331 matches
-
nu i-au spus că nu ești aici?" Unii voiau să mă cheme, și pe urmă alții... "Ca să te mai demoralizeze oleacă, și-a scos vulpea de la naftalină. A împuțit casa, trebuie să deschidem ferestrele, să scoatem mirosul ăsta de cioclu." Mi-a lăsat caietul lui cu desene... "Ar fi trebuit să-i spun: Doamnă, fiica mea nu vrea să vadă pe nimeni de la sanatoriu, pe dumneata mai puțin ca pe oricine și de altfel e la Chișinău, unde sora mea
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
168 evrei care prestau activități productive dintre care 2073 erau negustori, 2219 - meșteri și 860 - unii calfe, alții slugi. Pe lângă aceștia, mai existau în Iași, cinci hahami, 30 dascăli, un rabin, un ceauș, șase psalți, un asistent de rabin, patru ciocli și un secretar. În 1851, în orașul Iași activau 1.169 negustori evrei, 1430 meșteșugari, 606 calfe și slugi. În absența burgheziei românești, reprezentată de negustori și comercianți cu “solide contacte în Europa”, evreii, mai ales în Moldova, acolo unde
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
în turn și toaca se izbea de stâlpii clopotniței 110. Sau: Intrarăm, prin crucile și mormintele ninse, lângă o galbenă groapă săpată din nou, astfel încât din fundul ei ieșea încă un ușure abur din căldura pământului, pe când bulgării prinsese brumă. Cioclul își răzimase bărbia unei fețe adânci și posomorâte pe sapa cea lată și plină de lut, luna trecea ca un vis prin norii palizi și reci, preotul cânta un "Pomenește, Doamne...", iar bătrânul tată își descoperise capul 111. Când trece
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
lasă asta... hai în oraș cu mine. Azi, intrând la starețul tău, am făcut o față cătrănită și turcească... am spus că-mi trebuiești tu pentr-o comândare, am mințit ca totdeauna - în sfârșit, îți concede societatea mea serioasă de cioclu. Noi, Ieronim, ne-om duce în oraș... știu într-un loc vin bun, știi colea, phiu! om juca cărți cu alți frățiori, om fuma din lulele lungi cât ziua de azi și ne-om uita pe ferești la duduci! Se
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
Dar lasă asta... hai în oraș cu mine. Azi, intrând la starețul, am făcut o față turcească... am spus că-mi trebuiești tu pentr-o comândare, am mințit ca totdeauna - în sfârșit, îți concede societatea mea serioasă {EminescuOpVII 156} de cioclu. Noi, Ieronim, ne-om duce în oraș... știu într-un loc vin bun, știi colea, om juca cărți cu alți frățiori, om fuma din lulele lungi și ne-om uita pe ferești la duduci! Se-nțelege că fără... - Se-nțelege
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
lasă asta... hai în oraș cu mine. Azi, intrând la starețul tău, am făcut o față cătrănită și turcească... am spus că-mi trebuiești tu pentr-o comândare, am mințit ca totdeauna - în sfârșit, îți concede societatea mea serioasă, de cioclu. Noi, Ieronim, ne-om duce în oraș... știu într-un loc vin bun, știi colea, phiu! om juca cărți cu alți frățiori, om fuma din lulele lungi cât ziua de az și ne-om uita pe ferești la duduci! Se
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
mergea repede spre cimitiri. Intrarăm, prin crucile și mormintele ninse, lângă o galbenă groapă sapată din nou, astfel încît din fundul ei ieșea încă un ușure abur de căldura pământului, pe când bulgării prinsese brună. O-nmormîntare într-o sară de iarnă. Cioclul își răzimase bărbia unei fețe adânci și posomorâte pe sapa cea lată și plină de lut, luna trecea ca un vis prin norii palizi și reci, preotul cânta un "Pomenește, Doamne... ", iar bătrânul tată își descoperise capul. Pielița [feței lui
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
a Sofiei. Mi-am închis ochii și-am visat... ce?... Nu știu. Când i-am redeschis, eram singur în cimitiri. Luna revărsa printre arborii ninși și străluciți în haina lor argintie o lumină dalbă ca visul de vară, iar bătrânul cioclu arunca încet, nepăsător, melancolic bulgării ce sunau pe scândurile uscate ale sicriului. Un vis de moarte, de mormânt, iată tot. Când mă întorsei și intrai în mansarda mea, Ioan sta lungit drept pe patul meu, părul său era răslățit ca
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
și crepate pin păreți, cu ochi negri și cu capete strâmbate de turbăciune! - Cine-i acel om? strigai din toate puterile mele, cu toate că părea că un demon cu degete de lemn îmi strângea gîtul!... Mă repezii la el... dar un cioclu mă pocni cu pumnul în frunte, încît îmi scăpărară ochii scântei verzi și căzui amețit pe spate. Nu știu cât am zăcut astfel, când m-am trezit însă eram culcat pe-o bancă de piatră din colțul bisericei și la capul meu
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
