1,401 matches
-
pe la chiaburi care aveam case mai frumoase și mai multe acareturi[7]. Cât stăteam la vie, o auzeam pe bunica toată ziua cântând ca să nu se plictisească. Când se coceau bine strugurii, se ducea la câte un butuc și lua ciorchinii pe pipăite că nu îi vedea, îi punea în poala fustei sale din lână, lungă până în pământ, din material țesut la război nu de cumpărat, un fel de stofă așa cum apar costumele la cântărețele de muzică populară de astăzi, apoi
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1401615086.html [Corola-blog/BlogPost/365373_a_366702]
-
prohibit Să-l țin-busuioc subțioară. Fă, Doamne, să cânte bobocul de mac Și rozele-n straiul regal Mă-ndeamnă izvor de iubire să-mi fac Din gingașa floare de portocal. ÎN MAI, CÂND ÎNFLOREȘTE LILIACUL În mai, când înflorește liliacul Ciorchini de floare cu miresme fine Când de mușcate roșii-i plin cerdacul Iar fluturi albi valsează cu albine Visez să rătăcesc prin iarba grasă Să-mi ningă gândul floare de cireș Cu dulci miresme, sufletul să țeasă Zănatec dor sub
VISÂND PE MALUL MĂRII, PRIMĂVARA (POEME) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 by http://confluente.ro/Visand_pe_malul_marii_primavara_poem_georgeta_resteman_1337334705.html [Corola-blog/BlogPost/358837_a_360166]
-
lipesc cu spatele de teracotă. Vântul aleargă pe străzi cu labe de leu, șerpii își leapădă solzii de aur pe frunzele copacilor. Anul ăsta, toamna are gâtul de brumă... Anul ăsta, toamna are ochii de struguri... Copilul desprinde din vie ciorchini grei, ca seara lui octombrie, picurând galbene jocuri de lumină printre frunzele bătute cu aramă. - Ești oarbă, toamnă, auzi! Ai nevoie de un baston de fulgi. Toamna urcă dintr-o călimară de cerneală, trasă de razele lunii. - Dacă cineva mai
CĂLĂTORIE de MIHAELA GHEORGHIU în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_gheorghiu_1433582731.html [Corola-blog/BlogPost/360913_a_362242]
-
vale șirurile de araci sunt toate în umbră. Acolo sus unde e pământ destul și netrudit, nu urcă nimeni: aici în umezeală, cu scuza de-a merge după trufe, intră în vie și prădează strugurii. Bătrânul meu a găsit doi ciorchini fără boabe aruncați printre plante și noaptea asta bombăne. Via e și așa săracă: zi și noapte în umezeală, nu se alege decât cu frunzele. Printre plante se zăresc sub cer pământurile golașe care ziua îi fură soarele. Acolo sus
Meseria de a trăi. Jurnal 1935-1950 by http://revistaderecenzii.ro/meseria-de-a-trai-jurnal-1935-1950/ [Corola-blog/BlogPost/339284_a_340613]
-
căprui Când râzi și plângi, pe alei, frumoasă doamnă, Simt miros, aromă dulce de gutui, Boem aer respiri printre frunze de toamnă. Cu tine pictez tabloul în culori calde și vii Cu spice, flori de câmp și mere coapte, Freamătă ciorchinii, mustesc în vii Timid greierele cântă serenade-n noapte. Cu tine rătăcesc, sarutându-mi pașii Cu frunze vii și moarte sub falnicii castani, E timpul nunților, se bucură mirii și nașii, Tradiție la români de zeci de ani. Cu tine surâd
TOAMNĂ de VALENTINA GEAMBAȘU în ediţia nr. 1742 din 08 octombrie 2015 by http://confluente.ro/valentina_geambasu_1444325173.html [Corola-blog/BlogPost/381774_a_383103]
-
27 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Mereu îmi pui povestea la-ncercare Când norii de tăcere îi trimiți S-acopere câmpiile în floare. Plâng păpădii iar pașii potriviți Să își îndrepte drumul către vară Se sting în gânduri și-n ciorchini de vers Se ofilesc cuvinte ce separă Lumina mea de-ntregul univers Îmi lași apoi un semn care mângâie Și îmi ațâță jarul din priviri Că toată ființa mea vrea să rămâie Măcar un cântec în închipuiri Cu tine. Să
TU, IUBIRE... de AURA POPA în ediţia nr. 1274 din 27 iunie 2014 by http://confluente.ro/Aura_popa_1403839908.html [Corola-blog/BlogPost/362253_a_363582]
-
e dor!... Mi-a asurzit Auzul, vederea mea atunci era așa de tristă și-atâta de sărată, ei, uite, are nenea aici din cei mai dulci și strugurii aceia l-au luminat deodată... Mi-am amintit de Tata și de ciorchinii grei, de o Copilărie ce nu mă mai încape, acum, când mâna scrie, mi-e sufletul ca ei și mustul lor, acritul, mă vinuie sub pleoape... Referință Bibliografică: Strugurii... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 261, Anul
