438 matches
-
Metodica predării limbii române în învățământul primar. Deva, Emia, 2001, 208 p (Didactica-plus ) Conține bibliografie. [28] CRISTEA-ENACHE, Limba și literatura română. Addenda la manualul pentru clasa a XI-a. București, Editura Corint, 2001, 112 p. [29] CRISTICI, VALERIA; MARIN, TUDOR; CIOACĂ, OLIVIA; IORDAN, IRINA, ABECEDAR. București, Petrion, 2001, 159 p. [30] CRIȘAN, ALEXANDRU, Literatura națională și limba maternă în învățământul liceal european, Revista Perspective, nr.1, 2001, [Cluj], p.2-9. [31] CRIȘAN, ALEXANDRU; DOBRA, SOFIA; SÂMIHĂIAN, FLORENTINA, Limba română. Manual pentru
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
de învățământ, Revista Perspective, nr.1, 2001, [Cluj], p.35-42. [91] ZOTA, ADINA MANUELA, Limba română. Ghid de morfologie. Buzău, Casa Corpului Didactic "I.Gh.Dumitrașcu", 2001. 179 p. (Didactica; 3 ). Conține bibliografie. 2002 [1] ABECEDAR, Valeria Cristici, Tudor Marin, Olivia Cioacă, Irina Iordan ; [il.: Rozalia Iorga, Șerban Andreescu]. - București, Petrion, 2002. [2] ADRIAN, C.; ILIAN, A.; LASCAR, E., Limba și literatura română. Pentru examenul de bacalaureat. București, Grupul Editorial Art, 2002, 175 p. [3] ANDREI, ELENA, MARIA CIUBOTARU, MARIA GALICEANU, VALERIA
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Conține bibliografie. [28] CREȚU, RODICA; GEORGETA ȘTEFĂNESCU, Caligrafia și ortografia micului școlar, Pitești, Carminis, 2002. [29] CRISTEA ENACHE, DANIEL, Evenimentul zilei. în: Adevărul literar și artistic, v. 11. 2002 oct 22. nr. 639. p. 5. [30] CRISTICI, VALERIA; MARIN, TUDOR; CIOACĂ, OLIVIA; IORDAN, IRINA, Abecedar. Ilustr. de Rozalia Iorga, Șerban Andreescu. București, Petrion, 2002, 159 p. [31] CRIȘAN, ALEXANDRU; DOBRA, SOFIA; SÂMIHĂIAN, FLORENTINA, Limba română. Manual pentru clasa a VIII a. București, Humanitas Educational, 2002, 240 p. [32] CRIȘAN, ALEXANDRU; DOBRA
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
scrisoare prefață de Ioana Pârvulescu. Editura Humanitas Educațional, București, 2003, 70 p.; A doua carte cu Apolodor. Editia a III-a. Ilustrată de autor, Editura Humanitas Educațional, București, 2003, 44 p.; ABECEDARUL pentru clasa I, avizat de MEC (varianta Cristici, Cioacă, Marin și Iordan)]. în: Observator cultural, v. 4, 2004 mar 2-8, nr. 210. p. 15. [26] DINDELEGAN, CORINA, Modalități de utilizare a întrebării în cadrul lecțiilor de literatură, Revista Perspective, nr. 1/2004, [Cluj], p.32-35. [27] DOBRE, ANA, Despre manuale
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
economice - erupții vulcanice, cutremure, alunecări de mare amploare, taifunuri, inundații catastrofale și altele. În România, contribuții semnificative în elaborarea hărților de risc au avut: Schreiber (1980), Bălteanu (1983, 1992), Bălteanu et al., (1989, 1994), Grecu (1994, 1996, 1997, 2001, 2002), Cioacă (2002), Sandu (1994,1997), Florea (1998), Dinu (1999), Constantin (1999), Grecu, Comănescu (1997, 1998), Cioacă et al., (1993), Brânduș, Grozavu (2001), Urdea (2000), Voiculescu (2002), Armaș (2003), Sorocovschi (2002, 2003), Grecu (2004) etc. Hărțile de risc întocmite au vizat aproape
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
contribuții semnificative în elaborarea hărților de risc au avut: Schreiber (1980), Bălteanu (1983, 1992), Bălteanu et al., (1989, 1994), Grecu (1994, 1996, 1997, 2001, 2002), Cioacă (2002), Sandu (1994,1997), Florea (1998), Dinu (1999), Constantin (1999), Grecu, Comănescu (1997, 1998), Cioacă et al., (1993), Brânduș, Grozavu (2001), Urdea (2000), Voiculescu (2002), Armaș (2003), Sorocovschi (2002, 2003), Grecu (2004) etc. Hărțile de risc întocmite au vizat aproape numai zone de deal și podiș, cu un potențial agricol și un habitat mare (Subcarpații