dar cu Zogru în el era destul de liniștit și, pentru că slugile se uitau alarmate, a aruncat peste umăr un ordin de la cancelarie. Orașul părea într-adevăr părăsit. Pe ici-pe colo se înălța fumul de bălegar și se mai auzea strigătul cioclilor. A luat-o în jos, apoi prin spatele Bisericii Sfântul Gheorghe, iar din Răspântia lui Butuc, pe o ulicioară întortocheată, până în buza bălții. Primprejur erau case mici acoperite de fumul galben, împotriva ciumei. O bătrână cu capul înfășurat într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
pavajul prost din piatră de râu de pe străduța îngustă de la marginea orașului. Făcu un efort ca să înțeleagă și el ce spune, dar până la el nu ajungeau decât frânturi de cuvinte dezarticulate. Ajunse în preajma grupului negru ca o adunare de ciocli în întunericul nopții, văzu oamenii strânși roată în jurul celui care vorbea, opri calul care imediat își întinse botul spre iarba crescută rebel printre pietrele de pe marginea străduței. De abia atunci reuși să audă și el ce spunea Lăscărică, dar tot
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
ciudată, nefiresc de falsă. Strigătul acela rămas fără ecou se pierdu printre clinurile frământate ale dealului ce năzuia spre vale. Tresări ca de friguri când o cioară fâlfâi greoi și inoportun din aripile-i negre și se așeză ca un cioclu sinistru pe rădăcinile ridicate în aer a unui copac al cărui coroană fusese prinsă sub valul de pământ. Voi să ia o piatră ca s-o alunge de acolo, dar se gândi că nu-și are rostul fiindcă până la urmă
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
cînd era secretar la comisariatul de poliție din arondismentul IX, dar și la jucătorii de bile... Francine se apropie de ei, cu o batistă mototolită În mînă. Nu o folosise la ștergera lacrimilor. Nu plînsese. Nu fusese mai emoționată decît cioclii sau groparii. Nimic nu fusese emoționant la această Înmormîntare deloc romantică. Dar mototolise batista În mînă ca să facă ceva. Nu știu cum e obiceiul. După Înmormîntări urmează o masă, nu-i așa? Dar probabil că nu doriți să luați masa cu noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
importantă este latura memorialistică a operei sale, aerul de autenticitate fiind dat de amintirile personale și de informațiile orale. Spirit naiv, balcanic, când înclinat spre fabulație și miraculos, când robit amănuntelor anecdotice sau chiar prozaice (liste de prețuri sau „catastișele” cioclilor), narează savuros, într-un stil mai limpede decât Zilot Românul. El descoperă dialectica fatalistă, vag orientală, bazată pe ciclicitatea faptelor istorice - idee iluministă, îmbinată cu moralismul din Eclesiarh. Spațiul cronicii este sud-estul european, teatru de război a trei imperii. D.E.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286789_a_288118]
-
Științe economice), Varsta Cristian (Biologie, Geografie, Geologie), Bocancea Antonie Cristian (Istorie-Filozofie), Blaj Gabriela (Drept), Scripcă Aurel (Construcții), Butucă Adrian (Electortehnică), Pardoseanu Sorinel (Mecanică), Ciobotaru Carmen (Tehnologie Chimică), Florescu Margareta (Tehnologia și Chimia textilelor), State Elena (Medicină Generală), Radu Nuța (Stomatologie), Cioclu Camelia (Farmacie). Lipsesc cei de la Institutul Agronomic. D. T.: Blaj Gabriela - Actuala doamnă Blaj, notara. Butucă Adrian mi-a fost elev la informatică, apoi student la Electrotehnică, un tânăr foarte fâșneț și cu calități de lider. El controla "Republica Electro
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Cihodaru, Constantin, 49, 143 Cilibiu, Gheorghe, 50, 51, 55, 131, 239 Cioacă, Gheorghe, 71, 72 Ciobanu, Gh., 126, 154 Ciobanu, Ioan, 122 Ciobanu, Veniamin, 36 Ciobotaru, Carmen 161 Ciocan, Elena, 503, 509 Ciocan, L., 127 Ciocîrlan, 222, 223, 225, 234 Cioclu, Camelia 161 Ciofoaia, Vasile, 160 Cioran, Emil 34 Cioranu, Aurel, 425 Ciornea, Teodor, 130 Cișmaș, Valeria, 222 Ciubotaru, Iuliu, 229 Ciubotaru, Petru, 78, 249, 410 Ciulei, Libiu 427 Ciupercă, Ioan, 144, 222 Ciurăscu, Ilie, 424 Ciurdea, Viorica, 83, 184, 187
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
este omenesc este istoric, contestabil, relativ”. Bonaventura spunea că cine pleacă de la rațiune rămâne prizonierul rațiunii. Omul contemporan, scrie Antiseri, este marcat de „lista falimentelor provocate de abuzul sistematic al rațiunii” și a „omului absolut” care a îmbrăcat uneori veșmintele „cioclului lui Dumnezeu” sau pe cele ale „secretarului Absolutului” - convins, atât într-un caz cât și în celălalt, că este de partea „marii filosofii” și a „rațiunii puternice”. Ioan Paul al II-lea în enciclica Fides et ratio, nr. 38 a
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
