2,271 matches
-
a presat, Acum, ne ducem rând pe rând, cu inimile pline, În Betleemul Iudeii, unde smerit, Tu, te-ai arătat În ieslea cea săracă, născut în zorii zilei prea divine , Tu, Însuți fiind Unicul Fiu de Împărat! Acum a glasurilor cinstiri se-nalță în cer, Iar heruvimii și serafimii saltă cu cântări: Leru-i ler și inima-i prin cer, Leru-i ler și colindele nu pier, Leru-i ler și inima-i prin ger Leru-i ler, ajungând la praznicul cu miel prier, Leru-i
UMBRELE CAILOR (POEME) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/claudia_bota_1483883571.html [Corola-blog/BlogPost/377505_a_378834]
-
dorită, care a luminat dar a și umbrit viitorul: Nimicul zăcea-n agonie, / când singur plutea-n întuneric și dat-a / un semn Nepătrunsul: / „Să fie lumină!”. Creația unică, sporită din idee și dorință, rămâne o valoare, un semn de cinstire a creatorului, un fapt trăind în trăire. Migala este timpul forte care învinge și răbdarea este imaginea elevată a imaginarului ce pune în valoare materia creată cu spasm și sudoare. Lacrimile corpului, care luptă în nesomn cu durerea facerii creației
STAFIIZAREA EGOULUI ŞI DEMITIZAREA NEFIINDULUI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 by http://confluente.ro/Stafiizarea_egoului_si_demitizarea_nefiindului_.html [Corola-blog/BlogPost/360824_a_362153]
-
din livadă, Vite din gospodărie, Casă, curte și ogradă, Se afumă cu tămâie. Să alunge-n depărtare, Molime și duhuri rele. Grădini de-a fi roditoare Și sănătoase vitele. Mormintele-n cimitire Se sapă și se îngrijesc, Spre a morților cinstire, Ce-n loc de veci se odihnesc. Prin tradiție creștină, De suflet, spre mântuire, Se-mpart: vin, pește, lumină... Cu-a morților pomenire. Că prin Sfânta Sărbătoare Ce precede Înviere , Se dezleagă la mâncare, Pește, de-a poftei plăcere. Iar
„BLAGOVEȘTE DEZLEAGĂ LA PEȘTE -TRADIȚII DE BUNA VESTIRE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1905 din 19 martie 2016 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1458403540.html [Corola-blog/BlogPost/368654_a_369983]
-
Atunci, artistul a prezentat și a oferit cartea președintelui Republicii Moldova, Nicolae Timofti. Iată ce afirma Fuego cu privire la decernarea acestei distincții: „Sunt onorat să primesc un astfel de premiu, cu atât mai mult cu cât el este destinat unui volum de cinstire a memoriei și operei mentorului meu, nenea Grig, o lucrare de artă înnobilată cu poeme de lumină, un cântec pentru cei nesinguri, dezvăluind „Taina care mă apără ”, poezia muzicii și muzica poeziei. Meritele nu îmi aparțin, ele îndreptându-se către
FUEGO, PREMIAT LA SALONUL INTERNAŢIONAL DE CARTE, CHIŞINĂU 2013 de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 987 din 13 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Fuego_premiat_la_salonul_inte_rodica_elena_lupu_1379066171.html [Corola-blog/BlogPost/365024_a_366353]
-
Venea seara la noi, când știa că se întoarce tata de la muncile câmpului, să-i dea vin, și în schimb, aducea pește și raci. De obicei, racii erau un fel de bonus pentru paharele de vin ce le consuma din cinstirea pe care o făcea tata fiecărui vizitator care îi trecea pragul casei. Nenea Nae prindea niște pești mari și frumoși, unii cu solzii cât moneda de un pol. Tata, când era bine dispus, își alegea câte un solz mai mare
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1471023191.html [Corola-blog/BlogPost/343107_a_344436]
-
Evanghelii”, gravate de poetul Theodor Răpan pe zidurile conștiinței noastre, nu mai lasă nicio îndoială, pentru că ... , „freamătul mărilor nu mai încape în carapacea” tot mai meschină a sensibilității noastre, spărgând-o pentru ca noi să-i dăm, după merit, adăpost și cinstire. Crezând că poetul Theodor Răpan se ridică împotriva „a ceva” facem o greșeală de esență și de sens al ființei umane; nu, domnia sa nu poate să nu vadă în cea mai compactă beznă, o infimă scânteiere; cuvântul „urât” - au proper
