3,832 matches
-
pe care o ngajase să-i susțină cauza la prima înfățișare de după divorț, i se părea nedrept și necinstit. Ea nu înțelegea legile și nu putea accepta să piardă toate bunurile în favoarea celui ce-i fusese soț. „Eu am fost cinstită. Am muncit pe unde am putut ca să am în casă puținul adunat cu greu. El nu mi-a dat bani în ultimul an, înainte de divorț... L-am ținut eu cu mâncare și tot eu i-am spălat și i-am
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Urme_de_dragoste_cap_i_4_marian_malciu_1326477541.html [Corola-blog/BlogPost/361258_a_362587]
-
mi-a spart-o. Cu câtă bunătate istovul Mi-ai mustrat: ''Marto, Marto...!'' Voiam ce nimeni n-a gândit, la prânzul meu de cină să-Ți aduc în blide aurite, argintate cea mai gustoasă slovă din bucate, ca unui împărat cinstindu-Ți ospeția. N-am fost nepăsătoare, deși nu Te-ascultam, lângă picioare, precum Maria. Tu nu știai când îi vorbeai de moarte, cum inima-mi rupeai în două Marte. Când eu îți roboteam cea mai aleasă cină, Tu îi vorbeai
POEME ÎNDURERATE de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 by http://confluente.ro/Dumitru_ichim_poeme_indurer_dumitru_ichim_1375233172.html [Corola-blog/BlogPost/361133_a_362462]
-
am văzut leul, mai să cad pe trotuar și întinzând mâna repede i-am spus: -Mă plătești pentru mustață mai mult decât pe Tică, frizerul? și mirată întorceam leul când pe o parte, când pe alta. -Nu pentru mustață te cinstesc, mi-a spus el vesel, dar ieri am luat salariul și m-am gândit că poate vrei să-ți cumperi și tu ceva. -Patru cornete de semințe de floarea soarelui de la borșăreasă sau patru chifle, sau o savarină sau dacă
GLORIE COPILĂRIEI V de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_v_mihaela_arbid_stoica_1335189476.html [Corola-blog/BlogPost/357079_a_358408]
-
Domnului”, iar Mănăstirea Pleșești, din aceeași parohie, Romanești, de la această dată prăznuiește hramul „Sfântul Ierarh Nicolae”. Traducerea din slava veche din pisanie confirmă varianta b). “ ... Această sfântă și Dum- nezeiască biserică, unde se prăznuiește Hramul „Aducerii în biserică„ și se cinstește Hramul „Sf. Ierarh Nicolae„ este zidită din temelie și cu toată osteneala și cheltuiala mai jos numiților ctitori de au săvârșit de zidit la leahtul 1791 de popa Ion Pleșescu i popa Medeși Pleșescu i diaconul Marin Pleșescu cu frații
MONUMENT ISTORIC de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1412740524.html [Corola-blog/BlogPost/341067_a_342396]
-
fi putut să coboare de pe cruce. Dar nu a coborât, tocmai ca noi astăzi să îi înțelegem dragostea-I minunată. Prețul neascultării noastre a fost plătit acolo, sus, la Calvar, prin vărsarea sângelui sfânt pe cruce. Ce facem noi astăzi, cinstim sângele Lui cel sfânt sau îl călcăm în picioare ignorându-l? *** Vineri.... Creștinii au dat numele acestei zile de vineri și „ Vinerea Mare” sau „ Vinerea Patimilor lui Christos". Pentru că în această zi, Cerul, Pământul și Adâncul au fost martorele celei mai
SEMNIFICAŢIA SĂRBĂTORII PASCALE LA CREŞTINI de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_janik_1428661853.html [Corola-blog/BlogPost/373004_a_374333]
-
mai trăia momentul când fusesem pus să-l zdrobesc și nu o făcusem. Gestul meu față de el l-a sprijinit să nu facă rău nimănui. Stăteam năuc și nu pricepeam, întrebându-mă dacă nu cumva voia să mă încerce. Era cinstit cu mine sau peste câteva zile avea să declare în fața întregii camere ceea ce îmi spusese acum? Din fericire, lucrurile nu s-au petrecut așa. Nici Gelu, nici eu n-am declarat nimic unul despre altul, și așa am rămas uniți
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Cateva_referinte_despre_credinta_si_spiritualitate_in_universul_concentrationar_comunist.html [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
pe toți i-a strâns. Și pe cei care atât de mult l-au urât și cumplit de mult rău - pe nedrept - i-au făcut”. Iată că de două milenii încoace, adică de la întemeierea credinței creștine, suntem capabili să ne cinstim și să ne omagiem eroii istoriei sau martirii credinței precum și personalitățile marcante, universale și naționale, care au amprentat istoria, veacurile și locurile cu activitatea, cu viața și cu învățăturile ori scrierile lor mult folositoare!... Anul acesta, în însorita lună Mai
