382 matches
-
arătându-mi oaia, cativa ciobani cu chipurile șterse, ceața de dimineață, rece, si eu cu lacrimi în ochi. M-am adunat cu greu. M-am dus direct la magazin și-am povestit cu nea Mihai Hapciuc, venit să-și ia cinzeaca de dimineață. - Mă!... ce-i în mână nu-i minciună! mi-a zis. Remarcă lui nu m-a dezamăgit mai mult, ci m-a ambiționat să-mi fac speranța. Până seara, tot satul știa că am o oaie. Câțiva săteni
Povestea ca viață. Mioara de pomeană () [Corola-blog/BlogPost/338829_a_340158]
-
sat Despre oamenii care au trăit la Bălăbănești acum o sută de ani am citit sau am auzit multe lucruri minunate. Erau oameni mândri, harnici, voinici, cu dragoste de pământ și familie, dar, pentru mine, oamenii care au trăit acum cinzeci - șaizeci de ani în satul în care am copilărit, sunt mai minunați că i-am văzut cu ochii mei și fac parte din amintirile mele. Mă întreb și astăzi de ce oamenii acceia harnici, voinici, cu dragoste “de pământ” erau atât
De la manșă la altar – un interviu memorabil cu părintele Petru Moraru () [Corola-blog/BlogPost/340028_a_341357]
-
un loc binecuvântat de Dumnezeu, deosebit de frumos. Ultimii treizeci de ani dacă nu chiar mai mult am locuit la bloc sau în oraș așa că în momentul în care am ajuns la Bălăbănești am simțit că mă întorc în timp cu cinzeci de ani. Să auzi cum curg șiroaie mici, venind de undeva din vârf de deal, să mergi pe poteci șerpuite printre bâlii, să te așezi dimineața de mai sau iunie sub sălciile Frumoasei și să auzi concertul privighetorilor... este cu
De la manșă la altar – un interviu memorabil cu părintele Petru Moraru () [Corola-blog/BlogPost/340028_a_341357]
-
în timp ce Damblagiul și patronul se retraseră la una din mesele din bar și discutau: - Ia zi, patroane, cât mă costă stricăciunea și deranjul făcute de mine și de Vasilică? - O sută-cincizeci de euro. O sută pentru mese și scaune, și cinzeci pentru deranj, da? - De-acord! În timp ce își scotea un portofel de piele pentru a-i da banii, un bărbat înalt și frumos intră în local. Adriana fusese să-i servească cu bere pe prietenii lui și tocmai se întorcea în
CĂPITANUL VASILE (8) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 2088 din 18 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341200_a_342529]
-
să îngheți în ierni de așteptări și doruri Și tot n-ai sa-ntelegi durerea mea cea mare. Tu esti un vechi ziar uitat pe-o masă Într-un vechi birt cu mușterii săraci, Care intre-o tigare și-o cinzeaca Joacă la riscă ultimii pitaci. Ești emigrant prin gândurile mele Și te mai răsfoiesc din când în când, Nu meriți să îmi călci nicicând hotarul Și nici să zăbovești la mine-n gând. Ai pariat iubirea si-ai pierdut amarnic
EMIGRANT de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341413_a_342742]
-
că suntem în întârziere... - Unde, mergem, boieri dumneavoastră? Sărut mâinile coniță!... - La Vălureni. Grăbește-te că n-am chef să mă apuce noaptea pe la Ulicioiu. - Se poate? Hai căluții mei... - Câți franci îmi iei, fârtate? - Pentru dumneata, barosane, o sută cinzeci... cred că nu-i mult? - Nu te porci! Poftim o sută de lei și zi bodaproste! Cine te închiria pe tine... și te plătea domnește cum fac eu? Recunoaște! - Așa e, dar... - Bine, fie: când ajungem, dacă-mi place cum
PARTEA A X-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341400_a_342729]
-
tuturor locuitorilor din aceste colonii, devenite state independente. Scrisă în 1787, Constituția americană, este una dintre cele mai bătrâne Constituții din lume! Cu prevederi bune sau mai puțin bune, de peste 200 de ani, ea a reușit să țină unite cele cinzeci de state componente ale Uniunii, asigurând toate drepturile fundamentale ale locuitorilor acestor ținuturi și continuă și astăzi să fie legea fundamentală a Statelor Unite. Deși această Constituție prevede posibilitatea unor modificări sau adăugări la textul ei, numite „Amendamente la Constituție”, totuși
