248 matches
-
și ei muriră. Luă banii hoților, alese un bidiviu și ajunse la curte unde spuse: un mort a omorât doi și doi au omorât Fata de Împărat nu știe răspunsul la ghicitoare, astfel băiatul o ia de nevastă . În basmul Ciobănașul cel isteț sau țurloaiele babei [Ispirescu], o Împărăteasă rămase grea, gustând dintr-un merișor de aur. A născut o fată isteață și cuminte. Ea mergea deseori să se joace pe câmp, să adune floricele și, mai ales, să asculte cum
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
țurloaiele babei [Ispirescu], o Împărăteasă rămase grea, gustând dintr-un merișor de aur. A născut o fată isteață și cuminte. Ea mergea deseori să se joace pe câmp, să adune floricele și, mai ales, să asculte cum cântă 80 un ciobănaș. Acesta Îi vede semnele de pe corp atunci când se scaldă. Venind vremea să se mărite, Împăratul dă sfoară În țară că o va da numai aceluia care-i va ghici semnele de pe trup. Un cioban spuse că fata are soarele-n
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
lupi pășeau cu grijă, ferindu-se de lațul capcanei. Dihăniile se lingeau pe bot, adulmecându-ne laolaltă cu prada. Din depărtare, tălăngi atârnate de gâtul oilor răsunau cu putere. Turmele acopereau pășunile care se revărsau din vârful muntelui. Spre amurg, ciobănașii își mânau mioarele și mieii, la înnoptat. Ajunși la stâne, aprindeau focul și doineau din fluier. După ce își cântau tristețea singurătății, se uitau cu luare aminte spre cerul de deasupra lor. Fețele li se luminau sub razele lunii, dezvelind niște
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
CAP. El procura penicilină de la sârbi, pe care fratele lui o vindea în București medicilor. Depistat de securitate, a fost arestat, bătut și schingiuit ca să poată fi aflată toată filiera. Având un organism rezistent, supliciul a durat mult și bietul ciobănaș rămăsese cu manifestări similare schizofreniei. Când intra în criză era în stare să îndoaie vinclurile de la paturi ca pe niște sârme. Încercarea de a-l imobiliza se termina totdeauna cu prăbușirea noastră la pământ. Unul dintre milițieni l-a adus
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
montat un artificiu de pom de Crăciun, care descria căderea unei stele și se pierdea peste culmi; din spatele pădurii se înălțau discret soarele și luna, luminând vârful brazilor și paltinilor. Uneltitorii, cu bâta și securea în mâini se îndreptau spre ciobănașul care vorbea cu Miorița; când acesta se proiecta răstignit pe troiță, cei doi se prăbușeau spre el, prosternându-se la picioarele lui. Efectul a fost impresionant. La repetiția acestui din urmă moment fuseseră doar cei trei ciobani. De aceea, emoția
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
de vulpe, Cinci pâini, Amintiri din copilărie; Barbu șt. Delavrancea: Bunicul, Bunica, Neghiniță, Palatul de cleștar; Alexandru Donici: Greierul și furnica, Racul, broasca și știuca, Musca; Petre Dulfu: Isprăvile lui Păcală; Victor Eftimiu: Omuleț, Vreau să trăiesc printre stele, Fluierul ciobănașului, Zâna viselor; Mihai Eminescu: Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie, Revedere, Ce te legeni, La mijloc de codru, Somnoroase păsărele, Scrisoarea III, Povestea codrului, Făt-Frumos din lacrimă; Elena Farago: Cățelușul șchiop, Motanul pedepsit, Sfatul degetelor; Emil Gârleanu: Din lumea
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
De demult... (1897), Pe-același drum (1900), Câteva clipe (1904), Luminișuri (1910) - poetul evoluează spre sămănătorism, cultivând pastelul rural și idila. Chiar dacă, uneori, evocarea poartă amprenta, sinceră, a nostalgiei după copilărie, motivul dorului de căsuța din sat, o anumită figurație (ciobănași, păstori, copile) și atitudini-clișeu (doinind, plângând, la râu, la horă), aerul de voie bună care învăluie tablourile țin de doctrina sămănătoristă. S. face cronica satului (La țară, În răsărit, Hora, Frumoasa satului) și merge pe urmele lui G. Coșbuc, evitând
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289890_a_291219]
-
Hațeg. Grănicerul din Banat e aci, cu pălăria țuguiată, cu cămașa simplu împodobită cu ornamente pătrate. Nu lipsește nici primarul de la Chizătău cu pieptarul cu borduri negre de fină ornamentație, închipuită din linii ce par urme de pasăre în zăpadă. Ciobănașul cu țundra cafenie vine din Muscel, iar cel cu țundra mai scurtă din Prahova. Alături e țăranul monumental, în costum de o mare linie clasică, din Dolj, și gorjanul cu pieptar de podoabă neastâmpărată și cu cămașa lungă și înfoiată
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