STRUGURII... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Strugurii_.html [Corola-blog/BlogPost/340827_a_342156]
-
-l vadă pe Mântuitor, și sufletul i-a-ncredințat. Prin timp de-a fi nemuritor Mamelor e salvatoare, de cei sărmani e aproape, pururea-i ocrotitoare călătoriilor pe ape. În podgorii, pe coline, struguri încep să se coacă. Must să curgă din ciorchine și tulburel să se facă. Cu datina străbunilor se practică obiceiuri de pomenirea morților, când se-mpart prune și struguri. Se tocmesc pândari la vie, struguri să nu prăduiască acei ce nu vor să știe via s-o gospodărească. Spre
TRADIȚII LA ADORMIREA MAICII DOMNULUI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1687 din 14 august 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1439532216.html [Corola-blog/BlogPost/373264_a_374593]
-
Iar dor de sat îmi este tot mereu. Îmi place să revin tot pe-nserat, Când pulbere de aur praful pare, Un Univers de vise legănat, Cătun pierdut în spațiu și uitare. La drumu-i veșnic Luna stacojie Privește curioasă și timidă Ciorchinii stalactitelor din vie, Podoabă siderală translucidă Doar ciutura pe ghizduri părăsită Visează însetată numai apă, Îngândurare cernere prin sită, Tăcerile în turme se adapă. În murmurul de calde violine Se leagănă în visele senine, Cu pași neauziți uitarea vine, Pasc
SATUL MEU, DE ADRIAN SIMIONESCU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Satul_meu_de_adrian_simionescu.html [Corola-blog/BlogPost/355550_a_356879]
-
mai fixează. Se scutură de frig, străfulgerând, Carul Mic, pierdut în stele. În baia de luceferi, apele din adâncuri sunt tot mai grele... Doar în Cetatea străveche se află vinul, cu parfum de vară, La adăpost. Toamnă i-a ales ciorchinii. A câtă oară? A câtă oară! Durerile viei transfera licorile trandafirii ... în pahare - Balans al verii aurii în dânsul de nestăvilit al Toamnei solare! SUB CLAR DE LUNA Luna răstignita în țurțurii nopții, Sticlește gerul. Pătrunde în Castelul sorții, Si
ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMANI CONTEMPORANI DIN INTREAGA LUME de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 415 din 19 februarie 2012 by http://confluente.ro/Antologia_scriitorilor_romani_contempora_elisabeta_iosif_1329680362.html [Corola-blog/BlogPost/345226_a_346555]
-
urme de venit și dus, Cu umbre vechi și umbre noi, De oameni care sunt ori nu-s. În note lungi de iasomie, Cu o urzeală dalbă- n stea, Menestrel de insomnie, Solfegii cresc grădina mea. Salcâmi cu urmă de ciorchini, Fost-au miri în altă vreme, Tăcuți, ei, martori de destin, Știu că vara o să-i cheme. Măceș și maci și verde grâu, ... Citește mai mult Câmpul galben înflorește,Palma cea de clorofilăIar alintă părinteșteSă-nverzească o argilă.Zig-zag de
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/camelia_petcu/canal [Corola-blog/BlogPost/375370_a_376699]
-
urme de venit și dus,Cu umbre vechi și umbre noi,De oameni care sunt ori nu-s.În note lungi de iasomie, Cu o urzeală dalbă- n stea,Menestrel de insomnie, Solfegii cresc grădina mea.Salcâmi cu urmă de ciorchini,Fost-au miri în altă vreme,Tăcuți, ei, martori de destin,Știu că vara o să-i cheme.Măceș și maci și verde grâu,... XVIII. APUS "ÎN SUFLETUL BĂTRÂN AL NEBUNULUI CE PIERE", de Camelia Petcu , publicat în Ediția nr. 1963
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/camelia_petcu/canal [Corola-blog/BlogPost/375370_a_376699]
-
care a pus bâta pe spatele meu și talpa uriașă a bocancului pe spatele lui Costea, zicând: - Bă indienilor, hai că vă dă moșu’ struguri pe săturate! Ne-a mânat ca pe doi miei până la un butuc de Afuz Ali, ciorchinii erau cât ugerul de vacă, boabele cât nucile dar se coceau peste o lună, acum erau acri de mureai. - Dacă nu mâncați tot știți ce vă așteaptă! A arătat cu bâta spre salcâmul cu trunchiul gros cât o căpiță de
NEA GICĂ de VASILE DUMITRU în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 by http://confluente.ro/vasile_dumitru_1412014559.html [Corola-blog/BlogPost/341082_a_342411]