THEODOR RĂPAN ŞI POEZIA „EVANGHELIILOR” SALE de IOAN MAZILU CRÂNGAŞU în ediţia nr. 1144 din 17 februarie 2014 by http://confluente.ro/Ioan_mazilu_crangasu_theod_ioan_mazilu_crangasu_1392612351.html [Corola-blog/BlogPost/347311_a_348640]
-
a făcut o expunere cu tema „Abordarea dimensiunii teologice în romanul Zahei Orbul”. Casa vizitată, ca și Concursul Național de Poezie, Proză și Publicistică organizat de instituții de cultură buzoiene, la care am fost invitați să participăm, sunt dovezi ale cinstirii de care se bucură scriitorul în memoria urmașilor săi. Am trăit cu toții o zi plină de frumusețe și semnificații, în care soarele cunoașterii a strălucit din plin, chiar dacă cel cosmic a refuzat să își arate chipul pe bolta cerească, o
CASA MEMORIALĂ „VASILE VOICULESCU”, LĂCAŞ DE CULTURĂ ŞI OSPITALITATE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 by http://confluente.ro/elena_trifan_1492946833.html [Corola-blog/BlogPost/368612_a_369941]
-
de Mărie Dunningham cu o rugăciune (karakia) în Te Reo, apoi au fost intonate imnurile României și Noii Zeelande (NZ). Lansarea cărții bilingve, care include 12 poeți din NZ și 12 poeți născuți în România, a fost un prilej de cinstire a poeziei, literaturii, poeților și iubitorilor de poezie. De asemenea a fost și un eveniment cultural internațional. Nicoleta Paxie, bibliotecar coordonator al bibliotecii din Napier, a prezentat-o pe Valentina Teclici, care a facilitat acțiunea împreună cu Robert Anderson, invitând poeții
ELOGIU ADUS POEZIEI SI CULTURII UNIVERSALE / TRIBUTE TO POETRY AND UNIVERSAL CULTURE de MARIA MUŇOZ în ediţia nr. 2289 din 07 aprilie 2017 by http://confluente.ro/maria_mu%C5%88oz_1491521301.html [Corola-blog/BlogPost/373972_a_375301]
-
care se “sfințesc” azi pe ei înșiși, decât pe un alt om sadea ce merită din plin, după cum e și Eminescu. Ori, de multe ori venerația excesivă, precum faptul de al numi “zeu” pe Eminescu, ascunde de fapt lipsa unei cinstiri autentice și mascarea ridicării propriului eu în ochii altora... hmm, multe se mai ascund după cuvinte mari..! Numirea lui Eminescu “zeu “apare paradoxală prin prisma contradicției credințelor pe care le-a avut chiar el. Cinstești un om îi cinstești morala
GENIUL INCOMPARABIL ŞI INCOMPATIBIL... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1477 din 16 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1421367309.html [Corola-blog/BlogPost/359756_a_361085]
-
pe ceilalți la care El a ținut, dezbinând, numai prin simplul fapt că ai fi mai ‘’apropiat de EL? Cum și în ce fel? Doar prin crez asemănător este posibil acum. O credință a Poetului era unitatea, pacea, înțelegerea.. O cinstire autentică în numele Marelui Poet, dacă vrea să-l cinstească cu adevărat, ar presupune cinstea îndreptată și către alți semeni care iată că pot a se adăpa și ei din Izvorul Poetic și Creativ ce l-a inspirat pe Eminescu. Însă
GENIUL INCOMPARABIL ŞI INCOMPATIBIL... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1477 din 16 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1421367309.html [Corola-blog/BlogPost/359756_a_361085]
-
sau de mai mult de al fura pe cât se poate.. pentru că nu vede?. Am văzut că este la modă... Pot spune că e o blasfemie - da, precum ai înjura de Dumnezeu - prin care singur acel om se afurisește!! Astfel, o cinstire autentică presupune dorința arzătoare (în gând și în faptă, căci fără faptele amintite, gândul nu are decât să fie sec..) de a se păstra memoria, harul și suflul inspirant al lui Eminescu, cât mai mult timp! Să fie în gândul
