199 matches
-
pe care le-a trimis-o împăratul Dariu. 14. Și bătrînii Iudeilor au zidit cu izbîndă, după proorociile proorocului Hagai și ale lui Zaharia, fiul lui Ido; au zidit, au isprăvit, după porunca Dumnezeului lui Israel, și după porunca lui Cir, lui Dariu și lui Artaxerxe, împăratul Perșilor. 15. Casa a fost isprăvită în ziua a treia a lunii Adar, în al șaselea an al domniei împăratului Dariu. 16. Copiii lui Israel, preoții și Leviții, și ceilalți fii ai robiei au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85086_a_85873]
-
lat. persicus > rom. piersic, lat. pirus > rom. păr, lat. milium > rom. mei, lat. allium > rom. ai „usturoi“ (azi, cuvânt regional), lat. napus > rom. nap, lat. gallina > rom. găină, lat. lac (ac. lactem) > rom. lapte, lat. ovum > rom. ou. azimă și cir Aceste două cuvinte, moștenite în limba română din latină, provin în latină din greacă. Ca și alte cuvinte vechi grecești care s-au transmis românei prin latină (verbele (a) amăgi, (a) cuteza, (a) mângâia sau substantivul mărgea), ele au pătruns
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
azyme) sau direct din greacă (sp. azimo). Ar mai fi de spus că, în unele graiuri din Transilvania, există adjectivul azăm, cu sensul „care nu fermentează“, folosit referitor la conservele în oțet sau în saramură care nu s-au făcut. Cir este un cuvânt regional care înseamnă „zeamă (îngroșată) scoasă din mămăliga care fierbe, înainte de a fi mestecată“; este sinonim cu terci și păsat, termeni tot regionali. Cir are la bază cuvântul latinesc *chylos, împrumutat din greacă, unde avea sensul de
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
referitor la conservele în oțet sau în saramură care nu s-au făcut. Cir este un cuvânt regional care înseamnă „zeamă (îngroșată) scoasă din mămăliga care fierbe, înainte de a fi mestecată“; este sinonim cu terci și păsat, termeni tot regionali. Cir are la bază cuvântul latinesc *chylos, împrumutat din greacă, unde avea sensul de „suc, sevă, decoct“; a pătruns, ca termen culinar și medical, în latina dunăreană, unde se presupune că a dobândit sensul de „terci, mămăligă apoasă“, păstrat până azi
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
și în latina medievală ca termen medical, de unde a fost împrumutat, în secolul 15, de franceză, în forma chyle „lichid lăptos care constituie conținutul vaselor limfatice intestinale“; din franceză sau/și din latină am preluat și noi neologismul chil. Deci cir „mămăligă apoasă“ și chil, cuvânt din terminologia medicală, sunt dublete etimologice. În unele dicționare românești, cuvântului cir i se atribuie etimologie ucraineană, care nu poate fi acceptată, pentru că aria de circulație a cuvântului nu coincide cu ariile unde se găsesc
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
forma chyle „lichid lăptos care constituie conținutul vaselor limfatice intestinale“; din franceză sau/și din latină am preluat și noi neologismul chil. Deci cir „mămăligă apoasă“ și chil, cuvânt din terminologia medicală, sunt dublete etimologice. În unele dicționare românești, cuvântului cir i se atribuie etimologie ucraineană, care nu poate fi acceptată, pentru că aria de circulație a cuvântului nu coincide cu ariile unde se găsesc elemente de origine ucraineană. În plus, în ucraineană cuvântul există numai dialectal, în vecinătatea graiurilor românești, ceea ce
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
ucraineană, care nu poate fi acceptată, pentru că aria de circulație a cuvântului nu coincide cu ariile unde se găsesc elemente de origine ucraineană. În plus, în ucraineană cuvântul există numai dialectal, în vecinătatea graiurilor românești, ceea ce conduce la concluzia că cir este în ucraineană un împrumut din română, și nu invers. De altfel, ucraineana a împrumutat din română și alți termeni care țin de prepararea mămăligii(balmus,mamaliga). aluat și turtă Rom. aluat, cuvânt care există și în dialectele sud-dunărene, are
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
bracchium). Există însă cuvinte vechi grecești care s-au păstrat numai în aria orientală a Romaniei. Acestea au pătruns, pe cale orală, în latină dunăreană și s-au transmis numai românei. Ele vor constitui conținutul unui volum aparte. Iată câteva: broatec, cir, ciumă „umflă tură“, frică, jur (din în jur, împrejur), papură, mic, plai, spân, stup, sterp, sturz. Împrumuturi vechi germanice? În latină, au existat o serie de împrumuturi și din limbile populațiilor germanice învingătoare, care s-au stabilit pe teritoriul Imperiului