-
ale florii suave de cais Și din șoaptele izvoarelor ce se-nalță ca un ecou. Veniți cu mine-n ZORI! Veniți pe-al meu tărâm! Să ne-mbătăm în roua pură a cupelor de crin Și-n miresmele-nzăpezite ale ciorchinilor de salcâm! EDENUL E TERESTRU, doar visul e divin. Referință Bibliografică: Tărâm de vis / Elisabeta Silvia Gângu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2275, Anul VII, 24 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Elisabeta Silvia Gângu : Toate Drepturile Rezervate
TĂRÂM DE VIS de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 2275 din 24 martie 2017 by http://confluente.ro/elisabeta_silvia_gangu_1490375284.html [Corola-blog/BlogPost/375640_a_376969]
-
Consulul onorific al României și, aș spune, consilierul personal, uneori, al primului ministru israelian, deși modest, așezat și cu foarte mult bun simț natural (stătea retras, relativ discret, într-o parte, la intrare) avea adunat, totuși, în jurul său, un bogat ciorchine de oameni. Observând cum stau lucrurile, am rămas cuminte, prin alte părți ale salonului, mai ales pe lângă masa bogat încărcată cu bucate alese. Mă duceam ca să am de unde veni din nou, la masă, și să mai ciugulesc un sanviș mic
AURORA BOREALĂ, ÎNTR-O SEARĂ LA CLUJ de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 2266 din 15 martie 2017 by http://confluente.ro/roni_caciularu_1489574197.html [Corola-blog/BlogPost/367711_a_369040]
-
distinsul oaspete. Dar, mă-ntreb, cam descumpănit, în ultima clipă, ce să-i spun?! De fapt nu ne cunoaștem, n-avem nimic comun. Scena mi-o imaginam un pic cam ridicolă, cam „forțată” și, când mai observ, apropiendu-mă totuși, că„ciorchinele” mai persistă ( unii mi-au spus între timp că au discutat cu el, rugându-l, delicat sau nu, câte una, câte alta) ei bine, fac stânga-n prejur, și dau să mă-ntorc. Atnci, în momentul acela, simt o privire
AURORA BOREALĂ, ÎNTR-O SEARĂ LA CLUJ de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 2266 din 15 martie 2017 by http://confluente.ro/roni_caciularu_1489574197.html [Corola-blog/BlogPost/367711_a_369040]
-
ro/2013/06/omida.html cântă-mi cât o săgeată din arcul tău de lumină dimineața în praguri de gânduri vulpile privesc strugurii mormăie în cozile desfășurate pământului rod sunt acri! sunt acri! sunt acri! câteva boabe cad din crucea ciorchinelui sunt dulci! sunt dulci! sunt dulci! cântă roșcatele din ieslea de piatră a glasurilor ascuțite e cântecul lor. nu judec încercările roșcatelor au tandrețea lor când înfiripă corul minuscul al minciunilor se aruncă filele în aer explodează un mugure de
CÂT O SĂGEATĂ CÂNTĂ-MI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1407167843.html [Corola-blog/BlogPost/352346_a_353675]
-
fost îmbibați cu apă, Duhul Sfant a venit în voi, precum focul ce coace coca. Fiți ceea ce voi vedeți și simțiți ceea ce voi sunteți. Cât privește cupa, frații mei, amintiți-vă cum se face vinul. Multe boabe atârnă într-un ciorchine; dar vinul care curge din toți, se amestecă într-o unitate. Astfel, Domnul a voit ca noi să-I aparținem și El a consacrat pe altarul său misterul păcii și unității noastre". Sfânta Euharistie, prin elementele sale de pâine și
CATEVA REFERINTE DESPRE CARACTERUL COMUNITAR AL SFINTEI EUHARISTII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 by http://confluente.ro/Cateva_referinte_despre_caracterul_comunitar_al_sfintei_euharistii.html [Corola-blog/BlogPost/349141_a_350470]
-
capăt. Deschise stupul, dădu podișca de scânduri la o parte, suflă cu foșcăitoarea de fum de iască câteva rafale peste albinele încă amorțite de somn, și începu să scoată rame grele de faguri de miere, măturând în stup albinele așezate ciorchine pe faguri, neconvinse să cedeze așa de ușor bunăstarea lor din stup. Era agonisită cu atâta trudă, era munca lor de milioane de zboruri de-a lungul verii. Ramele furate de la albine, le aducea repede în casă, le ascundea într-
MIEREA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 by http://confluente.ro/viorel_darie_1492670733.html [Corola-blog/BlogPost/375788_a_377117]
