587 matches
-
și civilitatea par să se fi instalat pe deplin, pe când Sudul este spațiul unei violențe nelimitate, un loc în care inechitatea socială, sălbăticia și insalubritatea par congenitale. Chiar și pentru stăpânul milos, William Ford (Benedict Cumberbatch), există contraponderea nemilosului vătaf, ciocoiul sudist, John Tibeats (Paul Dano), care strică doar o aparentă armonie, pentru că binele nu poate fi pe deplin recuperabil în patria sclaviei. Purgatoriului pasager și efemer de pe moșia lui Ford i se substituie rapid infernul de pe moșia lui Edwin Epps
Stăpâni și sclavi by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2837_a_4162]
-
și lipsa dragostei interumane, respectul față de valorile incontestabile ale țării noastre. Se ignoră cea mai mare comoară pe care o are poporul nostru: resursa umană. Avem specialiști buni, oameni bine formați, dar nu sunt apreciați ca atare. De ce? E vremea „ciocoilor moderni”? Probabil, spun unii. E mai ușor să dai „circ fără bani” poporului și să distragi atenția de la lucrurile importante. În loc să informezi corect și să educi. Îmi amintesc de o discuție de la un seminar din facultate. Profesorul ne explica, la
DESPRE INTERESE (1) de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1655 din 13 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384470_a_385799]
-
șes moții împânzesc tot drumul, până la margini de păduri , se culege porumbul, și viile-s de cules, Iancu își adună moții, moții lui niște panduri, au trecut demult de Brad, și spre Deva-i drumul lor vor să prindă toți ciocoii, ce pun biruri pe țărani, de la drum prin țarini multe, ei mai fac câte un ocol și opresc să înopteze pe la stâne, la ciobani, să-și vorbească, plan să-și facă, despre atacul ce urmează vorbesc stânile între ele,flăcările
COBOARĂ IANCU de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382455_a_383784]
-
se creează noaptea e un sfeșnic bun, buciumul cântă în eter, moții se adună în noapte, pe la stâni, și la răscruci trece Iancu să-i adune să le spună planul său apele șoptesc pe vale, nucile trosnesc în nuci iar ciocoii fug de moarte, Iancu pare un călău. Referință Bibliografică: coboară Iancu / Stejărel Ionescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2081, Anul VI, 11 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Stejărel Ionescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
COBOARĂ IANCU de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382455_a_383784]
-
de iarbă, am o vorbă-ați spune, Unde mi-ai fost verde, pe care pământ? Că-i îngălbenita pajiștea de vânt, Și tu stai, buratic, într-o altă lume. Unde-mi ești pădure ce țineai haiducii Sub umbrarul rece, de ciocoi ascunși, De-o mâna haină sunt copacii tunși, Și-n poalele tale nu mai cânta cucii. Unde ești bădie, unde ești lelița? Zace bancă goală, putrezind sub nuc Și de-așa pustie-îmi vine să mă duc, Scuturându-mi praful tălpii
FIRULE DE IARBĂ de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383879_a_385208]
-
degradant, punând totul pe seama umorului involuntar. Domnia Sa și-a dezvoltat nu numai crezul didactic al cultivării deșteptăciunii prin simțul umorului, dar a evoluat într-o splendidă diatribă asupra umorului totalmente involuntar, același ca pe vremea tradiționalelor lupte ale intelectualilor cu ciocoii: Umorul pe care-l produc politicienii avizi ce s-ar dori potentați, alături de potentații stupizi ce se doresc politicieni. Dar întrebarea care se pune oriunde, numai la Consiliul Audiovizualului nu, întrebarea celor care ne-am săturat să luăm în râs
AGRESIUNEA ASUPRA CULTURII ROMÂNE [Corola-blog/BlogPost/92978_a_94270]
-
