165 matches
-
Simina; - Ciceronie Pascal; - Margareta Sârbu; Răzvan Botezatu; - Simona Tverdohleb;Gabriela Munteanu; - Mihaela Chirilă; - Raluca Bogza Feldioara Albu; - Ema Nemțanu; - Ana Maria Pavel; - Mihaela Cozma; - Preot Sorin Luca; - Liliana Ștefănescu;Monica Nica;Maria Bertișan; - Mariana Buzdugan; - Laurențiu Caba; - Florin Ciopraga; - Liliana Ciolac (Hirean); - Preot Ilie Astanei; - Angelica Nițanu; - Gheorghe Ursu; - Pavel Mărculeț;Gheorghe Mihăilă; - Valeriu Suliță; - Laura Apostolovici; - Iulia Adina Dascălu; - Laura Mărculeț (Gorcea); - Raluca Damian; - Emilia Caba (Buzdugan); - Lucian Maftei; - Preot Ciprian Ichim. La Școala Heci, în decursul celor peste 145
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
urmat cursurile școlii primare și gimnaziale Ticu, după care a absolvit cursurile Liceului Energetic din Cluj. Pasionat de științe, a urmat cursurile Facultății de Fizică la Universitatea „Al. I. Cuza” Iași, în perioada studenției s-a căsătorit cu colega Liliana Ciolac, prin căsătorie devenind fiu al satului. La terminarea facultății, începând cu 1 septembrie 1989, a fost repartizat la Școala Sirețel, unde a funcționat un an școlar - 1989/1990 -, îndeplinind și funcția de director. La 1 septembrie 1990, s-a transferat
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
câteva figuri de orășeni, probabil politicieni veniți să participe la eveniment. În medalionul din pridvorul bisericii apar ca ctitori: D. Curuț, D. Cucinschi, Gavril Spataru, Profira și Vasile Pralea. Consiliul parohial era format din: Neculai Camer (epitrop), N. Moisii, Petru Ciolac, Ioan Iordache Mărculeț, Vasile Veneș, Neculai Alexa, Ioan Gheorghe Mărculeț, Vasile Suliță (epitrop), Elena Boroiană, Toader Lăcătuș, Andrei Onofrei. Alți sprijinitori și apropiați ai bisericii: Vasile Alexa, Elena Cojocaru, Ilie Slătineanu, Dumitru Camer, Vasile Miron, Alexandru Stejar, Constantin Ungureanu, Gheorghe
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
ei. Evidențiem pe cele mai vestite țesătoare, croitorese, lucrătoare de plapume, de broderie și împletirea cu andrele. La Dumbrava: Mărgărinta Roibu, Victoria Curcă, Soltana Melinte, Lenuța Neamțu, Maria Amariei, Ileana Stoica. La Lespezi: plapume - Aurica Ionescu, Chirilă. La Heci: Catinca Ciolac, Ruxanda Pintilie, Adriana Spataru, Viorica Dâmbu, Ruxanda Roșca, Ileana Spataru, Didina Jitaru, Alexandrina Miron, Aneta Alexa, Maria Ungureanu, Niculina Paiu,Vatica Tomescu. Între uneltele utilizate de femei în munca lor se numărau războiul de țesut, care se afla în fiecare
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
toamna la recoltat sau ajută o persoană care a avut necaz (deces). Toate aceste creații anonime au putut să se păstreze în timp și să ajungă la dumneavoastră, cititorii, datorită unor oameni păstrători ai tradiției strămoșești precum: Alexandru Bolobiță , familia Ciolac, familia Ciubotaru, Gheorghe Coștiug (Șâșa), Mihai Dâmbu, prof. Octav Greșanu, Costache și Gheorghe Mangu, Octav Marian, Ioan Minciună, Ion Miron, Ilie Oneață, Zoița Oniceanu, Voica Nemțeanu, Dumitru Paiu, Viorel Paparău, Elena Rotaru, fam. prof. Aurel Roșca, fam. prof. Constantin Sava
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
cântau și cei din Slobozia sau fanfara lui Radu Moisa. Când vremea era nefavorabilă, petrecerea se desfășura în Casa de joc. Horele de la Paște aveau loc pe spațiul larg din fața casei lui Huștiuc, de lângă bariera C.F.R. sau în curtea familiei Ciolac, lângă Boroiană, unde se amenajau și scrânciobe din lemn, cu mai multe scaune. Nu de puține ori aceste petreceri se terminau cu conflicte între diferite familii din sat, sau între „Văleni” și „Deleni”. În 1936 s-a înființat la Heci
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
principale pe profesorul Mihai Marian și pe profesoara Eugenia Ciopraga. Alături de aceste piese din repertoriul clasic s-au jucat multe alte piese scurte cu caracter educativ. Programele artistice erau presărate cu recitări care emoționau sala, interpretate de Petruță si Valerică Ciolac, cu poezii și snoave ale rapsozilor populari Dumitru Coștiug și Dumitru Slătineanu, ultimul fiind invitat și la Radio Iași. Grupul vocal condus de învățătoarea Maria Turicof a reprezentat satul mai ales la concursul cultural Cântarea României. Directorul căminului cultural, Vasile
