248 matches
-
a auzit decât un foarte lung cârâit, Regele învîrtind, în cerul gurii lui, tot o tumoare. În urmă cu douăzeci de ani, o promoție de pacienți de la Mociornița, mărșăluind de-a lungul râului Teasc, din vecinătate, dăduseră peste un biet ciobănaș adormit, se apropiaseră de el și-și vărsaseră în trupul lui, ca într-un hârdău, toate bolile lor multiple, transformîndu-l într-o clipită, pe păstor, într-un Rege, bolnav de absolut toate bolile nervoase posibile. Înfățișarea sa era când normală
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
fapt niciodată; ei încep mereu, acceptând astfel să trăiască oarecum la voia întîmplării. " Gîndește-te, când scrii, la cititorul tău ideal sau la omul pe care îl respecți cel mai mult." La cine se gândește oare Noica atunci când cade în metafizica ciobănașului și a "arcului carpatic", care, Doamne, dincolo de geschmacklos-ul ei, nu ar fi cu nimic vinovată, de nu s-ar recunoaște acolo, ca într-o pocită oglindire, mințile înfierbîntate sau cinice ale zbierătorilor de profesie? Ce stranie și, pentru el, compromițătoare
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
existat până prin anii 80. În repertoriul corului, în afara cântecelor impuse de propaganda comunistă, au existat și cântece neaoș românești, de inspirație populară, dar și cântece patriotice, care ne-au însoțit istoria: „Imnul eroilor”, „Pe-al nostru steag”, „Pui de lei”, „Ciobănașul” ș.a. Tinerii remarcați atunci pentru participarea la formațiile artistice, amintim pe: Costică Guțu, Sofia Sofrone, Dumitru Chirilă, Maria Avram, Maria Sularu, Nicolaie Coca, Mihai Vraciu, Elena Șoica, Minuța Tabarcea, Letiția Obreja, Costică Samoilă, Reta Sularu și Elena Boghiu. O mențiune
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
lui Țîmpău, Neculai Crețu, Gh. Samoilă, Ion Sofronea, Coca I, Vasile Sularu Vasile și Gheorghe Maftei. În satele comunei se întâlneau o serie de jocuri populare cu specific local dar și jocuri comune cum ar fi Bătuta, Corăgheasca, Țărăneasca, Ruseasca, Ciobănașul și Trece rața la Buhoci . Se spuneau diferite strigături: „Lelia cu șorțul roș,/ Nu știe să umple borș,/ Dar la horă cu flăcăi,/ Ea se prinde mai întăi”. Cântecele populare locale, doinele și baladele, sunt expresie a vieții spirituale, a
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
m tot spus că suntem atât de mioritici, încât toate celelalte popoare își pot face fără grijă nevoile direct în capul nostru, fiindcă așa cum am ajuns acum, pot să jur că este cu mult mai rău decât pe timpul celor trei ciobănași din baladă, dintre care doi se simțeau suficient de bărbați să- i facă felul celui de al treilea, fiindcă, nu numai că avea oi mai multe, și mândre, și al naibii de cornute, ci și fiindcă l-au mirosit că
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
fără excepție, ținându-se cât mai aproape unul de celălalt în jurul celor șase, precum membrii unui echipaj, în mijloc de ocean, pe o barcă în derivă, cântau conduși de vocea inconfundabilă a tânărului tătic. Participanții deveneau, rând pe rând, când ciobănași cu trei sute de oi când, țărăncuțe cu bujori în obrăjori și cu bundițe noi, țigani adevărați îndrăgostiți de pirande, când niște bieți pribegi cu cavalul în mâini ce-și deplâng soarta prin câte o doină șuierată însă izvorâtă din adâncul
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