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
cu dâre de noroi și cu solzișori de murdărie. Dar nouă nu ne păsa, jocurile noastre erau prea serioase pentru a băga în seamă nimicurile. Apoi a venit foametea și tifosul din anul 1946-47. Nu mâncam cu zilele decât puțin cir, atunci când mama făcea rost de vreun pumn-doi de făină de porumb. Tata, și pe urmă și noi, măturam vagoanele în care se transportase cereale și gunoiul acela îl aduceam acasă. Era o distracție și aceasta pentru noi, copiii. Alegeam și
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
scrumbie sărată de Dunăre, și după ce am preparat-o cu ceapă, ulei și oțet, miam îmbiat fetițele să pape. Da' de unde? - Ce, ne dai pește crud? Ca să vezi cum se schimbă, domnule, gusturile, de la o generație la alta! Dar cu cirul din făină de porumb ce-am pățit! În vremurile copilăriei mele mămăliga nu avea căutare, obișnuința fiind a doua natură. Făina de porumb era pe sponci și uite așa, ne-am obișnuit să nu mâncăm așa ceva. Și pentru că, totuși, părinții
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
nu avea căutare, obișnuința fiind a doua natură. Făina de porumb era pe sponci și uite așa, ne-am obișnuit să nu mâncăm așa ceva. Și pentru că, totuși, părinții mai făceau rost de un pumn, doi de făină de porumb, preparam cir (apă sare și făină, atât!), un fel de mămăligă foarte subțire, care se soarbe cu lingura. Și se consumă fierbinte, pentru că nu aveam răbdare să așteptăm să se răcească. Era bun cirul, dar puțin, dar și pentru faptul că castroanele
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
un pumn, doi de făină de porumb, preparam cir (apă sare și făină, atât!), un fel de mămăligă foarte subțire, care se soarbe cu lingura. Și se consumă fierbinte, pentru că nu aveam răbdare să așteptăm să se răcească. Era bun cirul, dar puțin, dar și pentru faptul că castroanele noastre erau prea mari. Într-o zi, acum vreo doi ani, am făcut un ceaun mare cu cir, am pus în farfurii adânci, să li se pară mult, și i-am invitat
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
se consumă fierbinte, pentru că nu aveam răbdare să așteptăm să se răcească. Era bun cirul, dar puțin, dar și pentru faptul că castroanele noastre erau prea mari. Într-o zi, acum vreo doi ani, am făcut un ceaun mare cu cir, am pus în farfurii adânci, să li se pară mult, și i-am invitat pe ai mei să mănânce: - Bah! asta-i mâncare!? Degeaba le-am vorbit, întâi frumos, apoi le-am amenințat pe fete cu bătaia, soției i-am
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
așa nu mâncau niciodată, degeaba, ceaunul rămânea plin, ca o amenințare parcă, venită din alte vremuri. Atunci i-am adus îmbunătățiri, un boț mai mare de brânză de oi, o felie de unt, două ouă, le-am introdus toate în cir și l-am mai fiert puțin. - Ei, le-am zis eu mândru, ia vedeți acum, o să vă lingeți pe degete, mie-mi lasă deja gura apă. - Dacă-ți lasă, mănâncă-l tu, mi-au spus toate trei din sufragerie, necatadixsind
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
câte ceva și, într-un târziu m-am culcat. Atunci am avut un vis extraordinar de frumos: parcă eram pe post de bucătar, echipat ca atare, în mâna dreaptă aveam un polonic mare iar în fața mea un cazan uriaș, plin cu cir; copii slabi, gălbejiți și juliți, cu cămășuțe și pantaloni scurți rupți în fund, cu părul ciufulit, veneau din toate părțile cu niște castroane mari în brațe, ca acelea din copilăria mea și eu, numai zâmbet de mulțumire, le umpleam cu
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
copii slabi, gălbejiți și juliți, cu cămășuțe și pantaloni scurți rupți în fund, cu părul ciufulit, veneau din toate părțile cu niște castroane mari în brațe, ca acelea din copilăria mea și eu, numai zâmbet de mulțumire, le umpleam cu cir, făcându-le totodată câte un benchi în părul de deasupra frunții; dar curios, toți acești copii eram eu, mic. Când am făcut această remarcă, mi-a venit să urlu de bucurie: eu, multiplicat în sute de copii, iar conținutul cazanului
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