și decedată în 1794): - 30 toată suma caselor - 7 scădere rufeturile, însă: - 2 slugi - 2 nevolnici - 2 văduve - 1 vornică 23 rămași birnici și anume: 1. Constantin Bâdacă 13. Grigore sin Ioni 2. Dumitru Funar 14. Ion Trăpădu 3. Ichim Ciocoiul 15. Ion Sora 4. Panaite Plugar 16. Marin Prutean 5. Constantin Luchian 17. Dumitru Tăban 6. Vasile, Prutean 18. Ștefan Strein 7. Vasile, Grădinar 19. Apostol, Bejenar 8. Sandul, Muntean 20. Neaga Prutean 9. Vasile Musteață 21. Ifteni, olar, bejenar
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Acasă > Manuscris > Scriitori > DE CE? Autor: Jianu Liviu Publicat în: Ediția nr. 385 din 20 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului DE CE? De ce pe țară scrie faliment? Și pe ciocoii ei, prosperitate? De ce poporul este repetent, Și-aleșii lui, sunt premianți în toate? De ce -i alegem , oare, după șarm, Și nu după programe respectate? De ce ei ne vorbesc atât de calm, Și noi, de nervi, plecăm în străinătate? De ce se
DE CE? de JIANU LIVIU în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361391_a_362720]
-
ca popor, ci simpli indivizi Atunci, cum de pe-acum se simte-n vine, Va fi: ne-cărti, ne-hrană, ne-spital,, Ne-slujbe, și jandarmii cei de bine, Mondiali, vă vor vâna individual - De ce pe țară scrie faliment? Și pe ciocoii ei, prosperitate? De ce poporul este repetent, Și-alesii lui, sunt premianți în toate? De ce -i alegem , oare, după șarm, Și nu după programe respectate? De ce ei ne vorbesc atât de calm, Și noi, de nervi, plecăm în străinătate? De ce se
DE CE? de JIANU LIVIU în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361391_a_362720]
-
de partid. Simulând devoțiunea personificată față de propaganda de partid (ea te ridică, tot ea te coboară!), departe de de a-și uita obârșia și de a fi abandonată își rostuiește pârghiile acaparării întru slugărnicie și delațiune pregătind noi escaladări, în timp ce „ciocoii partidului” tronează mărinimos, mimează evlavios și își declamă sârguincios „înțelepciunea” de a-și fi însușit pârghiile și regulile (nu se știe cât de sfinte!) ale „pieței lbere”! În paralel, joacă tontoroiul pe mormântul „frumos ornat și sădit cu flori proaspete
RETORICĂ PATRIOTARDĂ !... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361407_a_362736]
-
apoi să-i vezi pe șobolani când barca apă stă să ia - ei primii o vor părăsi și, demni, în alta vor urca... Dar iarăși spun că-i imposibil să definești azi România fără de toți aceia care nemuritoare fac mafia: Ciocoi, tâlhari și politruci și mulți alți aflători în treabă, la țâța țării dau năvală, deși o furajează ca pe-o gloabă. * Români, pe de-alde ăștia - niște borfași înveterați - voi îi tratați cu-ngăduință și respect, când an de an
BALADA AFLĂTORILOR ÎN TREABĂ de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 919 din 07 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363925_a_365254]
-
întreaga familie într-un fel sau altul, inclusiv el. O stare materială mai mult decât înfloritoare, o situație socială deosebită, mereu în relații amicale cu fruntașii vechi sau noi ai societății locale. Parafrazându-l pe Nicolae Filimon putea spune - cu ciocoii vechi sau noi. Față de amicii lui de ocazie, nu făcea niciodată însă paradă cu funcția politică avută de bunica sa, cea de secretar trei cu propaganda, al Consiliului Județean Galați al P.C.R. Îi era teamă să nu fie catalogat ca
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362824_a_364153]
-
că nu va înțelege ce ai vrut să spui.”. La epigrame (eu le spun „pârțuri literare”) mai completezi cu titlul. Literatură românească este plină de personaje feminine. În aceeași cărticică, găsim caracterizarea lor în cuvinte puține, specifică criticului literar: Duduca (Ciocoi vechi și noi)-iscusință diabolică în manevrarea bărbaților, Nadina (Răscoala)-aroganță aristrocratică, Otilia (enigma Otiliei)-surâs de Giocondă, Matilda (Cel mai iubit dintre pământeni)-cu spatele în pat atât la soț cât și la cititori, etc. Femeia apare ca o