articole, studii și poezii: subrevizor I.I. Georgescu Celer -.... Mărășel Georgescu Mărășești și Zoe I. Georgescu. Ați înțeles cred că e vorba de familia domnului Celaru. Pe copertă versuri pe note muzicale, semnate de dnii Georgescu tatăl și fiul și un ciobănaș care cântă din fluier. Nu se știe bine, Doina Nistrului sau Doina Oltului. În orice caz, deoarece dl. Georgescu este din județul Romanați (deși marea majoritate a membrilor societății sunt din alte părți, în special moldoveni), Doina Nistrului nu poate
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
frunte și plete eminesciene: un „luceafăr”. În interior, desenele, vignetele perpetuează motive patriarhale: peisaje cu copaci, o fată așezată la o margine de lac, o cruce înălțată peste semănături, o casă de țară cu cerdac, un drumeț cu toiag, un ciobănaș cu turma, doi câini de vânătoare, felurite motive decorative vegetale. O notă patriarhală și provincială - pe alocuri de pronunțată nuanță sămănătoristă - dau publicației și unele titluri de texte (Despărțire, Cântec trist, S-a rupt în sufletu-mi ceva, Tezaurul Domniței
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287146_a_288475]
-
suprafața bazinului și debitul apei. Izvorând din Munții Ciucului (culmea Păltiniș ), la 1360 m. altitudine, el formează numeroase depresiuni (între care Lunca, Ghimeș - Palanca, Brusturoasa - Agăș și Dărmănești ), având ca afluenți următoarele cursuri de apă: Tazlău, Oituz, Uz, Cașin, Asău, Ciobănașul, Slănic, Sulița. Aparținând Carpaților și Subcarpaților Orientali, putem înțelege și varietatea pe care o prezintă Valea Trotușului, în ceea ce privește flora și fauna. Pe lângă elemente comune și altor zone similare din țara noastră, ea prezintă și fapte particulare în cadrul acestui domeniu. În
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
a străbunicului meu, străbunic ce se născuse undeva într-un loc numit Între Prahove, dar nici gutuile, nici carpeta de o sută de ani nu reușiseră să alunge impresia că acea cameră nu e a mea. Un portret cu un ciobănaș imbecil, mai erau pe perete și câteva casete cu Costi Ioniță, Adrian adultul subdezvoltat, Puiu nu știu cum, o lustră multicoloră. Totul strident, totul țipător. Și un vultur imens, un bibelou în mărime naturală. Obiecte ciudate. Biblia în baie. Lângă Povestea mea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
nu-i spune, că la nunta mea a căzut o stea, c-am avut pomeni fragii din poieni, buciume zvonind din culme doinind preoți munți cărunți, vânturi bocitoare stele făclioare, poduri de flori prohod de miori. Cântecul ciobanului de la miori Ciobănaș de la miori, cum ți-a fost soarta să mori? Sus în vârful muntelui subt cetina codrului. Și de ce moarte-ai picat? Fulgerul a fulgerat, trăsnetul m-a detunat! De spălat cin' te-a spălat? Ploaia când s-a revărsat. De-npânzit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
o pereche de tineri laponi lângă igloo-ul lor din nesfârșitele întinderi albe de dincolo de cercul polar. De aceea parcă nici nu s-au bucurat prea tare atunci când în mai puțin de zece ore, surprinși că timpul trecuse atât de repede, ciobănașul, călăuzul lor a apărut victorios cu cheia dela ușa cabanei pe care le-a deschis-o și i-a invitat înauntru ca un veritabil maistru de ceremonii nupțiale. Niciodată nu și-a putut explica tânăra doamnă de atunci, cum drumul
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
cabanei pe care le-a deschis-o și i-a invitat înauntru ca un veritabil maistru de ceremonii nupțiale. Niciodată nu și-a putut explica tânăra doamnă de atunci, cum drumul pe care împreună îl parcurseseră în douăzeci de ore, ciobănașul singur îl făcuse în jos și în sus numai în zece, parcă zburase, parcă se dăduse de-a rostogolul prin omăt. De-aceea i au dublat onorariul făcându-l și pe el fericit, care în semn de respect și mulțumită
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
am străbătut, fără să fi alunecat odată într-o prăpastie. Și acum binecuvintează-mă părinte ca să ajung cu bine acasă, unde sunt așteptată de copii și nepoți». Iar venerabila doamnă Thiess va mai avea să afle dela părintele Ilarie că ciobănașul acela, Pilu lui Gheorghe Budac pierise de mult, în plinătatea puterilor, în urgia primului război mondial, făcând zadarnică supremă jertfă pe glie străină, apărând coroana imperială a unui Franz Iosef cu care nu avea nimic, nici în clin, nici în
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
de ani și care ne va oferi prune gustoase. După înfățișare eu i-am dat 60 de ani. Una dintre cele două spanioloaice a tot insistat să-i cânt ceva în românește, și, făcându- mi curaj, i-am cântat romanța ,,Ciobănaș cu trei sute de oi”. Ne apropiem de oraș. De pe deal, acesta pare splendid scăldat în lumina soarelui. Trecem peste o pasarelă ce traversează autostrada și apoi încet-încet ajungem în oraș. Asemeni tuturor orașelor de până acum, și acesta are