eu, multiplicat în sute de copii, iar conținutul cazanului, în loc să scadă, dădea să se reverse afară, peste mine! Cred că am muncit din greu multe ore în șir, copii veneau mereu iar eu le umpleam mereu castroanele acelea mari cu cir. Când mam trezit, era duminică, cele două odrasle și soția mă priceau înveselite: - Ce-ai visat, că erai, totul numai zâmbet, m-a întrebat consoarta. Le-am povestit visul meu și tare s-au mai mirat că o cantitate așa
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
era duminică, cele două odrasle și soția mă priceau înveselite: - Ce-ai visat, că erai, totul numai zâmbet, m-a întrebat consoarta. Le-am povestit visul meu și tare s-au mai mirat că o cantitate așa de mare de cir ce încurgitasem putea să dea vise așa plăcute. În seara următoare am repetat figura cu cirul și l-am mâncat pe tot, după care m-am culcat urgent. Dar n-am mai visat așa frumos, ba dimpotrivă: porci morți duși
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
numai zâmbet, m-a întrebat consoarta. Le-am povestit visul meu și tare s-au mai mirat că o cantitate așa de mare de cir ce încurgitasem putea să dea vise așa plăcute. În seara următoare am repetat figura cu cirul și l-am mâncat pe tot, după care m-am culcat urgent. Dar n-am mai visat așa frumos, ba dimpotrivă: porci morți duși de niște ape învolburate, furioase și niște oameni morți de tifos exantematic rânjind la lună. Totuși
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
l-am mâncat pe tot, după care m-am culcat urgent. Dar n-am mai visat așa frumos, ba dimpotrivă: porci morți duși de niște ape învolburate, furioase și niște oameni morți de tifos exantematic rânjind la lună. Totuși, de cir nu m-am lăsat, mai fac uneori, dar mănânc în cantități rezonabile, așa că totul e în regulă. De un singur lucră însă îmi pare rău: că de atunci, de când cu refuzul alor mei de a consuma cir, n-am mai
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
lună. Totuși, de cir nu m-am lăsat, mai fac uneori, dar mănânc în cantități rezonabile, așa că totul e în regulă. De un singur lucră însă îmi pare rău: că de atunci, de când cu refuzul alor mei de a consuma cir, n-am mai visat nimic referitor la fericita mea copilărie. Și dacă nu mai visez despre așa ceva, atunci dați-mi voie să mă gândesc la anii aceia, la unele aspecte ale vieții de atunci, de multe ori, după cum vedeți, descrise
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
nu cunoaște prea multe despre România. În Franța, sorbiturile, cum numim noi borșurile și supele, nu prea au căutare. Din când în când doar, se mai face câte o supă, ca la ei, nu ca la noi. Un fel de cir, care nu e deloc rău. De câte ori mergem la Brive, Claudia face și mâncăruri româ- nești, pe care le alternăm cu cele specific locale. Borșurile, făcute ca la mama acasă, sarmalele în foi de viță sau de varză murată, pârjoalele, răciturile
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
ce proorocesc trimișii Mei, Eu zic despre Ierusalim: "Va fi locuit", și despre cetățile lui Iuda: "Vor fi zidite iarăși, și le voi ridica dărîmăturile." 27. Eu zic adîncului: "Usucă-te, și îți voi seca rîurile." 28. Eu zic despre Cir: El este păstorul Meu, și el va împlini toată voia Mea; el va zice despre Ierusalim: "Să fie zidit iarăși!" Și despre Templu: "Să i se pună temeliile!" $45 1. "Așa vorbește Domnul către unsul Său, către Cir, pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
zic despre Cir: El este păstorul Meu, și el va împlini toată voia Mea; el va zice despre Ierusalim: "Să fie zidit iarăși!" Și despre Templu: "Să i se pună temeliile!" $45 1. "Așa vorbește Domnul către unsul Său, către Cir, pe care-l ține de mînă ca să doboare neamurile înaintea lui, și să dezlege brîul împăraților, să-i deschidă porțile, ca să nu se mai închidă: 2. "Eu voi merge înaintea ta, voi netezi drumurile muntoase, voi sfărîma ușile de aramă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
-Mi poruncească pentru copiii Mei și pentru lucrarea mîinilor Mele? 12. Eu am făcut pămîntul, și am făcut pe om pe el; Eu cu mîinile Mele am întins cerurile, și am așezat toată oștirea lor. 13. Eu am ridicat pe Cir, în dreptatea Mea, și voi netezi toate cărările lui. El Îmi va zidi iarăși cetatea, și va da drumul prinșilor Mei de război, fără preț de răscumpărare și fără daruri", zice Domnul oștirilor. 14. "Așa vorbește Domnul: "Cîștigurile Egiptului și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]