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Colinda țării pentru minerii Văii Jiului de la Petroșani; la Iași, cu ocazia unor emisiuni televizate; în cadrul festivalului național Cântarea României. Formația de muzicuțe alcătuită din 20 de membri și dirijată de profesorul Constantin Sava, apoi de Petrică Mangu și Petruță Ciolac, a fost aplaudată ani la rând de spectatorii heceni și din împrejurimi. În sălile căminului cultural au avut loc spectacole de revistă ale Casei de cultură Pașcani și concerte ale unor cântăreți renumiți: Vasile Cănănău, Ion Crețu, Marcel Budală, Benone
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Bărdescu Nic., Besnea I., Bernstein Sol., Berberianu I., Basilescu Elie, Biernaski I., Bolintineanu Caloian T., Brayer Adolf, Butea A., Butea G., Bucur Ion, Bărzănescu N., Buescu I.V., Braunstein S., Bistrițeanu Ion Nițulescu, Călinescu Mihail, Calalb A., Calalb V., Capeleanu N., Ciolac Mardari, Capitanovici Toma, Costăchescu Cr., Cristeanu Corneliu, Constantin Mihalache, Constan dinescu Nicolae, Constantinescu Petre, Constantinescu I.C., Constandinescu Ion, Constantinescu A., Constandinescu Iulian, Constandinescu Dumitru, Codrea Iulius, Cosma Gh., Cristescu N., Crinescu Theodor, Calotă Const., Demetriade George E., Dumitriu M., Damian
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
acum se ridicase biserica satului pe acel loc. Că așa este aurul ăsta de la noi, se mută la voi și de la voi la alții sau înapoi ori mai la deal ori mai la vale și niciodată nu mai are stare. Ciolac Ciolac era unul din fiii lui Stavarache, un bărbat voinic, loial boierului, căci a fost în slujba lui P.P. Carp și a Coroanei Regale. El era pădurar și trebuia să aibă grijă de pădurea lui P.P. Carp și de pădurea
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
se ridicase biserica satului pe acel loc. Că așa este aurul ăsta de la noi, se mută la voi și de la voi la alții sau înapoi ori mai la deal ori mai la vale și niciodată nu mai are stare. Ciolac Ciolac era unul din fiii lui Stavarache, un bărbat voinic, loial boierului, căci a fost în slujba lui P.P. Carp și a Coroanei Regale. El era pădurar și trebuia să aibă grijă de pădurea lui P.P. Carp și de pădurea Coroanei
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
trebuia făcută cu credință și devotament. Într-o bună zi găsi un flăcău cu boii de lanț într-o poiană, pe care-l întrebă care-i explicația prezenței lui în poiană? Flăcăul era din Tansa și era hărțăgos nevoie mare. Ciolac dorea să-i ia boii și să-i ducă la brigadă, dar flăcăul s-a opus, Ciolac a scos cuțitul din teacă și în vânzoleala lor l-a atins cu cuțitul pe flăcău la o mână și a început să
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
într-o poiană, pe care-l întrebă care-i explicația prezenței lui în poiană? Flăcăul era din Tansa și era hărțăgos nevoie mare. Ciolac dorea să-i ia boii și să-i ducă la brigadă, dar flăcăul s-a opus, Ciolac a scos cuțitul din teacă și în vânzoleala lor l-a atins cu cuțitul pe flăcău la o mână și a început să sângereze. Văzând Ciolac că l-a rănit la mână, l-a lăsat în pace. Dar de aici
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
-i ia boii și să-i ducă la brigadă, dar flăcăul s-a opus, Ciolac a scos cuțitul din teacă și în vânzoleala lor l-a atins cu cuțitul pe flăcău la o mână și a început să sângereze. Văzând Ciolac că l-a rănit la mână, l-a lăsat în pace. Dar de aici, ura și disprețul l-a cuprins pe flăcău. Pe dealul lui Bour Dealul lui Bour este acoperit cu o pădure din foioase, predominând teiul și stejarul
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
cantonului trecea un drum, iar la marginea drumului lângă canton era și fântâna de unde lua apă. În acești codri încă mai era legendarul Bour, cerbul carpatin, căprioare, lupi și mistreți cu părul ca sârma. Anii au trecut. A uitat și Ciolac de întâlnirea cu flăcăul cu boi din poiană, numai că flăcăul nu a uitat, ba mai mult, s-a aprins în el flacăra și dorința de răzbunare. Ciolac era căsătorit și avea și o fetiță. Dar cum familia lui era
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
și mistreți cu părul ca sârma. Anii au trecut. A uitat și Ciolac de întâlnirea cu flăcăul cu boi din poiană, numai că flăcăul nu a uitat, ba mai mult, s-a aprins în el flacăra și dorința de răzbunare. Ciolac era căsătorit și avea și o fetiță. Dar cum familia lui era la depărtare de doisprezece kilometri, tinerețea cu dorințele de aventură și patima iubirii își spuneau cuvântul. Ciolac și-a găsit o văduvioară tânără și frumoasă în Tansa, deci