AMERICA DOLARULUI GĂURIT (STUDIU) de IOAN CÂRJA în ediţia nr. 1870 din 13 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342589_a_343918]
-
-i fac o surpriză. Când mi-a răspuns, a mormăit aproape că nici nu-i înțelegeam cuvintele: „N-am timp de rudele tale! Sunt ocupat, și nu-mi face plăcerea să-ți felicit neamurile, ți-e clar?” - ...Împlinise, cred că cinzeci de ani, și nu-l mai văzusem de când nu mai țin minte, iar într-o noapte, când gheara vrășmașe a unei bolii sâcăitoare care mă înțepa în piept (mai-mai să mă răpună), l-am rugat să vină, dacă poate, să
SCRISOARE UITATĂ (MAMEI CEA MAI IUBITĂ FIINŢĂ DE PE PĂMÂNT) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 941 din 29 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340525_a_341854]
-
catolici drept agenți ai propagandei catolice. Străbunii noștri au fost persecutați de către regii catolici ai Ungariei nu pentru că erau români, ci pentru că papa îi amenința pe regi cu excomunicarea dacă vor fi îngăduitori cu schismaticii... Astăzi însă, după o sută cinzeci de ani, Scaunul papal urmează mai departe cu lucrarea începută atunci.” (Mihai Eminescu, „Timpul”, VIII, nr. 112, 20 mai 1883, p. 1-2. Editorial: București, 19 mai 1883) CÂT DE MARE ESTE ADEVĂRUL spus de Profetul nostru, ADEVĂR, ce se continuă
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (V) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/342755_a_344084]
-
figură dârză plus un colac de frânghie pe umăr și câteva caiele în mâna stângă amplasată în dreptul inimii. Numai că la bufet, Gorgozu’, șeful localului, se uită cu dispreț la caiele oferite și puse în silă pe tejghea doar o cinzeacă de matrafox. Lui Ghiocel i se urcă sângele la cap de furie însă nu putea să zică nimic, știută fiind firea cea hapsână și ranchiunoasă a umflatului. Se așeză la o masă și începu să soarbă din paharul nespălat atât
REVOLUŢIONARUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1313 din 05 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/343242_a_344571]
-
o cafea. — Nu servesc altceva, mă așteaptă soția cu masa, îi spuse lui Stănilă. Acesta terminase de mâncat și sorbea din paharul cu vin. — Da, să trecem la afaceri: înțeleg că aveți probleme financiare, doriți un împrumut destul de consistent. — Da, cinzeci de mii de euro. — Da, o sumă serioasă! Comisionul nostru este de 40%. Și garanția bineînțeles! O dobândă mai mică nu s-ar putea discuta? Doar nu sunteți Bancă! — Domnule doctor știți prea bine ce fac Băncile, iată, ați rămas
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343139_a_344468]
-
trăit toată tinerețea, toată viața, și să te muți la vale, unde e multă lume ... înghesuială. Așa suntem noi, oamenii de pe munte, vrem să trăim cât mai liberi, în liniște, până la adânci bătrâneți ! Intrară în pădure. Nici nu făcură vreo cinzeci de pași, că și văzură un căprior într-un luminiș. Ionuț, extaziat de priveliștea apărută pe neașteptate, dădu glas tare: - Bunica, vezi ce blană roșcată și lucioasă are? Și ce cornițe ! - Da, puiule, Dumnezeu a făcut creaturile Sale să fie
CU BUNICA LA FRAGI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2315 din 03 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/379963_a_381292]
-
îndelung cu picioarele goale... Aveam putere pe atunci!” Pe urmă făcuse chirpicii turnând lutul amestecat cu paie în forme pentru a se usca la soare... „Nică, dragul de el, bătuse împreună cu un vecin lețurile, zdravăn, ca să ție! Și a ținut... cinzeci de ani!...” Țolici de coade colorate, covoare de lână țesute iarna trecută zăceau, așezate palii , palii, peste lada cu zestre, plină cu cerșafuri frumos brodate tot de mânuța ei... De la o vreme mânuța asta a cam început să-i tremure
