590 matches
-
batjocorea că ce ne trebuie nouă țăranilor unire și domn unul de-ai noștri pe care îl chema Cuza-Vodă... După aceea m-am tras în degete în vremea mai dincoace și c-un fecior al Forăscului aceluia, cu numele Coculeț. Ciocoii lui de la Forăști ne rod, ne mulg și ne belesc, de-am ajuns la sapă de lemn”".
Alecu Botez-Forăscu () [Corola-website/Science/335327_a_336656]
-
pe conservatori și știa că sunt oameni de treabă și, fie sau nu fie la putere, turburări n-or să facă. Astfel dar, pentru a înlătura un pericol, pentru a astupa gurile flămânzilor liberali, pentru a evita ca proletariatul de ciocoi și cenușari să intre în înțelegere cu dușmanul, ne-au adus pe noi ciocoii și cenușarii de liberali la putere și într-adevăr schimbarea în noi s-au făcut iute-iute. Din antidinastiei ne-am făcut dinastiei, din turcofili turcofagi, din
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
la putere, turburări n-or să facă. Astfel dar, pentru a înlătura un pericol, pentru a astupa gurile flămânzilor liberali, pentru a evita ca proletariatul de ciocoi și cenușari să intre în înțelegere cu dușmanul, ne-au adus pe noi ciocoii și cenușarii de liberali la putere și într-adevăr schimbarea în noi s-au făcut iute-iute. Din antidinastiei ne-am făcut dinastiei, din turcofili turcofagi, din rusofagi rusofili, și în sfârșit ne-am face orice-ar pofti M. Sa, numai
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și ei pe ici pe colo meritul lor și ca nu trebuie desprețuiți. [6 martie 1879] TEATRU ROMÎNESC ["MÎNE, MARȚI 6 MARTIE... "] Teatru românesc. Mâne, marți 6 martie, se va reprezenta în teatrul românesc comedia lui V. Alecsandri Boierii și ciocoii. Comedia aceasta e un tablou de obiceiuri dintre anii 1830 - 1848 și arată cu fidelitate multă starea de lucruri și relele sociale ale timpului aceluia. Pentru mulți din generația actuală piesa va fi cu totul nouă în privirea cuprinsului, căci
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
obiceiuri dintre anii 1830 - 1848 și arată cu fidelitate multă starea de lucruri și relele sociale ale timpului aceluia. Pentru mulți din generația actuală piesa va fi cu totul nouă în privirea cuprinsului, căci astăzi boieri nu mai sânt iar ciocoii au devenit cu toții liberali și patrioți... pe hârtie. Din crisalida ciocoi s-a dezvoltat fără îndoială fluturul liberal. Cine voiește să vază cum s-a operat acea schimbare și din ce elemente s-a operat să privească marți reprezentarea piesei
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de lucruri și relele sociale ale timpului aceluia. Pentru mulți din generația actuală piesa va fi cu totul nouă în privirea cuprinsului, căci astăzi boieri nu mai sânt iar ciocoii au devenit cu toții liberali și patrioți... pe hârtie. Din crisalida ciocoi s-a dezvoltat fără îndoială fluturul liberal. Cine voiește să vază cum s-a operat acea schimbare și din ce elemente s-a operat să privească marți reprezentarea piesei lui Alecsandri. [6 martie 1879] {EminescuOpX 207} [""POLITISCHE CORRESPONDENZ" PUBLICĂ... "] "Politische
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Bucureștilor”, „Timpul”, „Resboiul”). Jurnalist mânat de ambiții, editează el însuși o serie de gazete:„Albina Pindului” (1868-1871, 1875-1876), „Liceul român” (1870), „Steaua Daciei” (1871), „Tribuna” (1873), „Bucegiu” (1879), „Noua bibliotecă populară” (1889-1891). Scoate în 1884 mai multe foi, toate efemere („Ciocoiul”, „Ciomagul”, „Conservatorul”, „Grivița”, „Ișlicarul”, „Opincarul”, „Opiniunea țărei”, „Stindardul”, „Topuzul” și „Toroipanul”), iar în 1887 - „Sentinela”. Cu o cultură cuprinzătoare, pasionat de varii domenii, eclectic, tumultuos, crezând cu ingenuitate că poate aduce lumini epocii, publicistul compilează spornic și popularizează, util, cunoștințe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287341_a_288670]
-
Filimon, vestitul „autor al primului roman românesc“, cu care ne împuiau capul la liceu, în clasa a noua, de-ți venea să iei două Piramidoane și-un Fasconal; cine își mai aduce aminte de el? Scurtu descoperise o variantă a Ciocoilor din 1861, care circulase doar în fascicol, nici Ghica nu știa de ea. O păstra cu sfințenie în pivnița lui cu tunel, mi-o arătase și mie odată, la lumina lanternei, într-o pungă de plastic termoizolant, ermetică; mă obligase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