GENIUL INCOMPARABIL ŞI INCOMPATIBIL... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1477 din 16 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1421367309.html [Corola-blog/BlogPost/359756_a_361085]
-
putem vedea și cunoaște că în vechime sărbătorirea Sfintei Cruci era în chiar mijlocul Postului Mare, miercurea din săptămâna a patra, ca și în cazul Înjumătățirii praznicului Învierii, care cade întotdeauna într-o zi de miercuri. În cazul Sfintei Cruci, cinstirea ei s-a extins în toată săptămâna, iar pentru a solemniza și mai mult această celebrare fundamentală s-a instituit o duminică specială, duminica pregătitoare. În această duminică, în vechime, se anunța în biserică faptul că la mijlocul săptâmânii viitoare va
DESPRE CRUCEA LUI IISUS HRISTOS CA LEGE SUPREMĂ A VIEŢII NOASTRE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 79 din 20 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_crucea_lui_iisus_hristos_ca_lege_suprema_a_vietii_noastre.html [Corola-blog/BlogPost/349674_a_351003]
-
toată săptămâna, iar pentru a solemniza și mai mult această celebrare fundamentală s-a instituit o duminică specială, duminica pregătitoare. În această duminică, în vechime, se anunța în biserică faptul că la mijlocul săptâmânii viitoare va fi cinstită Sfânta Cruce. Această cinstire specială se făcea și atunci așa cum se face și în zilele noastre. La Utrenie se scotea o cruce specială, o cruce-relicvar, în general la Sfânta Sofia și la toate catedralele, care a-veau o cruce în care se găsea câte-o
DESPRE CRUCEA LUI IISUS HRISTOS CA LEGE SUPREMĂ A VIEŢII NOASTRE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 79 din 20 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_crucea_lui_iisus_hristos_ca_lege_suprema_a_vietii_noastre.html [Corola-blog/BlogPost/349674_a_351003]
-
dar care atrage atenția credincioșilor că în Sfânta Cruce există o prezență sacramentală, încât aceasta este pusă pe Sfântul Disc, pe acesta punându-se doar Sfintele Daruri mai înainte și după ce au fost sfințite. Așadar, Crucii i se dă o cinstire deosebită. Crucea are o semnificație sacramentală; ea primește o cinstire liturgică, euharistică am putea spune, și este așezată în mijlocul bisericii și pusă spre cinstire. După cum ne spun istoricii bisericești și istoricii Liturghiei, Crucea stătea în mijlocul bisericii toată săptămâna a patra
DESPRE CRUCEA LUI IISUS HRISTOS CA LEGE SUPREMĂ A VIEŢII NOASTRE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 79 din 20 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_crucea_lui_iisus_hristos_ca_lege_suprema_a_vietii_noastre.html [Corola-blog/BlogPost/349674_a_351003]
-
o prezență sacramentală, încât aceasta este pusă pe Sfântul Disc, pe acesta punându-se doar Sfintele Daruri mai înainte și după ce au fost sfințite. Așadar, Crucii i se dă o cinstire deosebită. Crucea are o semnificație sacramentală; ea primește o cinstire liturgică, euharistică am putea spune, și este așezată în mijlocul bisericii și pusă spre cinstire. După cum ne spun istoricii bisericești și istoricii Liturghiei, Crucea stătea în mijlocul bisericii toată săptămâna a patra și erau zile speciale la Biserica Sfânta Sofia, astfel că
DESPRE CRUCEA LUI IISUS HRISTOS CA LEGE SUPREMĂ A VIEŢII NOASTRE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 79 din 20 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_crucea_lui_iisus_hristos_ca_lege_suprema_a_vietii_noastre.html [Corola-blog/BlogPost/349674_a_351003]
-