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
mult, s-a aprins în el flacăra și dorința de răzbunare. Ciolac era căsătorit și avea și o fetiță. Dar cum familia lui era la depărtare de doisprezece kilometri, tinerețea cu dorințele de aventură și patima iubirii își spuneau cuvântul. Ciolac și-a găsit o văduvioară tânără și frumoasă în Tansa, deci mult mai aproape de pădure. Într-o zi mohorâtă de toamnă, Ciolac s-a dus la iubita lui Ileana, că așa o chema. Când s-a întors de acolo se
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
lui era la depărtare de doisprezece kilometri, tinerețea cu dorințele de aventură și patima iubirii își spuneau cuvântul. Ciolac și-a găsit o văduvioară tânără și frumoasă în Tansa, deci mult mai aproape de pădure. Într-o zi mohorâtă de toamnă, Ciolac s-a dus la iubita lui Ileana, că așa o chema. Când s-a întors de acolo se înserase de-a binelea și se lăsase și o ceață deasă. Ciolac mergeaîncet și clătinându-se, având pușca pe mână, cuțitul și
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
mult mai aproape de pădure. Într-o zi mohorâtă de toamnă, Ciolac s-a dus la iubita lui Ileana, că așa o chema. Când s-a întors de acolo se înserase de-a binelea și se lăsase și o ceață deasă. Ciolac mergeaîncet și clătinându-se, având pușca pe mână, cuțitul și pumnalul la brâu, porthartul pe umăr, iar baltagul în cealaltă mână. Dușmănia și ura îl așteptau în două tufe pe ambele laturi ale drumului. Cum a trecut pădurarul, ucigașii au
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
și l-au lovit cu ele. Și cum nu ar fi fost de ajuns, cu cuțitul lui de vânătoare i-au tăiat limba. Pe la opt seara, un tânăr din sat pe nume Dumitru Cristescu, îl strigă pe Sava, fratele lui Ciolac. Că și Sava era pădurar. Și-i spune că, trecând pe drum aproape de fântână, a văzut un om căzut în drum. I-am dat bună ziua și nu mi-a răspuns, mergeți și vedeți ce-i cu el că eu nu
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
plecat să vadă ce este. Aici l-au găsit pe fratele lor, zvârcolindu-se într-o baltă de sânge. L-au așezat în car și l-au dus la cel mai apropiat spital la Schinetea. Aici, după vreo două ceasuri, Ciolac a murit, că pierduse mult sânge. Toader Rotaru Călina este râul ce străjuiește de veacuri pădurea Carpilor și când plouă mai mult râul se umflă puternic și e mai greu de trecut, contribuind la paza codrului de răufăcători. Iarna, apa
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
pe casă, Șaroi a înghițit hapul, fiind nevoit să-și facă casă nouă, dar cum blestemul își face efectul, după ce a terminat casa s-a certat cu soția și a vândut casa întorcându-se la Petroșani. Chimircan După moartea lui Ciolac, nevastă-sa a rămas cu o fată pe care să o crească. Cu timpul anii au trecut, și a crescut și Ileana, căci așa o chema pe fată. De acum, dragă doamne, era și ea fată mare de măritat. Dar
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
socotit, până s-a păcălit. Căci Chimircan a socotit că nu i-ar strica un hectar de grădină, cum e masa ... în buricul satului. Și a gândit și a tot gândit, până când a chibzuit cum să-i tragă Ilenei lui Ciolac cacialmaua. Și din vorbă-n vorbă și din faptă-n faptă, până ce a prostit-o pe fată de i-o trecut pământul la notar pe numele lui și că imediat fac și nunta ... o nuntă ca în povești! Altă dată
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
a avut pe Silică, Ion, Marcica, Costache și Mitică, care erau gemeni, apoi pe Pavel, Petruță și pe tot neamul lor de adormiți și nedormiți. Pe la 1946, când a fost foametea cea mare, Chimircan avea în grădina de la Ileana lui Ciolac mazăre verde păstăi. Într-o noapte, nașul lui pe nume Rusu Uță, de foame, a îndrăznit să sară gardul și s-a apucat de mâncat mazăre, nicidecum să culeagă, că foamea îi dădea târcoale prin stomac. Între timp Chimircan l-
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
spun, numai să mă asculți. Părinte, când eram eu flăcău am mers, părinte, am mers ... am mers la Tansa la vărul meu și și am stat de pândă câteva zile amândoi și ... și într-o zi l-am văzut pe Ciolac cum a intrat la ibovnica lui, la Ileana în casă și ... și l-am așteptat până când a ieșit și a plecat la cantonul lui în pădure. Când am văzut că a pornit-o spre canton, am luat-o cu vărul
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]