perspectivă failibilistă temeinic argumentată sau, altfel spus, nejustificativă, nu abuzează de rațiune doar teoreticianul scientist, ateul dogmatic, ci și teoreticianul care pretinde că fără metafizica sa transcendentală credința ar fi doar o fabulație mitică. „Omul absolut” a îmbrăcat, uneori, hainele „cioclului lui Dumnezeu” sau pe cele ale „secretarului Absolutului” - convins, atât într-un caz cât și în celălalt, că este de partea „marii filosofii” și a „rațiunii puternice”. Filosofia, însă, nu a dispărut nicidecum, ci a dispărut mai degrabă prezumția fatală
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
, Eugenia (19.IX.1956, Sadova, j. Ungheni), poetă. Este fiica Anei (n. Aghenie) și a lui Gheorghe Cioclu. A urmat Filologia la Institutul Pedagogic de Stat „Ion Creangă” din Chișinău (1982). Volumul La Putna mi-e drumul (1993) este un „reportaj” liric care evoluează de la pastel la odă, cu vizibile reminiscențe eminesciene. Alte versuri (Poeme de pe Valea Plângerii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285927_a_287256]
-
în vreo ipotetica frază ori narațiune. O alăturare nepermisa apare în exemplele de prescurtări dintr-un proiect de ortografie: PCR, UTM, ICAS (serie în care ultima instituție "se ocupă cu strîngerea gunoaielor"). Că la fel de periculoasă apare înșirarea "codri, mîndri, miniștri, ciocli, simpli, noștri" (unde, pentru a recunoaște eroarea, efortul de imaginație al cititorului e considerabil mai mare). O impietate impardonabila stă în a face ca unui text de Stalin să-i urmeze articolul cu titlul "Obraznic" "(chipurile despre originea acestui cuvînt
"Citate dusmănoase" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17951_a_19276]
-
ea are o legătură strictă doar cu aceia care nu răspund la apel nici atunci cînd se distribuie rolurile, și atunci cînd se fac marile bilanțuri. Octav Grigorescu la Hamburg În timp ce Mihai Ungheanu îl blagoslovea pe Mircea Deac - unul dintre cioclii și necrofagii lui Brâncuși - cu vreo sută cincizeci de milioane - și asta la nivelul anilor 1993-94, în care protoperemistul era secretar de stat la Ministerul Culturii -, pentru a tipări un fel de album cu lucrările marelui sculptor, special amenajat pentru
Cărți despre artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14909_a_16234]
-
elemente ale spectacolului. Se organizează în aceleași pauze un fel de interviuri cu unii invitați pe teme ale lumii de azi. Un islamolog vorbește despre terorism, un chirurg despre operații estetice etc. La spectacolul la care asist, este invitat un cioclu care a creat la Basel un muzeu de pompe funebre de mare faimă (făcând parte din Uniunea Europeană a muzeelor de pompe funebre). Printre alte comori muzeul deține o colecție de femururi artificiale și „stimulatoare cardiace”, acestea destul de periculoase deoarece pot
Un spectacol ciudat by Matei Chihaia () [Corola-journal/Journalistic/13172_a_14497]
-
nu nedreptăți semenii bătuți de soartă merge pînă la propunerea unor eufemisme tandre cînd e vorba de meserii considerate de obicei ca inferioare. Așa se face că „hingher” devine „funcționar al controlului canin”, „gunoier” e sinonim cu „ofițer sanitar” și „cioclu” e totuna cu „agent funerar”. Un handicapat e de fapt o „persoană cu abilități diferite” și un om „gras” e de fapt o „persoană cu dimensiuni” (detaliu ce amintește de frumoasa întoarcere din condei a lui G. Călinescu în privința corpolenței
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4395_a_5720]
-
și până la găselnițe de costume, coafură, machiaj, mimică, gestică asociate comicului absurd din Lecția, sau chiar viziunea asupra unui rol secundar - Servitoarea apărând ca un “top model” blond, tapat, cu picioare lungi și tocuri impresionante, totodată cu alură sinistră de cioclu -, Simona Pop arată că știe foarte bine să construiască un spectacol. A avut și cu cine să lucreze, toți cântăreții, fără excepție, fiind profesioniști. Apariții frapante rămân cele ale Antonelei Bârnat, Cristinei Sandu și a lui Ion Dimieru, datorită rolurilor
Spectacole de operă by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/13246_a_14571]
-
Pavlov din Ryazan, Rusia. "][/caption] 27 februarie 1626 - Cardinalul Richelieu, prin promulgarea unui edict, interzice practicarea duelurilor. S-o fi gândit și că din duel prea mureau mulți care se credeau spadasini și ocupau cimitirele timpuriu, iar pompele funebre și cioclii se umpleau de bani. 27 februarie 1882 - "" de Ciprian Porumbescu, prima operetă românească, are premiera la "Gimnaziul român" din Brașov. Acum ar fi o premieră dacă publicul ar mai merge la astfel de manifestări culturale. 27 februarie 1938 - A fost
Istoria la zi. Ce s-a întâmplat pe 27 februarie () [Corola-journal/Journalistic/67215_a_68540]