doar Sfintele Daruri mai înainte și după ce au fost sfințite. Așadar, Crucii i se dă o cinstire deosebită. Crucea are o semnificație sacramentală; ea primește o cinstire liturgică, euharistică am putea spune, și este așezată în mijlocul bisericii și pusă spre cinstire. După cum ne spun istoricii bisericești și istoricii Liturghiei, Crucea stătea în mijlocul bisericii toată săptămâna a patra și erau zile speciale la Biserica Sfânta Sofia, astfel că în zilele de luni și marți se închinau bărbații, iar în zilele de joi
DESPRE CRUCEA LUI IISUS HRISTOS CA LEGE SUPREMĂ A VIEŢII NOASTRE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 79 din 20 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_crucea_lui_iisus_hristos_ca_lege_suprema_a_vietii_noastre.html [Corola-blog/BlogPost/349674_a_351003]
-
trecea și se închina Crucii, care era pusă în mijlocul bisericii ca într-un nou rai sau ca în mijlocul cosmosului, în mijlocul lumii, biserica fiind o imagine a cosmosului și a lumii, dar în același timp și o imagine a raiului. Ceea ce cinstirea Crucii vrea să arate celor care intră în Sfântul și Marele Post este pe de o parte accentuarea simbolismului centrului, în centrul Postului aflându-se Sfânta Cruce, care ne aduce aminte că semnificația fundamentală a Postului este răstignirea, răstignirea patimilor
DESPRE CRUCEA LUI IISUS HRISTOS CA LEGE SUPREMĂ A VIEŢII NOASTRE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 79 din 20 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_crucea_lui_iisus_hristos_ca_lege_suprema_a_vietii_noastre.html [Corola-blog/BlogPost/349674_a_351003]
-
Postului este răstignirea, răstignirea patimilor, a poftelor, pentru a răsturna într-un fel drama căderii produsă în Adam. Într-un fel, pentru a ieși din Adamul cel vechi și a-L însoți pe Adamul cel nou. Pe de altă parte, cinstirea Sfintei Cruci are ca scop fundamental aducerea-aminte că primordială este răstignirea patimilor noastre spre a ne putea uni cu Domnul nostru Iisus Hristos. Crucea este concentrarea într-un singur semn a chenozei lui Iisus Hristos - Evanghelia Duminicii Sfintei Cruci începe
DESPRE CRUCEA LUI IISUS HRISTOS CA LEGE SUPREMĂ A VIEŢII NOASTRE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 79 din 20 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_crucea_lui_iisus_hristos_ca_lege_suprema_a_vietii_noastre.html [Corola-blog/BlogPost/349674_a_351003]
-
un hazard faptul că este tratată astfel, așa cum am spus că este pusă pe Sfântul Disc. Crucea, ca și icoana, fața Domnului pusă pe lemn, devin locuri ale prezenței personale a lui Iisus Hristos. Prin aceasta și Crucea primește o cinstire personală și este realmente - cum spune Acatistul - „păzitoare a creștinilor“, îi ferește de atacurile celui rău, le dă siguranță. Pentru că în primul rând puterea Crucii este puterea vieții celei noi, dar și semnul prin care creștinii se apară de stăpânitorii
DESPRE CRUCEA LUI IISUS HRISTOS CA LEGE SUPREMĂ A VIEŢII NOASTRE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 79 din 20 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_crucea_lui_iisus_hristos_ca_lege_suprema_a_vietii_noastre.html [Corola-blog/BlogPost/349674_a_351003]
-
Sfintele Taine, este o tentație a omului de a capta el forța Sfintelor Taine, a icoanelor, a Sfintei Cruci, în serviciul lui propriu, de a folosi crucea și la magie și la alte lucruri. Este și dimensiunea aceasta negativă a cinstirii Sfintei Cruci pentru că nu toți creștinii au avut conștiința aceasta curată pe care o propovăduiește Biserica, mulți au acceptat creștinismul, dar au încercat să se folosească de elemente din creștinism tot pe fondul existenței magice cu semnul Sfintei Cruci, cu
DESPRE CRUCEA LUI IISUS HRISTOS CA LEGE SUPREMĂ A VIEŢII NOASTRE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 79 din 20 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_crucea_lui_iisus_hristos_ca_lege_suprema_a_vietii_noastre.html [Corola-blog/BlogPost/349674_a_351003]