a-l schimba; a pune numele de regim democratic unei oligarhii vechi nu va să zică a schimba starea de lucruri. Singura schimbare, nu de esență, o aflăm numai în înmulțirea oligarhilor și în înrăutățirea lor. Deja Regulamentul Organic a făcut din ciocoii vechilor boieri o pătură nouă de oligarhi, Constituția a făcut din progenitura foarte numeroasă a acestora o pătură oligarhică și mai mare. Pentru acești oameni există statul român. Ei îl stăpânesc și-l esploatează; despre o ridicare a stării de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
discret) chez Madame de Launay, o burgheză scăpătată, proprietară a unui magnific hôtel particulier (un fel de palat în miniatură) undeva la marginea unei păduri din cartierele "verzi" ale Genevei. Organizează mese sofisticate pentru alți burghezi și, mai ales, pentru "ciocoii" de afaceri ai locului (există așa ceva și acolo, există, spre marea mea mirare) care nu vor ști niciodată să manevreze cum trebuie un cuțit și o furculiță de argint. De data aceasta este vorba de promotori imobiliari. Parcarea acoperită de
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
fi influențat de unele partizi, de hommeni quu o potere zilnică, de jurăminte și de promisiuni de căință. Quăqui toate quote ei vor spune, vom reveni iarăși la proverbul " Lupul părul îl schimbă, dar naravu nu; Niqui salcia pom niqui ciocoiul hommu" - Bravo Qurierul Bolgradului, ziar politiqu, quomerquial, agriquol! Minte la el cât glas la pește. [2 iunie 1876] GERMANIA ["SCRISOAREA CĂTRE SUVERANI.. "] Scrisoarea către suverani care notifică suirea pe tron a sultanului Murad al V se așteaptă să sosească încă
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
vede cum eristica Orientului, compțiunea logicii și cugetării grece în cea alexandrină, a trecut la români în toată uscăciunea ființei sale. Să nu creadă nimenea că numai noi sîntem de vină la căderea noastră. E un lanț întreg de cauze. Ciocoiul turc a fost eristic, cel grec asemenea, cel român asemenea, însă de zece ori mai rău decât cei precedenți. ["CE SĂ VĂ SPUN? IUBESC ACEST POPOR... "] 2257 Ce să vă spun? Iubesc acest popor bun, blând, omenos, pe spatele căruia
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Emil Gârleanu, București, 1968; Tânărul Maiorescu, București, 1974; Minunata călătorie a Selmei Lagerlöf în lumea lui Nils Holgersson, București, 1988. Ediții: Anton Bacalbașa, Din cazarmă, pref. edit., București, 1957; Calistrat Hogaș, În munții Neamțului, pref. edit., București, 1958; Nicolae Filimon, Ciocoii vechi și noi, pref. edit., București, 1965, Basme și nuvele, București, 1970, Ciocoii vechi și noi. Nenorocirile unui slujnicar, introd. Șerban Cioculescu, București, 1970; Titu Maiorescu, Critice, I-II, pref. Paul Georgescu, București, 1967, Din „Critice”, introd. Liviu Rusu, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286993_a_288322]
-
în lumea lui Nils Holgersson, București, 1988. Ediții: Anton Bacalbașa, Din cazarmă, pref. edit., București, 1957; Calistrat Hogaș, În munții Neamțului, pref. edit., București, 1958; Nicolae Filimon, Ciocoii vechi și noi, pref. edit., București, 1965, Basme și nuvele, București, 1970, Ciocoii vechi și noi. Nenorocirile unui slujnicar, introd. Șerban Cioculescu, București, 1970; Titu Maiorescu, Critice, I-II, pref. Paul Georgescu, București, 1967, Din „Critice”, introd. Liviu Rusu, București, 1967, Critice, I-II, introd. Eugen Todoran, București, 1973, Jurnal și Epistolar, I-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286993_a_288322]
-
al celui care servește pentru cel servit, dar și al celui care este servit pentru ,,servitorul" său. Multe dintre atitudinile ,,servitorului" sunt reacții normale, umane, ale unui om care-și face bine treaba, sau încearcă asta, față de aroganța infinită a ciocoiului care crede că cineva trebuie să-i fie slugă pentru simplul fapt că-l plătește într-o seară să-i pună masa. Firescul în atitudine și respectul sunt datorii cu dublu sens. Este urât să vezi un chelner arogant, dar
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
la discuții, mai bine nu-l decorăm". Lipsa de caracter nu poate fi suplinită cu nimic, iar libertatea fără răspundere a accentuat-o. De altfel, caracterele sunt înfrânte, "modelate", așa cum spuneam, încă din tinerețe. Personajul principal al vieții noastre este ciocoiul. Ciocoismul este un mod de a fi. Ciocoiul se privește în oglindă degeaba. Posesor de funcție la stat și amantă tânără (,,cea mai deșteaptă,cea mai frumoasă și cea mai de caracter") el este preocupat doar de fudulia sa. Întrebat
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