ALEX. ŞI FEMEILE de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 2202 din 10 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362888_a_364217]
-
și cea a învârtiților cu izul specific lichelelor, că alimentele, medicamentele, curentul electric și presa erau pe sponci, iar contactele cu străinătatea practic reduse la zero! Dar, mă rog, în zilele de-acum nu s-a constituit oribila pătură a ciocoilor, mână în mână cu ticăloșii care trag sforile politice? Care-i avantajul politic și material pentru România cu niște oficiali aproape nebăgați în seamă de străini și cu hoardele sale de migratori situați în vecinătatea delictului? Chiar dacă milioane de români
SĂRĂCIA – STAREA DE FAPT A ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362430_a_363759]
-
scârbă și dispreț pe „boierii în cioareci”, făcuți, nu născuți (d-alde Gigi și câți alți Căpoși), cărora cărturarul român Nicolae Filimon - pe care, dacă l-ar găsi Gigi, l-ar face măturător în Ghencea - le-a dedicat frumoasa scriere „Ciocoii vechi și noi”, acelora care au mâncat starea stăpânilor lor, ce nu i-au lăsat să moară în mizerie, căci boierii adevărați erau cu călimări la brâu și anteriu, cei făcuți erau și sunt în frac și mănuși albe. Și
O ALTĂ SULTĂNICĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360854_a_362183]
-
și poezia „La mulți ani, Limbă Română!” Aici țara este numită „Mamă România” și zână iar poporul este „Bravul meu popor!” Cuvinte dure, vehemente folosește poetul împotriva vânzătorilor de neam asupra cărora el invocă blestemul. Cele mai frecvente cuvinte sunt: ciocoiul, „tiranii/ crescuți în ritul drăcesc”; clanul grotesc, ipocriți, „șarlatanii trădători de țară”, „criminale eresuri” - dar și „avalanșă de himere” și „inefabile chemări”. În legătură cu aceștia, poetul se exprimă fără milă: „Mulți criticăm pe stradă și pe „post”/ Pe șarlatanii trădători de
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368389_a_369718]
-
a lui Tudor și mulți dintrânșii îl ajutară prin toate mijloacele; cât despre meseriași și plugari, ei alergau de bună voie sub steagurile lui Tudor, cei mai mulți spre a se despăgubi prin jafuri de pierderile ce încercaseră din partea impiegaților greci și ciocoi, și-a negustorilor turci”. Pe drumul de la Padeș spre Strehaia „țăranii - spuneau cei care au făcut parte din oștirea revoluționară - îl întâmpinară > ca pe un eliberator, strigând cu entuziasm: < >. Cei juni se înrolau de voie în oștirea lui; cei bătrâni
PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349542_a_350871]
-
generat-o.” GEORGE PETROVAI, editor PRNZ România: „Cum politica românească postdecembristă face tot mai mult dovada unui cartel al fărădelegilor îndreptate împotriva țării și poporului (jaful sistematic, murdărirea valorilor naționale, deprecierea prestigiului internațional al României prin punerea ei la cheremul ciocoilor interni și externi), se impune constituirea unei forțe naționale cu rol de contrapondere. Iar această forță, actualmente jucată pe degete de oribilii făcători ai politicii romanești, nu poate să vină decât din partea societății civile: organizații neguvernamentale, presa independentă, cetățeanul preocupat
PRIMUL NUMĂR AL NEWSLETTER-ULUI „ROMÂNIA NOASTRĂ” de CRISTI DUMITRACHE în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/349001_a_350330]
-
să curgă banii!. Rechini sunt mulți, proști, cu tupeu și moace de călăi, În jocul lor dac-ai intrat, e vai de toți ai tăi!. Te zbați, cum peștii pe uscat, să-ți aperi existența, Numai puțin de-ai scăpătat, ciocoii-și fac prezența! . . . TOT ce-i posibil pentru ei, la tine-i. . . ILEGAL! ,, Dreptatea nu-i pentru căței!” Îți mârâie-un șacal! . Ce poți să faci? Încovoiat să-ți târâi sărăcia Și să oftezi când te-a scuipat și necinstit