-
trebuie să-și apere tradiția ei liturgică și religioasă de aceste două ispite, atât de pericolul magic, cât și de pericolul desacralizării simbolurilor religioase. Sunt două moduri în care oameni ratează de fapt înțelesul duhovnicesc al simbolurilor religioase, de pildă cinstirea Sfintei Cruci. Aceasta trebuie să ne ducă la o mai bună și intensă cateheză în viața Bisericii, prin care trebuie să explicăm oamenilor care sunt semnificația și sensul Sfintei Cruci: că Sfânta Cruce nu este un simbol magic și nu
DESPRE CRUCEA LUI IISUS HRISTOS CA LEGE SUPREMĂ A VIEŢII NOASTRE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 79 din 20 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_crucea_lui_iisus_hristos_ca_lege_suprema_a_vietii_noastre.html [Corola-blog/BlogPost/349674_a_351003]
-
apartenență. Sunt unele persoane care au nume de familie cu o rezonanță nu tocmai sonoră, moștenită din strămoși, dar de dragul apartenenței de neam, nu-și schimbă numele, din contra, se străduiesc să-i dea frumusețe prin fapte onorabile și prin cinstirea cu care îl poartă. Acum, când eu am mai mulți ani decât a avut tata când a trecut granițele acestei vieți, încă mă simt copilul drag al tatălui meu, încă aud cum din adâncul ființei mele răsună chemarea TĂTICULE, așa cum
Elena Buica: DE ZIUA TATĂLUI (17 iunie) by http://revistaderecenzii.ro/elena-buica-de-ziua-tatalui-17-iunie/ [Corola-blog/BlogPost/339363_a_340692]
-
citiți Pe Pământ, dar și în Ceruri, mereu fi-vor Pomeniți ! Rog Preoții și sătenii, Primarul, doamna Directoare, Recunoștința să rodească și la noi în Valea Mare ! P.S. : Acest simbol Monumental, fu zidit cu stăruire, La "nouăsutedouășcinci", spre a Eroilor cinstire : Ionică : Florea, Ion, Petre ; I.Turie, Ion Popescu, Ioniță : Florea și Ilie ; și Nicolae Petculescu. I.Dascălu, Savu Vețeanu, I.Constantin, Stancu Predescu Alături de toți sătenii și Ioan N.Voiculescu. Prof.Paulian Buicescu-Munteanul ("Vălimărenul"). Referință Bibliografică: Eroilor Neamului Românesc din
EROILOR NEAMULUI ROMÂNESC DIN VALEA MARE-OLT de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 2337 din 25 mai 2017 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1495707680.html [Corola-blog/BlogPost/371815_a_373144]
-
Mt. 6, 29 și Lc. 12, 27). Că trebuie să folosească lucruri simple pentru nevoile trupești. Că nu trebuie să cheltuiască nimic mai mult decât cele necesare și de dragul luxului, lucru ce constituie un abuz. Că nu trebuie să caute cinstiri și să urmărească întâietatea (Mc. 9, 35). Că fiecare trebuie să-i prefere pe toți ceilalți decât pe sine (Filip. 2,3). Că nu trebuie să fie neascultător (Tit. 1, 10). Că cel care poate lucra, nu trebuie să mănânce
ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Invatatura_sfantului_vasile_cel_mare_despre_educatia_tinerilor_si_pastoratia_crestinilor.html [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
-
are nici o valoare și-n general nu considerăm și nici nu numim bine orice-i folositor doar acesteia. Deci, nu considerăm mare lucru, și nici nu judecăm vrednic de dorit mândria strămoșească, nici puterea trupească, nici frumusețea, nici măreția, nici cinstirile de la toți oamenii, nici această împărăție, nici orice altceva important din cele omenești, la care s-ar putea referi cineva; nici nu-i admirăm pe cei care le au, ci cu nădejdea înaintăm mai departe săvârșind orice ca să ne pregătim
ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Invatatura_sfantului_vasile_cel_mare_despre_educatia_tinerilor_si_pastoratia_crestinilor.html [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]