ÎNALT PREA SFINŢIA SA DR. NESTOR VORNICESCU – MITROPOLITUL OLTENIEI (1927 – 2000)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 by http://confluente.ro/In_memoriam_inalt_prea_sfintia_sa_dr_stelian_gombos_1337321823.html [Corola-blog/BlogPost/358848_a_360177]
-
și Oradea, precum și foarte mulți preoți, monahi și monahii, stareți și starețe de mănăstiri și lista ar putea continua dar ... ajunge!... Am constatat că poporul nostru dreptcredincios, dimpreună cu slujitorii sfintelor altare au știut să-și conducă și să-și cinstească Păstorul lor spiritual, care le-a purtat grija celor sufletești, în aceste ținuturi oltene, vreme de peste 22 de ani, în vremuri și în condiții nu întotdeauna ușoare!... Am mai observat faptul, pe parcursul acelor zile, că acest eveniment nu a fost
ÎNALT PREA SFINŢIA SA DR. NESTOR VORNICESCU – MITROPOLITUL OLTENIEI (1927 – 2000)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 by http://confluente.ro/In_memoriam_inalt_prea_sfintia_sa_dr_stelian_gombos_1337321823.html [Corola-blog/BlogPost/358848_a_360177]
-
ca un far care încă mai luminează și va lumina foarte mult timp (și) de acum încolo deși probabil, sunt și dintr-aceia care ar dori să se stingă!... Prin urmare, nădăjduiesc că vom ști, pe mai departe, să ne cinstim înaintașii așa cum se cuvine deși în aceste vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea, căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali!... Și totuși, suntem convinși de faptul că ce este nobil
ÎNALT PREA SFINŢIA SA DR. NESTOR VORNICESCU – MITROPOLITUL OLTENIEI (1927 – 2000)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 by http://confluente.ro/In_memoriam_inalt_prea_sfintia_sa_dr_stelian_gombos_1337321823.html [Corola-blog/BlogPost/358848_a_360177]
-
a Preacucernicul Părinte Prof. Univ. Dr. Aurel Jivi (1943 - 2002) Frânturi de gânduri și sentimente la împlinirea a zece ani de la momentul marii sale treceri ... Iată că de două milenii încoace, adică de la întemeierea credinței creștine, suntem capabili să ne cinstim și să ne omagiem eroii istoriei sau martirii credinței precum și personalitățile marcante, universale și naționale, care au amprentat istoria, veacurile și locurile cu activitatea, cu viața și cu învățăturile ori scrierile lor mult folositoare... Drept urmare, mi-am adus aminte pentru
ZECE ANI DE LA NAŞTEREA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PREACUCERNICUL PĂRINTE PROF. UNIV. DR. AUREL JIVI (1943 – 2002) de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 669 din 30 octombrie 2012 by http://confluente.ro/_in_memoriam_zece_ani_de_la_nasterea_stelian_gombos_1351581019.html [Corola-blog/BlogPost/358080_a_359409]
-
prilej și marea șansă de a-l întâlni și (de) a-l cunoaște pe Părintele Profesor Aurel Jivi - mare personalitate a culturii și spiritualității noastre românești, contemporane, având convingerea și nădejdea că vom ști cu toții pe mai departe, să ne cinstim înaintașii, potrivit meritelor și vredniciilor fiecăruia, cu toate că în aceste vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea, căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali... Însă, rămânem convinși de faptul că ce este
ZECE ANI DE LA NAŞTEREA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PREACUCERNICUL PĂRINTE PROF. UNIV. DR. AUREL JIVI (1943 – 2002) de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 669 din 30 octombrie 2012 by http://confluente.ro/_in_memoriam_zece_ani_de_la_nasterea_stelian_gombos_1351581019.html [Corola-blog/BlogPost/358080_a_359409]
-
Oamenii se ajută reciproc. Practic asistența socială nu este necesară. Măcar nu este preponderentă ca la vecinii de „dincolo de păduri” Așadar există pe cei doi versanți ai masivului Carpați din centrul țării două Românii. România estică în care proprietatea este cinstită, venerată chiar, având drept consecință o veșnică dispută între vecini. Despre o întrajutorare nici nu poate fi vorba. Nici măcar la o asociere spre a cultiva mari holde în loc de mici parcele. Dincolo de păduri, în vestul lanțului carpatic, omul cinstește munca și
MECIUL SCOŢIA – TRANSILVANIA. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1357 din 18 septembrie 2014 by http://confluente.ro/emil_wagner_1411033814.html [Corola-blog/BlogPost/349949_a_351278]
-