MARELE PREMIU LA CONCURSUL INTERNATIONAL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379417_a_380746]
-
-l duce la gură, soarbe mai puțin de jumătate din conținut, restul împrăștiindu-se pe jos și pe haine, din cauza bolii. Mai soarbe o înghițitură și își continuă povestea. Îl simțeam hotărât să o ducă până la capăt. Rămas văduv de la cinzeci și patru de ani, încă în putere, toată forța și atenția și-a îndreptat-o către cei trei copii: două fete, una de douăzeci și doi de ani, studentă la limbi străine, cea de a doua intrase la drept și
CUM NE IUBIM PĂRINŢII? de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374290_a_375619]
-
Amăriei Publicat în: Ediția nr. 2242 din 19 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Căsuța noastră, umbră-ncercănată Clădita pe fundație de ceară, Ca mugurii încearcă să răzbată Și dreptul la zidire să își ceară. O mai înalt cu mâinile și pasul Cinzeci de ani mereu am ridicat-o... Tot ascultându-ți prin unghere glasul Din liniștea pe care mi-ai furat-o. Mai zboară îngeri prin mansarda noastră, Se-ascund de ei iulzii muribunde, Căci nu i-am pus spre cer nicio
VIS PRINTRE RÂNDURI de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2242 din 19 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373497_a_374826]
-
21 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului CU SVEJK LA O BERE RECE În Karlsbadul minunat, Cu soldatul Svejk am stat. Era cam beat și supărat, Profitând, eu l-am pozat. Ca supărarea să îi treacă, L-am invitat la o cinzeacă. Noi cu drag l-am salutat, Și așa l-am îmbunat. Veseli eram la o terasă, Cu toții noi am stat la masă. El sus, călare pe butoi, Nostalgic se uita la noi. În semn de prietenie, De gât l-am
CU SVEJK LA O BERE RECE de IONEL GRECU în ediţia nr. 1725 din 21 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373630_a_374959]
-
RÂNDURI, de Emilia Amariei , publicat în Ediția nr. 2242 din 19 februarie 2017. Căsuța noastră, umbră-ncercănată Clădită pe fundație de ceară, Ca mugurii încearcă să răzbată Și dreptul la zidire să își ceară. O mai înalț cu mâinile și pasul Cinzeci de ani mereu am ridicat-o... Tot ascultându-ți prin unghere glasul Din liniștea pe care mi-ai furat-o. Mai zboară îngeri prin mansarda noastră, Se-ascund de ei iulzii muribunde, Căci nu i-am pus spre cer nicio
EMILIA AMARIEI [Corola-blog/BlogPost/373515_a_374844]
-
deschis că m-am tot gândit, preț de mai multe zile cum să-mi pot exprima, cât mai bine, în câteva rânduri, aceste stări și sentimente față de Preasfinția Voastră acum, la acest mărit și cinstit ceas aniversar, al împlinirii a cinzeci și cinci de ani de viață pământească, trăiți și petrecuți în ogorul Domnului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos - Arhiereul cel veșnic, pe care-l slujiți cu atâta vocație, dăruire, devotament, dragoste și abnegație de foarte mulți ani!... Constat, cu oarecare
UN GÂND SINCER, LA O DEOSEBITĂ ANIVERSARE – PREASFINŢITUL PĂRINTE EPISCOP DR. IUSTIN HODEA SIGHETEANUL LA ÎMPLINIREA FRUMOASEI ŞI BINECUVÂNTATEI VÂRSTE DE CINCIZECI ŞI CINCI DE ANI... de STELIAN GOMBO [Corola-blog/BlogPost/375375_a_376704]
-
și de-abia am găsit un prăpădit de pe la materiale...” “Adică cum să mă schimbe, domnu’ inginer? Ce, eu nu mai sunt bun de nimic? Am devenit chiar așa o gioarsă?”- Și de necaz dau repede țuica peste cap și pun cinzeaca goală pe masă. El îmi ia repede vasul și-l strigă pe barman: ” Oltene, mai pune-i una mare lui Mihaly!” Și apoi se întoarce către mine:” Dă-l în aia mă-si că e oltean de-al meu și