ÎNTOARCE-TE ŢEPEŞ de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 551 din 04 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344473_a_345802]
-
Ridicul Și meschin, Cu care-aș fi băut un kilogram de vin - M-am îmbătat de gura ei Și-am adormit Pe laurii idilelor lui Teocrit... Dar vai!... Necunoscuta se vindea Nu numai mie, dar și altora!... Și-azi un ciocoi, Iar mâine un calic O cumpărau la fel - mai pe nimic - Căci ea - flămândă veșnic - se grăbea Să-și vândă gura dulce ca la tarapana!... Eu singur doar nu m-am sfiit să-i spun Că-s gata să-i
ROMANŢA TINEREŢII de ION MINULESCU în ediţia nr. 485 din 29 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361969_a_363298]
-
pământ. au împânzit lumea românii, că li s-au înmulțit stăpânii... nu se mai știe de rușine, de omenie, de respect, devii în țara ta tot mai suspect. sunt satele pustii, îmbătrânite... multe case sunt părăsite... e plină țara de ciocoi, mulți oameni sunt în mari nevoi... de sărăcie au plecat românii, mai bine de jumate sunt afară, fac ce nu au făcut în țară... unii la munci umilitoare, femeile sunt multe îngrijitoare, badante, menajere, unele chiar saltele, ori prostituate. bărbații
BĂJENIE, ROMÂNIE, BĂJENIE de IONEL GRECU în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365888_a_367217]
-
-mi place și mie tare mult să citesc. Cărțile acelea, de care întotdeauna îmi amin-tesc cu emoție și plăcere, și pe care le-am recitit de nenumărate ori după aceea, erau: ,,Spartacus” de Raffaello Giovagnoli, ,,Oliver Twist” de Charles Dickens, ,,Ciocoii vechi și noi” de Nicolae Filimon și ,,Cineva scutură cuibul” de George Nestor. Mi-a spus atunci că pot să încep cu care-mi place dintre ele și după aceea să-i povestesc și lui ce-am înțeles. Fiindcă pe
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (III) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366405_a_367734]
-
s-a dus la lada de haine, a cotrobăit pe sub ele, și a scos din ea patru cărți cu coperțile scorojite și filele îngălbenite, primele trei dintre ele - destul de groase; erau: „Spartacus” de Raffaello Giovagnoli, „Oliver Twist” de Charles Dickens, „Ciocoii vechi și noi” de Nicolae Filimon și „Cineva scutură cuibul” de George Nestor. - Uite, bă, dacă spui că-nveț’ bine, trebe că-ț’ place să șî citești, nu așa? - Da, moșule, îmi place, am citit la măi povești... - Ei, acum e
MOŞU CHIRCUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366409_a_367738]
-
clerici și clerici, între clerici și mireni pentru tiară și cârje, între biserici și biserici, între primaturi și primaturi, între biserici și confesiuni, între cruce și stea, între cruce și semilună, între aristocrați și aristocrați pentru blazon și tron, între ciocoi și ciocoi, între burghezi și burghezi pentru putere și moșii, între proletari și proletari pentru socialism și anarhie, între atei, gnostici, sectanți și creștini, între intelectuali și oameni de cultură pentru supremația materiei sau a spiritului. Istoria este deci, plină
BASARABIA-MIREASA MARTIRĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366108_a_367437]
-
clerici, între clerici și mireni pentru tiară și cârje, între biserici și biserici, între primaturi și primaturi, între biserici și confesiuni, între cruce și stea, între cruce și semilună, între aristocrați și aristocrați pentru blazon și tron, între ciocoi și ciocoi, între burghezi și burghezi pentru putere și moșii, între proletari și proletari pentru socialism și anarhie, între atei, gnostici, sectanți și creștini, între intelectuali și oameni de cultură pentru supremația materiei sau a spiritului. Istoria este deci, plină de persecuții
BASARABIA-MIREASA MARTIRĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366108_a_367437]