proprietatea este cinstită, venerată chiar, având drept consecință o veșnică dispută între vecini. Despre o întrajutorare nici nu poate fi vorba. Nici măcar la o asociere spre a cultiva mari holde în loc de mici parcele. Dincolo de păduri, în vestul lanțului carpatic, omul cinstește munca și respectă avutul rezultat din ea. Poate astfel face mici economii din sumele date de concetățenii din sud-est pe „dușca de alinare a sufletului îndurerat” Dacă, asemănător Scoțienilor, se pune problema unei autonomii sau federalizări, în România intră în
MECIUL SCOŢIA – TRANSILVANIA. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1357 din 18 septembrie 2014 by http://confluente.ro/emil_wagner_1411033814.html [Corola-blog/BlogPost/349949_a_351278]
-
însoțesc în cluburi, la reuniuni amicale în restaurantele cu multe stele și care n-au binevoit să-i ofere votul, ori, și mai rău, nu s-au catadicsit barem să meargă la urne. La urma urmei, dacă e să fie cinstit, tânărului domn Cefan-Cenan nici nu i-ar fi trecut prin cap să intre în politică, de n-ar fi fost tocmai ei, amicii. Ei l-au provocat s-o facă. Ei l-au convins că are șanse serioase de reușită
CANDIDATUL de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 by http://confluente.ro/Voichita_palacean_veres_voichita_palacean_veres_1371531112.html [Corola-blog/BlogPost/363708_a_365037]
-
importante virtuți se numără și Încrederea: „Încrederea este liantul dintre oameni și stâlpul nostru sufletesc”. Nici virtutea Modestiei nu este neglijată: „Adevărata modestie nu este o atitudine, ci o altitudine”. Despre Muncă, autoarea s-a pronunțat în legătură cu o altă virtute, Cinstea: „Munca este virtutea care valorifică ființa umană. Prin hărnicie poți descoperi acel patrimoniu numit cinste”; „Munca este pentru om ceea ce este Soarele pentru sistemul solar”; „Munca este mijlocul de transport către bunăstare”. Despre Caracter, autoarea spune: „Caracterul este nivelul la
CUGETĂRILE TINEREI ÎNŢELEPTE CĂTRE LUME de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1485938820.html [Corola-blog/BlogPost/374679_a_376008]
-
complicații. Cu o trevzie lăuntrică mereu gata, cu simțul grav al existenței, cu înfocate strigări de rugăciuni, cu voință nezdruncinată de a rămâne credincios Marii Iubiri, cu smulgeri din foc și cu zvâcniri de duh ce conferă bucurie îngerilor și cinstesc omenirea, mirenii au izbutit și izbutesc zilnic în felul lor cu Darul Duhului - acolo, la postul de încredere din lume, unde i-a rânduit pronia, să rezolve grozavul paradox evanghelic: a fi prezent în lume, fără a fi din lume
DESPRE PARINTELE BENEDICT GHIUŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_parintele_benedict_ghius_.html [Corola-blog/BlogPost/366838_a_368167]
-
întâlni și (de) a-l cunoaște pe Părintele Arhimandrit Benedict Ghiuș - mare personalitate a culturii și spiritualității noastre monahale românești, autentice și mărturisitoare din aceste răzvrătite vremuri, având convingerea și nădejdea că vom ști cu toții pe mai departe, să ne cinstim înaintașii, potrivit meritelor și vredniciilor fiecăruia, cu toate că în aceste vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea, căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali!... Însă, rămânem convinși de faptul că ce este
DESPRE PARINTELE BENEDICT GHIUŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_parintele_benedict_ghius_.html [Corola-blog/BlogPost/366838_a_368167]
-
aborda. - Îmi cer iertare!... a început el. Am și eu o mică nelămurire... Aș vrea să știu ce se va întâmpla cu cei care vor comite faptele nou încriminate? Adică cu cei care nu vor putea renunța la a fi cinstiți... onești... chiar dacă vor vrea... Eu zic că n-au nici o vină că s-au născut așa... mai blegi... fraieri... mă rog... cum i-o crede lumea... A fost nevoit să se oprească și să aștepte răspunsul la cât reușise să
POVESTE de LIVIU GOGU în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 by http://confluente.ro/Poveste_liviu_gogu_1343817667.html [Corola-blog/BlogPost/360066_a_361395]
-
totuși... foarte mulți În loc să-Ți mulțumească, azi fug peste hotare. Tu, Doamne, să ai grijă, să nu stea în zadar Și le îndrumă pașii spre vatră, să mai vie. Că-i așteptăm cu pâine și zaibăr în pahar Cu suflete cinstite prin rugă... poezie... Craiova ianuarie 2008 Referință Bibliografică: Suntem români! / Georgeta Nedelcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 389, Anul II, 24 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Georgeta Nedelcu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