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
toponimelor, pot crea impresia unor tautologii toponimice, cum au fost ele numite (Balta Jezerului, Apa Hududoiului, Drumu Colnicului, Dealu Piscului, Balta Lacului, Balta Ochiului, Coasta Cucii, Gîrla Gîldăului) sau a unor îmbinări ilogice din perspectiva limbii comune (Valea lu Scaun, Cioaca lu Gărgălie, Vîlceaua cu Ioana, Vîlceaua cu Pătru). Condensarea lexico-semantică onimizantă rezultă din intersectarea conversiunii și a combinării cu particularizatorii lexicogramaticali. Exemple de toponime apărute prin condensarea lexico semantică onimizantă: Larga, Scurta, Adînca, Strîmba, Roșia, Săratu, Borborosu, Vechea, Mănosu, Leordoasa
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Timiș), Breazu (culme în Podișul Niculițelului și sat în județul Iași). Corelate etimologic cu Breaza pot fi toponimele: Breza, Brezaia, Culmea Brezei, Brezenița, Brezeu, Breznicioara, Breznița Motru, Breznița-Ocol, Brezoaele, Brezoaia (trei nume), Brezoi (patru nume), Pleșa Brezoiului, Brezon (germ. Brezonsdorf ), Cioaca Brezovii, Berezana, Berezeni, Berezlogi, Bereslogi, Berezna, Brezău și multe microtoponime cu forme și structuri similare. În țările înconjurătoare există toponime asociabile formal numelor de mai sus: slav. Brêza, Brêzoije, Brêzovo, sîrb. Brezov, ucr. Berezyna, Berezoń, Berezna, Bereznyca, rus. Berezinski. Majoritatea
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
au la bază entopicele grohot (pluralul grohote), greută (greute), care înseamnă „piatră“, „mine de piatră“ (de la care s-a format grohotiș). După cum a arătat Mircea Homorodean, în zonă există și alte toponime din aceeași familie semantică, Muchea Cetății, Valea Cetății, Cioaca Grădiștii, Cetățuia, care ne conduc și ele spre sensul originar al Grădiștii, „așezare fortificată, cetate“. Apelativul vechi slav gradiște are tocmai acest sens, fiind format, cu sufixul -iște „loc acoperit cu...“, de la rădăcina sl. gradŭ, „oraș, cetate“. Emil Petrovici a
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
arginți, boabe, mardei, țechini, firfirici, copeici Marcă = deținutul cel mai temut în celulă Mascat = membru al forțelor de intervenție, care poartă masca pe față. Similar: haidamac Miserupist = indiferent. Similar: rece, fără grețuri Mustărie = afacere cu obiecte interzise. Similar: manevră, mișculație, cioacă, fușăraie, învîrteală, șmen, a da drumul la tramvai Nasol = urît; cuvînt inspirat de deformația nazală a cuiva Nasulie = gafă. Similar: a călca pe bec Oale și ulcele = bătut măr, omorît în bătaie; Similar: îndoit, potcovit, cardit, caftit, troznit, mierlit, făcut
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
locurile unu, doi și trei în ceea ce privește decesele cauzate de aceste boli, locurile de mai sus variind în funcție de categoriile de afecțiuni ale inimii, într-un clasament făcut în peste 40 de state".( Prof. Univ. Dr. Mircea Cinteză, 2004, citat de Bucur , Cioacă , 2004) Semnalată în statisticile internaționale, prevalența crescută a bolilor cardio-vasculare la femei, necesită obiectivarea și la noi în țară prin analiza indicatorilor de morbiditate și mortalitate specifică. Analiza acestor date arată că bolile cardiovasculare la femei ocupă primul loc al
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