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
ne-am dezvoltat în condiții istorice grele și nu toate popoarele care s-au dezvoltat în condiții istorice grele s-au comportat în acest fel. Cu siguranță este ceva și din felul nostru de a fi. Mă gândeam inclusiv la ciobănașul mioritic. Atitudinea lui în fața morții are și ceva bășcălios. În special refuzul său de a se implica rațional, tranșant, într-o situație extrem de clară, pentru a-și salva pielea. Nu vi se pare un fel de bășcălie tragică atitudinea asta
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
Din momentul în care observatorii au ajuns la fața locului, le devenise limpede că nu avusese loc nici o rezistență. Armata bulgară înaintase cu prudență și se oprise trei zile în fața orașului a cărui liniște părea să ascundă o capcană. Un ciobănaș grec reuși în cele din urmă să-l convingă pe comandantul bulgar de absența turcilor, plecați de mai multe zile, și-l anunță că un morman de miei, fripți de populația greacă, îi așteaptă pe invadatori. Desigur, nu este vorba
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
intrau în posesia unor fetișuri animaliere, precum gheare, dinți, fragmente din blană care îi făceau să stabilească o legătură totemică, „dobândeau o putere asupra animalelor” pe principiul pars pro toto. O variantă a Mioriței colind adaugă portretului bine cunoscut al ciobănașului imaginea draconoctonului: „- Mustăcioara lui/ Pana corbului;/ Ochișorii lui/ Mura câmpului;/ Sprâncenele lui/ Două spici de grâu,/ Mustețioara lui/ Pana corbului./ Călișorul lui/ Puiul zmeului./ Săușoara lui/ De-o falcă de zmeu./ Săbioara lui/ Fulger pe pământ./ Pușculița lui/ Para focului
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
distrugerea trupului, oferă un alt indiciu al sensului ei ritual: „Ăl mai mare ce-mi făcea?/ De haine se dezbrăca/ Și-n găleată s-așeza,/ Drumu-n puț frate că-ș da,/ Și Scorpia l-nghițea/ Nevătămat, cum era!”. Apariția lui Mircea, ciobănaș, imediat după ce mezinul își face cruce și vrea să meargă după frații cei mari, este ca și în Șarpele I(7) una miraculoasă și poate fi pusă pe seama puterilor mezinului. Și el cel mai mic din nouă frați (cifra sugerează
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
în această baladă, de două feluri: frații mai mari trebuie să coboare în pântecul monstrului și săși piardă identitatea slabă, de bieți coconi neexperimentați, în timp ce mezinul, în cazul căruia vitejia se află într-o stare latentă, preia cunoașterea de la Mircea ciobănaș și învinge pe cale eroică Șarpele. Dublul voinicesc este aflat în colinda Voinicii dezvăluiți frați IV, 74, în urma laudei falnice a unuia dintre flăcăi, pretext mitic pentru descoperirea partenerului potrivit pentru incursiunile în sacru. Puterile identice îi fac să se descopere
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
a tipului simpatetic, cealaltă urmărește evoluția liricii noastre folclorice „de la resemnare la acțiunea creatoare”, cum sună chiar subtitlul ei. Sunt identificate și aici trei tipuri reprezentative pentru spiritualitatea românească, așa cum apar ele în câteva capodopere: homo contemplativus în Miorița și Ciobănașul, homo activus în Toma Alimoș, homo constructivus în Meșterul Manole. Deși interesul esențial al lui R. merge către estetică și aplicarea principiilor acesteia la celelalte domenii, între care folclorul ocupă un loc privilegiat, sfera preocupărilor este mai largă, incluzând atât
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289410_a_290739]
-
pe nepregătite, tot pe nepregătite ne-au luat și reglementările europene privind pe oieri, adică pe proprietarii de „oi multe / mândre și cornute”, care, nu demult, au avut un congres, zis al ciobanilor, ceea ce este altceva, după cum aflăm din cântecul „Ciobănaș la oi am fost”, adică păstor la oi. Ca pe vremuri, congresul a stabilit cu claritate că pentru a avea euroi trebuie să avem eurooi și eurociobani, altfel stâna rămâne o întreprindere familială care produce numai pentru nevoi proprii. Dacă
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
m tot spus că suntem atât de mioritici, încât toate celelalte popoare își pot face fără grijă nevoile direct în capul nostru, fiindcă așa cum am ajuns acum, pot să jur că este cu mult mai rău decât pe timpul celor trei ciobănași din baladă, dintre care doi se simțeau suficient de bărbați să- i facă felul celui de al treilea, fiindcă, nu numai că avea oi mai multe, și mândre, și al naibii de cornute, ci și fiindcă l-au mirosit că
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]