SUNTEM ROMÂNI! de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/_suntem_romani_georgeta_nedelcu_1327409986.html [Corola-blog/BlogPost/360352_a_361681]
-
SPECTACOL ÎN CINSTEA LUI IOSIF VULCAN Autor: Alexandrina Chelu Publicat în: Ediția nr. 87 din 28 martie 2011 Toate Articolele Autorului Joi, 31 martie 2011 - se împlinesc 170 de la nașterea cărturarului nostru Iosif Vulcan, pe care avem datoria să-l cinstim cum se cuvine, ca pe un bihorean de-al nostru, „naș onomastic” al lui Mihai Eminescu, ca pe un poet, dramaturg, ca pe un adevărat om de cultură, imagine marcantă a literaturii românești. Un om complet, un adevărat „manager cultural
SPECTACOL ÎN CINSTEA LUI IOSIF VULCAN de ALEXANDRINA CHELU în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 by http://confluente.ro/Spectacol_in_cinstea_lui_iosif_vulcan.html [Corola-blog/BlogPost/350520_a_351849]
-
pentru ca, omul care pășește în lăcașul de cult, să simtă miresma cuvântului sfânt și ziditor de suflet. Toate acestea au menirea de a ne face să înțelegem Bunătatea și Milostivirea Divină, care adesea, ridică oameni pioși, demni de a-L cinsti și lăuda, de a-I aduce slavă prin toate mijloacele. Dar, mai ales, a ne sensibiliza în fața unor dovezi reale de credință și iubire. Pietatea populară nu cunoaște bariere. Ea se manifestă prin cântec, prin vers, prin gama variată de
POEŢI ROMÂNI SLĂVIND DUMNEZEIREA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1283 din 06 iulie 2014 by http://confluente.ro/Cezarina_adamescu_1404660974.html [Corola-blog/BlogPost/343547_a_344876]
-
de liniște, un moment de pioasă reculegere, o rugăciune spusă în șoaptă pentru sufletul său luminos, o lacrimă sinceră și... APLAUZE, MULTE, MULTE APLAUZE! Să ridicăm cu toții mâinile către cer, să aprindem o lumânare spre aducere aminte și să-l cinstim pe marele maestru așa cum merită! Fie-ți odihna ușoară, îngerii aproape, în slava celui fără de început și fără de sfârșit! LA REVEDERE, MAESTRE! LA REVEDERE, DRAGUL NOSTRU SERGIU NICOLAESCU! Gheorghe A. STROIA 4 ianuarie 2013 Referință Bibliografică: Gheorghe A. STROIA - A
A MAI PLECAT ÎNCĂ UN GENIU ROMÂNESC: SERGIU NICOLAESCU de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 736 din 05 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Gheorghe_a_stroia_a_mai_plecat_inca_gheorghe_stroia_1357369542.html [Corola-blog/BlogPost/350213_a_351542]
-
nu a existat niciodată. Prin urmare, până la această vârstă, optsprezece ani, făcuse ceva școală, nu mai mult decât majoritatea, apoi fusese angajat văcar. Sătenii au ei o intuiție când este vorba de asemenea munci de răspundere. Într-adevăr, Culae era cinstit, în limite rezonabile desigur, nu mai harnic decât alții, iar vitele îl plăceau foarte mult considerându-se perfect compatibile cu el. O singură problemă apăruse. Cea mai importantă la această vârstă. Fetele nu voiau să iasă cu el la horă
A DOUA VENIRE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1373 din 04 octombrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1412441895.html [Corola-blog/BlogPost/358521_a_359850]
-
prostii din patericuri, povești, așa ceva nu se poate face”. Dar să spunem: „Eu nu pot face, dar fericiți cei care au făcut. Rugați-vă pentru mine, sfinților Macarie, Arsenie, care puteați să stați în stările astea. Eu nu pot”. Dar cinstește pe Sfinții lui Dumnezeu. Nu da cu piciorul, așa încât ajungi pe la facultate și sunt profesori care spun că patericurile astea-s invenții. „Cum nu poate face așa? Ce-s cu proștii ăia că or stat în Lavra la Pecerska și
INTERVIU CU PĂRINTELE IEROMONAH SAVATIE BAŞTOVOI P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_parintele_ieromonah_savatie_bastovoi_p_a_ii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/355414_a_356743]
-
și pustniciile celor vechi, care trăind într-un oarecare confort bisericesc erau păziți de episcopii care făceau sinoade în care luau niște hotărâri bune, în care erau atâția sfinți adunați la o grămadă în toate pustiile, pe care noi îi cinstim acuma. Și îi cinstim: cei 20.000 de mucenici. Mă gândesc acum să vină o prigoană, de unde scoatem noi 20.000 de mii de mucenici? Vă dați seama ce vremuri. Nu zic că erau mai bune, dar se vede că
INTERVIU CU PĂRINTELE IEROMONAH SAVATIE BAŞTOVOI P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_parintele_ieromonah_savatie_bastovoi_p_a_ii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/355414_a_356743]