lupi pășeau cu grijă, ferindu-se de lațul capcanei. Dihăniile se lingeau pe bot, adulmecându-ne laolaltă cu prada. Din depărtare, tălăngi atârnate de gâtul oilor răsunau cu putere. Turmele acopereau pășunile care se revărsau din vârful muntelui. Spre amurg, ciobănașii își mânau mioarele și mieii, la înnoptat. Ajunși la stâne, aprindeau focul și doineau din fluier. După ce își cântau tristețea singurătății, se uitau cu luare aminte spre cerul de deasupra lor. Fețele li se luminau sub razele lunii, dezvelind niște
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Hațeg. Grănicerul din Banat e aci, cu pălăria țuguiată, cu cămașa simplu împodobită cu ornamente pătrate. Nu lipsește nici primarul de la Chizătău cu pieptarul cu borduri negre de fină ornamentație, închipuită din linii ce par urme de pasăre în zăpadă. Ciobănașul cu țundra cafenie vine din Muscel, iar cel cu țundra mai scurtă din Prahova. Alături e țăranul monumental, în costum de o mare linie clasică, din Dolj, și gorjanul cu pieptar de podoabă neastâmpărată și cu cămașa lungă și înfoiată
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
iepure (2); Miorița (2); moale (2); muncă (2); pastramă (2); tunsă (2); țap (2); -; alb-creț; amuzament; Andreea; animal, brînză; animal blînd; bani; băiat; be; beee; biserică; blană creață; blăniță; bleagă; blestem; blînd; bovină; brumărie; bufnoasă; bună; căldură; căpușe; cerb; Cimpoeșu; ciobănaș; cîinele; cîmpie; cîrlan; cîrlionți; coarne; cojoc; compliment; cornută; crețoasă; crețos; crețuri; cumințenie; de țară; dezgust; dificil; Dobrogea; energică; fermier; frunză; Gigi Becali; grasă; greață; groază; gustos; haine; hrană; hrănitor; iarba; incult; inocență; Iisus; iubire; iz; încălțăminte; jertfă; la țară; lactate
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
poveste (2); ruptă (2); sărac (2); slănină (2); tolbă (2); tradițională (2); țară (2); ușoară (2); vechi (2); verde (2); viață (2); alimente; arhaisme; asigurare; autentic; avere; baghetă; bătrînică; băț; belșug; bogăție; bucate; bucurie; bunătăți; a bunicii; cadou; căruță; chei; ciobănaș; cîmp; colaci; colb; colind; colindat; colindă; comunism; copil; coș; culori; cusută; deget; degrabă; demult; desagă; drumeții; duce; eu; excursie; fată; față; fermecată; folclor; fund; furt; galbeni; geacă; geantă mică; geantă veche; gînditoare; greu; greutate; de haine; harnic; interes; înaltă; încăpătoare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Și apui când însărează. / Eu răsar la miez de noapte / Când văd dragostele toate."170 Pentru a păstra echilibrul cosmic și rânduiala lumii, Soarele oficiază ritualul de înmormântare, pentru cei care nu au parte de ultimul ceremonial înspre "Marea Trecere": " Ciobănaș, de la miori, / Un` ți-a fost soarta să mori? / În vârfuțu muntelui, / La tulpina bradului! / Luminiță cin` ți-o fi? / Soarele de-a răsări! / Cruciuliță cin` ți-a pune? / Soarele dac-a apune! / Și groapă cin` ți-a săpa? / Ploile
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
or și-astupa! / Și de bocit, / Cin ` te-a boci? / Oile când or veni, / Oile, mioarele, / Și câmpul cu florile, / Munții cu izvoarele."171 În alte variante, soarele este ajutat de lună și de stele pentru a înfăptui ceremonialul înmormântării: " Ciobănaș de la miori, / Un` ți-a fost moartea să mori? / Pe vârful muntelui, / La răcoarea vântului. / N-ai să mori moarte curată, / Ai să mori când a trăsni / Ș-aș atunci mort îi fi, / Da nu știu cine te-a scălda? / Ploița când
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