noi vom reda mai jos doar 35 dintre ele cum ar fi: DÎmbovicioara (Argeș); Moieciu (Brașov); Peștera Mare de la Soroniște și Peștera lui Adam - Herculane, Peștera de pe Cerna - Cornereva (Caraș Severin); Peștera Ialomiței - Moronei (DÎmbovița); Peștera Padeș - care este electrificată, Cioaca cu Brebenei, Cloșani, Gura Plaiului - Padeș, Fusteica și Pocruia - Tismana , Gura plaiului - Pestișani, Runcu - Comuna Runcu, Peștera Muierii - Baia de Fier (prima din țară electificată -1963), Polovraci - Comuna Polovraci (Gorj); Piatra Topliței, Zeicului, DÎlma cu Brazi, Peștera cu Corali - Uricani
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
vie musafiri. Cînd îți vine miros de busuioc, semn că un bărbat străin îți va sosi în casă. Cînd cîntă cucoșul în prag, au să-ți vie oaspeți. Cînd țarca cîntă împrejurul casei, au să-ți vie oaspeți. Cînd cîntă cioaca* pe lîngă casă, prevestește venirea unor musafiri. Dacă, spălîndu-se mîța, întinde laba în vreo parte, au să sosească oaspeți sau vreo veste. Cînd în față ți se lasă paingăni mici, îți vine o rudă. Cînd se coboară painjeni cu labele
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
colorant roșu chiotoare - cheotoare, ața ce leagă la gît cămașa; locul de îmbinare a grinzilor chiper - piper chirci (a) - a rămîne pipernicit chiscui (a) - a piui chisoi - pisălog de lemn chișcar - țipar chită - mănunchi de fire întoarse chitie - tichie, căiță cioacă - stăncuță cioareci - ițari ciocan - cocean ciocoti (a) - a ciripi cir - terci, zeamă ciucălău - cocean ciuchi - șuviță de păr, buclă ciucură - plin ciumă - persoană urîtă și rea ciupăi (a) - a îmbăia copilul ciutură - găleată de scos apa din fîntînă cîntători - zori
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
șantiere, ajunge tocmai la Petrila, unde se angajează miner. În 1954 e la București. Divorțând, se recăsătorește, în 1955, cu pictorița Rodica Milde Pandele; conviețuiește cu ea șase ani, pentru ca, după despărțire, să se însoare, a treia oară, cu Anghelina Cioacă. Va locui succesiv la Sinaia, Turnu Măgurele și Buftea. Reapare în librării în 1955, cu un basm în versuri, Fata pădurarului, urmat peste un an de altul, Gelu, iar în 1957 de „feeriile” Șarpele Marao și Vrăjitoarele. Culegerea de poezii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289917_a_291246]
-
cu Ciorăscu. Curva aia de Mogoșanca, cum crezi că a ajuns să aibă emisiune? Și-a tras-o și cu mașinistul. Mergi în deplasări și afli toate astea. Vorbea unul despre ea: aia care a luat-o în gură de la Cioacă? Atunci a intrat Mogoșanca pe ușă, a auzit, dar n-a zis nimic. Numai poponari în rest la TV. Să-l vezi pe Marinescu cum are contur pe la ochi. Era înnebunit după prietenul meu. Ce, că era el la petrecere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
la "compensate", tot așa, la piață, unde fac mereu mofturi. Și doar li se fac aluzii numeroase... Dar să nu divaghez. La ora zece mă plimbam într-un loc în care locuiesc mulți pensionari. Nu știu de unde a apărut domnul Cioacă. Domnul Cioacă dublează, voluntar, portarii spitalului unde lucrez. Este, ca să zic așa, un funcționar "asociat", fiind dat afară din slujbă de vreo zece ani. Rolul său este să înlocuiască un titular în cazul în care se întâmplă ca acela să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
tot așa, la piață, unde fac mereu mofturi. Și doar li se fac aluzii numeroase... Dar să nu divaghez. La ora zece mă plimbam într-un loc în care locuiesc mulți pensionari. Nu știu de unde a apărut domnul Cioacă. Domnul Cioacă dublează, voluntar, portarii spitalului unde lucrez. Este, ca să zic așa, un funcționar "asociat", fiind dat afară din slujbă de vreo zece ani. Rolul său este să înlocuiască un titular în cazul în care se întâmplă ca acela să fie foarte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
