uneori în tipar aforistic: "Marele său defect e că are prea
Mărturia unui longeviv by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9815_a_11140]
-
milă Ion Iliescu și se mai folosesc și azi urmașii săi. Pe cât de spălați pe creier, pe atât de iritabili, acești indivizi tind să furnizeze modelul comportamental chiar la nivelul așa-zisei "societăți înalte". Televiziunile au intrat pe mâna unor cinici manipulatori, care livrează, la secundă, situații care propun un singur mod de rezolvare a diferendelor: prin violență. Prestigiul familiei e la pământ, iar ideea de școală a ajuns o sarcastică bătaie de joc. Modelele de azi sunt furnizate de comportamentul
Vandalii din Balcani by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9044_a_10369]
-
de seducător etalate sau de logic construite, mai toate variantele care s-ar putea avansa sfârșesc în pura fantezie. Ar fi scris un roman fluvial, ancorat în temele mainstream ale comunismului? Ar fi renunțat vreodată la actantul lui drag, la cinicul cu nume șui, Nae Stabiliment? Ar fi continuat suita de proze scurte și de radioscopii ale proximității, în linia recunoscutei admirații pentru Mircea Nedelciu? Foarte greu de aproximat. Cu atât mai mult cu cât Aberațiile de bun-simț nu ne oferă
Același Sorin Stoica by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9073_a_10398]
-
își privea ucenicul ca pe propria sa creație, numindu-l "opera" lui: meum opus es. Tonul protocolar și cald, dar păstrînd mereu deferența cuvenită unui adept al stoicismului, conferă cuvintelor lui Seneca aerul unei predici filozofice. Seneca nu are nimic cinic sau sarcastic în considerațiile, de altminteri neiertătoare, pe care le face pe seama vulgului, a plăcerilor, a bătrîneții sau morții. E cu totul nepătimaș în judecarea oamenilor, desprinderea lui sufletească acuzînd simptomele unei inteligențe reci și analitice. Poate tocmai de aceea
Un chietist destoinic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9114_a_10439]
-
mai lovit, tocmai fiindcă avea imaginație, și prin urmare și conștiință!" (p. 141). Observația lui Brummer pune degetul pe rană: Chiril e vulnerabil pentru că are imaginație și conștiință. De cealaltă parte, prin contrast parțial, se situează prietenul său Cavadia, un cinic, sortit să devină un învingător, fără să poarte nici o bătălie, evitând, dimpotrivă, orice implicare, dar profitând de tot ce i-ar putea fi favorabil. Mecanismul căruia îi cade victimă Chiril este, de fapt, mai complicat și îl explică pe îndelete
Imaginația morală by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9378_a_10703]
-
numai absurde, venind din partea unor indivizi confortabil încremeniți în bunăstare, ba chiar jignitoare. Despre cum să trăim spiritual, adică despre cum să nu trăim „bine“, despre cum să nu consumăm propaganda leșinată și adormitoare a familiștilor-filozofi numai niște nebuni precum cinicii, stoicii sau creștinii primelor veacuri ar mai putea să ne vorbească - și în general cineva care să ne deschidă ochii asupra filozofiei fără formulă a vagabonzilor, a rataților, a bețivilor, a tuturor acestor nebuni care nu mai au ce face
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
faci altceva decât să sporești agonia generală. * Sofistul Favorinus îl întreabă pe tânărul gânditor cinic De monax, celebru în vremea cezarilor: „Unde ai găsit tu, Demonax, forța de a trece de la jocurile copilăriei la filozofie?“ „În coaie“, îi răspunde Demonax cinicul. (Lucian din Samo sata, Viața lui Demonax.) * De ce ne este atât de greu să credem că neantul e chiar sentimentul eliberator pe care îl trăim atunci când ne prăbușim obosiți în fotoliul din sufragerie după o zi infernală? * Un individ fericit
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
țăranca absolută să facă?”...Chiar! Ca să arătăm că o eroină din Cehov e țărancă absolută, o punem În postura care atît de tare a convins-o pe estetă. Pe considerentul acesta, toate personajele piesei ar putea primi sarcini aberante : Solionîi, cinicul absolut, va mînca progeniturile Natașei ; Cebutîkin, bețivul absolut, va bea tot ce găsește În samovar - chiar și după ce a trecut pe-acolo Natașa; Verșinin, nefericitul absolut, Își va tăia gîtul cu briciul ; Olga, singurateca absolută va tăcea toată piesa, „vorbind
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
Doamna du Boucheron: Sora lui mai tânără a fost bulversta... B du B: Care are 75 de ani! Bulversata să descopere pe altcineva în fratele ei pe care îl cunoștea că pe un personaj oarecum brutal, si ca pe un cinic perfect. Nu mă laud, cinismul poate fi uneori o formă de naivitate. Încerc să văd lucrurile așa cum sunt în toată răceală lor crudă. Respingerea familială a fost foarte tandra, dar s-a tradus, si mărturisesc că puțin îmi pasă, nu
Bernard du Boucheron - "Poate ca scriu disperarea pentru ca este mai greu sa fi amuzant" by Radu Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9149_a_10474]
-
pot repara nimic. ĂMâna lui Antoniu se grăbește să strecoare În același buzunar, Încă o bancnotăă. E târziu. Am pierdut ani buni din viață, judecând pe alții ca un idiot, și nu mi-am dat seama, că eu Însumi, un cinic fără pereche, am trăit numai și numai pentru...a nu face nimic. ,,Mâna Întinsă,, a devenit conceptul existenței mele de cerșetor. M-a atras mocirla și nu mi-a fost nici frică și nici rușine de ea,, O voce ,,Antoniu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
și șase de ani. E asistentă la London School of Economics. Legătura noastră durează de doi ani. A avut un copil și a scăpat de el. Asta-i tot. — Hai, Martin, interveni Antonia, care-și revenise complet, nu face pe cinicul și nu te preface că nu-ți pasă. Sună atât de fals. Știm că o iubești pe fata asta și vrem să te ajutăm. Știm că nu e în firea ta să-ți iei o amantă decât dacă o iubești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
Absolut deloc ca un star de cinema. — Probabil că se preface, zise Hunter. Actrițele fac asta tot timpul. — Cred că o să arate extraordinar În hainele lui Thack, am spus. — Hai să vedem mai Întâi dacă apare mâine. —Ești atât de cinic... —Sunt doar realist, spuse Hunter ridicându-se și luându-mă de mână. Și acum, ce-ar fi să prindem nițel din Paris Première Înainte de culcare? În dimineața următoare, așteptându-mă ca Nina să Întârzie cu cele două ore cerute de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
acum -, i-am aruncat berea din halbă între ochi și-am ieșit. Aveam un chef nebun să mă ajungă din urmă un milițian, sau altcineva, să mă ducă la miliție, să dau socoteală, dar nu s-a întîmplat. Sînteți un cinic, domnule Vlădeanu spune calm și apăsat Muraru, privindu-l lung. Cinic, nu cred; violent, cu siguranță; e ceva genetic; străbunul meu de pe la 1800 se zice că era haiduc; două zile haiducea iar cinci se odihnea, în fiecare zi cu cîte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]