-
842 din 21 aprilie 2013. Am trecut granița somnului, cu mai puțină naivitate și poate mai puțin orgoliu, depănînd prin labirint manierismul cosmic al frescelor de la Ajanta și amintirea unei insule ce înflorește cu brusca exuberanță a liliacului alb, cu ciorchini grei ca de zăpadă, cuvîntul de dincolo de cuvinte. După măsura îngerului. Și n-a rămas decît această poveste cu gustul tău dulce încercuit de melci albaștri, obișnuiți să suporte singurătatea noastră, inclusiv lucrurile așa cum sînt în aparența lor, la liturghia
LUMINIŢA CRISTINA PETCU by http://confluente.ro/articole/lumini%C5%A3a_cristina_petcu/canal [Corola-blog/BlogPost/369176_a_370505]
-
că nu au ... Citește mai mult Am trecut granița somnului, cu mai puțină naivitate și poate mai puțin orgoliu,depănînd prin labirint manierismul cosmic al frescelor de la Ajantași amintirea unei insule ce înflorește cu brusca exuberanță a liliacului alb,cu ciorchini grei ca de zăpadă, cuvîntul de dincolo de cuvinte. După măsura îngerului.Și n-a rămas decît această poveste cu gustul tău dulce încercuit de melci albaștri,obișnuiți să suporte singurătatea noastră, inclusiv lucrurileașa cum sînt în aparența lor, la liturghia
LUMINIŢA CRISTINA PETCU by http://confluente.ro/articole/lumini%C5%A3a_cristina_petcu/canal [Corola-blog/BlogPost/369176_a_370505]
-
și, printr-un armistițiu ilogic din punct de vedere artistic, să așteptăm cuminți așezarea pe treptele istoriei. Dintr-o enervare tipică mie, am scris următorul pamflet: Paradisul desfrânării - suntem iar epigoni Dispare pasiunea din femeie, Totul devine consumatorism, Iubiții stau ciorchine pe-o glămeie Și practică de zor amatorism. Apare pe la câte-un colț de stradă O haită de posaci, care muncesc Să-ntindă la uscat, pe balustradă, Iluzii care ne-ndobitocesc. Acum nu mai e timp de profunzime, Emoțiile par
POET (DIMINEŢILE UNUI ANOTIMP) de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2045 din 06 august 2016 by http://confluente.ro/lorena_georgiana_craia_1470438850.html [Corola-blog/BlogPost/370524_a_371853]
-
aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Sfidând gri betoane și asfalturi încinse Înflorit-au stingheri iar salcâmii în târg: Sfioși își revarsă, printre crengile ninse Inconfundabil parfumul de vară în pârg. Și ce vremi fericite și ce timpuri superbe Redeșteaptă parfumul ciorchinelui dulce Când, cu fluturi în suflet, cotropiți de imberbe Iubiri, ne unea protector un salcâm, la răscruce. Nu erau gesturi mari, erau vorbe puține; Era o-ndrăzneală ținutul de mână). Ne albea, tăcând, floarea, pe mine, pe tine, În serile-acelea
AU ÎNFLORIT SALCÂMII de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 by http://confluente.ro/steluta_craciun_1461326294.html [Corola-blog/BlogPost/378471_a_379800]
-
în: Ediția nr. 1733 din 29 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Toamnă cu armă de cuvinte, Îmbracă-mi gândurile aurii Cu savoare din livezi și din vii! Și pune-mi agate în veșminte! Lasă-mi din podgorie mănoasă, Balsamul în ciorchinii gândului! Iar din livezi, aroma de gutui, Adu-mi în a sufletului casă! De vrei să îmi nutrești gândirea, Cu miez răscopt de nuci și alune, Te înveșmântez în al meu nume; De belșugul tău să-mi leg menirea. Dulceață
TOAMNĂ CU AROMĂ DE CUVINTE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1733 din 29 septembrie 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1443509989.html [Corola-blog/BlogPost/343928_a_345257]
-
stabilit pe la chiaburi care aveam case mai frumoase și mai multe acareturi . Cât stăteam la vie, o auzeam pe bunica toată ziua cântând ca să nu se plictisească. Când se coceau bine strugurii, se ducea la câte un butuc și lua ciorchinii pe pipăite că nu îi vedea, îi punea în poala fustei sale din lână, lungă până în pământ, din material țesut la război nu de cumpărat, un fel de stofă așa cum apar costumele populare la cântărețele de muzică populară de astăzi
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 by http://confluente.ro/Bunica_floarea.html [Corola-blog/BlogPost/344501_a_345830]