bănui / Că te-oi prea iubi, / M-oi face mai bine, / Ca să scăp de tine, / Trestioară-n baltă / Subțire și-naltă. CUCUL: Oricum te-i preface, / Tot nu ți-oi da pace, / Că și eu m-oi face / Un mic ciobănaș / Din fluier doinaș, / Ș-oi căta prin baltă / O trestie naltă, / Și cât te-oi vedea / Pe loc te-oi tăia / Și-n tine-oi cânta / Și te-oi săruta. TURTURICA: Ba, cucule, ba, / Nu te-oi asculta, / Porumbacule, / Frumușelule
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
în poemul "Mutarea în lup", care pe aloc uri este un fel de "Mioriță" modernă: "Loc sfânt loc străvechi/ piatră căzută din lună,/ pentru că în loc de inimă/ Ștefan cel Mare, Domnul/ Ținea de ibovnică/ Un inel și un miel/ și un ciobănaș subțire/ și-o turmă de oi/ păscută-n zăvoi/ și vrea doi dușmani/ mult mai ortomani/ la apus de soare/ vrând să mi-l omoare/ nu pot să-l omoare." În poemul al IX-lea, Nichita se definește pe sine
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
suprafața bazinului și debitul apei. Izvorând din Munții Ciucului (culmea Păltiniș ), la 1360 m. altitudine, el formează numeroase depresiuni (între care Lunca, Ghimeș - Palanca, Brusturoasa - Agăș și Dărmănești ), având ca afluenți următoarele cursuri de apă: Tazlău, Oituz, Uz, Cașin, Asău, Ciobănașul, Slănic, Sulița. Aparținând Carpaților și Subcarpaților Orientali, putem înțelege și varietatea pe care o prezintă Valea Trotușului, în ceea ce privește flora și fauna. Pe lângă elemente comune și altor zone similare din țara noastră, ea prezintă și fapte particulare în cadrul acestui domeniu. În
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
Chiuind de bucurie” sau bocete ca : Nici o moarte nu-i amară / Ca moartea de primăvară, / Pe înfrunzitul codrului, / Pe cântetul cucului, / Pe ieșitul cucului / Moarte, moarte, rea mai ești / Tu acolo năzuiești / unde tu nu trebuiești " sau un fragment din Ciobănașul, compensația care ne-o aduce Densusianu la Miorița : Foaie verde de trei flori / Ciobănaș de la miori / Un ți-a fost moartea să mori / Sus în vârful muntelui / în bătaia vântului, / La cetina bradului / Si de ce moarte ai murit/ Păsările au
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
primăvară, / Pe înfrunzitul codrului, / Pe cântetul cucului, / Pe ieșitul cucului / Moarte, moarte, rea mai ești / Tu acolo năzuiești / unde tu nu trebuiești " sau un fragment din Ciobănașul, compensația care ne-o aduce Densusianu la Miorița : Foaie verde de trei flori / Ciobănaș de la miori / Un ți-a fost moartea să mori / Sus în vârful muntelui / în bătaia vântului, / La cetina bradului / Si de ce moarte ai murit/ Păsările au ciripit, / Pe mine că m-au jelit” Alte prezențe în antologie sunt : Meșterul Manole
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
periodice sau colecții tipărite ale Mioriței, din care 21 de texte ale baladei și 20 de texte ale colinde. La acestea adaugă și variantele lui V.Alecsandri și G.Dem Teodorescu Miorița este raportată în primul rând la răspândirea elegiei Ciobănaș de la miori. În ambele cântece, Densusianu deslușește aceeași concepție și atitudine la erou și anume : Stăpânirea de sine a eroului " și faptul că trecerea de la viață la moarte este privită cu gândul liniștit, fără sentimentul de groază în fața ei, fără
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
sine a eroului " și faptul că trecerea de la viață la moarte este privită cu gândul liniștit, fără sentimentul de groază în fața ei, fără tânguiri, exprimând dragostea ciobanului pentru tot ceea ce este strâns legat de viața lui " Densusianu conchide că atât Ciobănașul cât și Miorița se constituie ca manifestări ale „unei concepții unitare de panpsihism, cu coloratură specială în genul ei, dar caracteristică ca expresiune sufletului păstoresc " Lui Ovid Densusianu Miorița îi apare ca plăsmuire epică și urmărește reconstituirea aspectului originar al