ÎNGERUL CARE A CĂZUT DIN PARADIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/371908_a_373237]
-
educația și dorința de ai ajuta pe oamenii străzii. Îmi aduc aminte cum stăteam acolo în biroul ei cu Marian explicandu-i situația. Ne ascultă privindu-ne cu ochii ei negrii frumoși, părul de asemenea negru frumos ondulat, avea cam cinzeci și cinci de ani însă se vedea că fusese frumoasă, părea că ultimile zile ale verii, măi disfruta încă de frumusețea ei femenina. După ce a ascultat situația l-a întrebat pe Marian într-o casteliana perfectă: - Și numai ai prieteni
LIMITE UMANE de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1058 din 23 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347239_a_348568]
-
o faci, și ești cel putin violent verbal, nu vrei să fii ajutat, respingi ajutorul spiritual care ți se oferă la biserică bine, însă eu mă opresc aici, mai departe treaba ta cum te descurci, până la urmă ai o sută cinzeci de euros pensie din România poți să-ți închiriezi o cameră, dar probabil că nu reziști din cauza comportamentului tău așa că eu plec te-am ajutat până aici însă mai departe nu mai pot ca om mă văd depășit de situație
LIMITE UMANE de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1058 din 23 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347239_a_348568]
-
apare în fața acelor bărbați care încep să fluiere, cel care o aduce îi face o prezentare destul de indecentă, în timp ce soldații fluierau, comentau lucruri indecente. Erau acolo în sala cam în jur de o sută de soldați bărbați, între douăzeci și cinzeci de ani unii aveau familii, trăiseră în mod cinstit în societate, cei mai mulți dintre ei acum însă în război văzuseră atâtea orori, moarte la tot pasul, fuseseră puși în situația de a scoate mereu tot ce era mai rau din ființă
EXPLORAND ORIZONTURI de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 647 din 08 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348482_a_349811]
-
dulap, plin cu fișere top secrete, probabil. În fața lui Etrius era un birou plin cu dosare cu un C mare pe ele. În spatele biroului, stătea pe un scaun, generalul Morris. Generalul Morris era un om trecut prin viață. Avea aproximativ cinzeci și cinci de ani, dar și-a păstrat forța, agilitatea și sângele rece. Părul lui era alb, acoperit în permanență cu o bască verde, cu o stea mare pe ea. Generalul mai avea și o mustață albă. Trăsăturile sale impuneau
CASTELE CAPITOLUL II de FLAVIUS JEBELEAN în ediţia nr. 405 din 09 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345098_a_346427]
-
ei nu era prea mare, însă bine construită cu o sufragerie mare, hol și două camere, în acea casă simțeam o liniște deplină. Venea mereu la Tudora o vecină de a ei pe nume Marcela, ce era o femeie de cinzeci și cinci de ani, însă arăta mult mai în vârstă, era foarte suferindă, avea câteva boli cu care se lupta. Și ea rămăsese văduvă, chiar de un an de zile, avea o fată ce era măritată undeva printr-un sat
BUCURIILE OAMENILOR SIMPLII de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2240 din 17 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376787_a_378116]
-
cu șiplcile rare... din loc în loc lipsă....și căsuța cu prispă a Grafei și a lu” Chilibristu , și parcă ...da chiar îi văd și pe ei, deoparte și de alta a ușii de la intrare, tainind, sau dând peste cap vreo cinzeacă de țuică...cumpărată în dator de la bunicul ...că tare le mai plăcea! Peste drum, la fel ca și cealaltă, o căsuță ca din povești, a lu” Oncelică, case tipice satului românesc de altădată, cu ușa de la intrare înfundată, din scândură
AMINTIRI I de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2327 din 15 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376856_a_378185]