unde lucrez. Este, ca să zic așa, un funcționar "asociat", fiind dat afară din slujbă de vreo zece ani. Rolul său este să înlocuiască un titular în cazul în care se întâmplă ca acela să fie foarte beat. Bineînțeles că domul Cioacă este solicitat zilnic, mai ales după-amiaza (tura a doua), ivindu-se aproape zilnic astfel de ocazii. Deși extrabugetar, domnul Cioacă încasează "dreptul" cuvenit titularului, cu care-l împarte, cinstit, în părți egale. Astfel, deși doar "asociat", domnul Cioacă se descurcă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
este să înlocuiască un titular în cazul în care se întâmplă ca acela să fie foarte beat. Bineînțeles că domul Cioacă este solicitat zilnic, mai ales după-amiaza (tura a doua), ivindu-se aproape zilnic astfel de ocazii. Deși extrabugetar, domnul Cioacă încasează "dreptul" cuvenit titularului, cu care-l împarte, cinstit, în părți egale. Astfel, deși doar "asociat", domnul Cioacă se descurcă; nu-i bogat, desigur, dar nici chiar sărac. Oamenii, când vin la bolnavi, vrând-nevrând, "cotizează". Trebuie să spun că pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
că domul Cioacă este solicitat zilnic, mai ales după-amiaza (tura a doua), ivindu-se aproape zilnic astfel de ocazii. Deși extrabugetar, domnul Cioacă încasează "dreptul" cuvenit titularului, cu care-l împarte, cinstit, în părți egale. Astfel, deși doar "asociat", domnul Cioacă se descurcă; nu-i bogat, desigur, dar nici chiar sărac. Oamenii, când vin la bolnavi, vrând-nevrând, "cotizează". Trebuie să spun că pe domnul Cioacă l-au dat afară din motive de "pretins" alcoolism. Foarte grav, mi-a spus odată că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
dreptul" cuvenit titularului, cu care-l împarte, cinstit, în părți egale. Astfel, deși doar "asociat", domnul Cioacă se descurcă; nu-i bogat, desigur, dar nici chiar sărac. Oamenii, când vin la bolnavi, vrând-nevrând, "cotizează". Trebuie să spun că pe domnul Cioacă l-au dat afară din motive de "pretins" alcoolism. Foarte grav, mi-a spus odată că adevăratele motive au fost invidia și ura; "ura pentru că sunt cult, procur ziare și reviste personalului, citesc ziarele"... Oricum, nevastă-sa îl ține sub
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
-sa îl ține sub cheie și îl însoțește la slujbă și îl tratează cu insulte grosolane. Seara îl caută prin buzunare, percheziție severă, confiscându-i, abuziv, orice valoare găsește. Mi s-a întâmplat ca tocmai azi să mă surprindă domnul Cioacă, aici, în strada Speranței, la mulți kilometri de casă. Nu am avut cum să-l evit; mi-am spus chiar că este mai bine să schimb câteva cuvinte cu dânsul decât să se fi nimerit altcineva. Ce mă făceam dacă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
descoperit unul dintre oamenii foarte inteligenți pe care îi cunosc? Nimic mai plictisitor decât un dialog cu un ins foarte inteligent. Așa, conversația se organizează firesc. Să trăiți, o salutare, o întrebare, un răspuns și ne vedem de treabă. Domnul Cioacă nu face parte din lumea inteligentă; el este doar "cult", așa că poți scăpa ușor, de exemplu, cu o știre nouă despre Balzac sau scriitorii Dumas, favoriții lui. La ora asta prefer partea tâmpită a lumii. Domnul Cioacă este înalt, smolit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
de treabă. Domnul Cioacă nu face parte din lumea inteligentă; el este doar "cult", așa că poți scăpa ușor, de exemplu, cu o știre nouă despre Balzac sau scriitorii Dumas, favoriții lui. La ora asta prefer partea tâmpită a lumii. Domnul Cioacă este înalt, smolit la față, are mustăți și barbișon ascuțit și este îmbrăcat într-un costum de vară de culoare vernil. Are mănuși groase și căciulă pe cap. După saluturi și câteva vorbe, îl întreb dacă nu-i este frig
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]