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
Împlini 65 de ani să mă Întorc pe pământul meu natal, la Amărăști. Deci promisiunea făcută mamei mele ar fi primul motiv al Întoarcerii acasă. După ce am colindat lumea În lung și În lat În căutarea unei comori nedefinite, precum ciobănașul lui Paulo Coelho din Alchimistul, mă Întorc acasă, unde voi regăsi ce nu am găsit și nu există nicăieri În lume: copilăria mea de mult trecută și trecutul meu oltenesc de copil necăjit. Dar nu e numai asta - probabil că
De ce mă întorc la Amărăşti. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetaţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1442]
-
ne-am dezvoltat în condiții istorice grele și nu toate popoarele care s-au dezvoltat în condiții istorice grele s-au comportat în acest fel. Cu siguranță este ceva și din felul nostru de a fi. Mă gândeam inclusiv la ciobănașul mioritic. Atitudinea lui în fața morții are și ceva bășcălios. În special refuzul său de a se implica rațional, tranșant, într-o situație extrem de clară, pentru a-și salva pielea. Nu vi se pare un fel de bășcălie tragică atitudinea asta
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
critic la texte precum cel intitulat O conferință ("Mă sui la tribună, pe o estradă cu spatele la un perete pe care sunt reprezentate cele nouă muze în pitorești costume naționale românești. Dacă știam mai dinainte, veneam și eu în costum de ciobănaș, cu trei fluiere, unul de soc ce zice cu foc, unul de os ce zice frumos și unul de fag ce zice cu drag. Apollo național.") pentru a concluziona că "suburbanii Bucureștiului au colaborat, natural și involuntar, cu geniul înnăscut
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
primăvara, auzi totdeauna pitpalacul cîntînd "Cu-cu! Cu-cu!"." "Parvenirea lui Dinu Păturică are la bază afaceri cu pături." "Dan și Ursan pleacă la luptă, auzind că au intrat tătarii în țară de la niște ciori care știau limba tătărască." "Pe ciobănașul vrîncean din "Miorița" îl cheamă Ilie Cuțui, iar pe cel ungurean Calistrat Bogza." "Oasele piciorului sunt tibia și pirineii." " Pentru a face apa potabilă ea se spală." "Albina este o insectă din familia elicopterelor." "Romulus și Cubitus au fost clociți
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
te caută n ceruri.; cauzală: Horia, speriat, vru să iasă pentru a da ordine.; temporală: Rămasă singură, Ana băgă de seamă că libertatea pe care o lăsa altora nu i-o precupețea azi nici ei nimeni.; condițională: Îmbrăcat în cojoc, ciobănașul n-ar fi tremurat acum de frig.; concesivă: Dar ticălos cu trupul, Ion rămase neînvins cu inima. Funcția sintactică de atribut circumstanțial a atras în mod special atenția cercetătorilor abia în ultimul timp, prima utilizare la noi a termenului de
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
întrebat, Prin pădurea rară, Cu inima amară, Prin pădurea deasă, Cu inima arsă. Am spus că această variantă nu diferă „prea mult” de prima, din cauza celor patru versuri de început. Ele introduc un element nou față de chipul îndătinat al mamei ciobănașului. Sper să nu comit vreo exagerare, dar presupun aici schița unui portret de frumusețe formulat în două registre și prin versurile separate: „Trupușor de Dician”, „Trupușor de cuconiță”. Ambele vizează frumusețea fizică: „Mîndru ciobănel,/Tras ca prin inel”. Sub regim
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]