de caracter nu poate fi suplinită cu nimic, iar libertatea fără răspundere a accentuat-o. De altfel, caracterele sunt înfrânte, "modelate", așa cum spuneam, încă din tinerețe. Personajul principal al vieții noastre este ciocoiul. Ciocoismul este un mod de a fi. Ciocoiul se privește în oglindă degeaba. Posesor de funcție la stat și amantă tânără (,,cea mai deșteaptă,cea mai frumoasă și cea mai de caracter") el este preocupat doar de fudulia sa. Întrebat dacă este bine în România, el va răspunde
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
amantă tânără (,,cea mai deșteaptă,cea mai frumoasă și cea mai de caracter") el este preocupat doar de fudulia sa. Întrebat dacă este bine în România, el va răspunde invariabil că nu. Constantin Rădulescu-Motru l-a descris cel mai bine: "Ciocoiul suferă din contactul cu mulțimea", "nu are o ocupație anume rezervată pentru sine", "este lipsit de dragoste pentru o ocupație, pentru un ideal", "Mândru cu cei mici, ciocoiul este lingușitor și târâtor cu cei mari..."; "iubește puterea pentru putere și
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
răspunde invariabil că nu. Constantin Rădulescu-Motru l-a descris cel mai bine: "Ciocoiul suferă din contactul cu mulțimea", "nu are o ocupație anume rezervată pentru sine", "este lipsit de dragoste pentru o ocupație, pentru un ideal", "Mândru cu cei mici, ciocoiul este lingușitor și târâtor cu cei mari..."; "iubește puterea pentru putere și nu pentru gândul de a face ceva cu puterea", "a trecut timpul domniilor fanariote și s-au dus ciocoii, dar ne-au rămas amintirile despre ei, dimpreună cu
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
o ocupație, pentru un ideal", "Mândru cu cei mici, ciocoiul este lingușitor și târâtor cu cei mari..."; "iubește puterea pentru putere și nu pentru gândul de a face ceva cu puterea", "a trecut timpul domniilor fanariote și s-au dus ciocoii, dar ne-au rămas amintirile despre ei, dimpreună cu deprinderile lor: ne-a rămas ciocoismul"79. Cel mai greu de suportat lucru la un ciocoi post-revoluționar nu este faptul că aparține acestei înfățișări, ci faptul că lui nu-i convine
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
de a face ceva cu puterea", "a trecut timpul domniilor fanariote și s-au dus ciocoii, dar ne-au rămas amintirile despre ei, dimpreună cu deprinderile lor: ne-a rămas ciocoismul"79. Cel mai greu de suportat lucru la un ciocoi post-revoluționar nu este faptul că aparține acestei înfățișări, ci faptul că lui nu-i convine nimic. Pentru el, România este plină de proști, scara blocului este populată cu primitivi, orașul nu-i mai ajunge, județul nu-i mai ajunge, țara
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
lui nu-i convine nimic. Pentru el, România este plină de proști, scara blocului este populată cu primitivi, orașul nu-i mai ajunge, județul nu-i mai ajunge, țara nu-i mai ajunge. Nimic nu este bun în România. Prin ciocoi se cultivă cele mai intense sentimente antinaționale și el este cel care spune cu "durere" că poporul român nu are nici un destin. Fie că este om de afaceri sau funcționar la stat, abia dacă vei reuși să-i smulgi o
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
destin. Fie că este om de afaceri sau funcționar la stat, abia dacă vei reuși să-i smulgi o vorbă, sau Doamne-ferește, un zâmbet. El este permanent preocupat, "are treabă", "nu intră în cârciumi" și nu-i suportă pe români. Ciocoiul își urăște conaționalii și nu se simte bine în preajma lor. Se ferește, de fapt, de vreo vorbă, de un gest care să-l deconspire în goliciunea lui de caracter, în micimea lui umană. Bineînțeles că ciocoiul va spune întotdeauna că
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
-i suportă pe români. Ciocoiul își urăște conaționalii și nu se simte bine în preajma lor. Se ferește, de fapt, de vreo vorbă, de un gest care să-l deconspire în goliciunea lui de caracter, în micimea lui umană. Bineînțeles că ciocoiul va spune întotdeauna că ne îndreptăm într-o direcție greșită, pentru că el știe. A fost "afară" și a văzut multe. "Nu-i vom ajunge niciodată pe ăia din urmă", o spune cu satisfacție. Ciocoiul nu-și iubește țara pentru că nu
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
în micimea lui umană. Bineînțeles că ciocoiul va spune întotdeauna că ne îndreptăm într-o direcție greșită, pentru că el știe. A fost "afară" și a văzut multe. "Nu-i vom ajunge niciodată pe ăia din urmă", o spune cu satisfacție. Ciocoiul nu-și iubește țara pentru că nu-și iubește părinții. El este certat cu toată lumea, pentru că nimeni nu poate ajunge la ,,nivelul" lui. Altfel, este un vierme comod, care își găsește mereu un sprijin în cineva care are nevoie de el
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]