147 matches
-
100 mm 13.23. Spațiile de circulație din canalele circulabile și semicirculabile au dimensiunile minime conform cu indicațiile din tabelul 16. Tabelul 16 Dimensiunile minime ale spațiului de circulație în canale ┌──────────────────────────┬─────────────────────────┐ │ Tipul de canal 13.24. Stabilirea dimensiunilor transversale ale canalelor circulabile sau semicirculabile se face corespunzător utilizării acestora. 13.25. Adâncimea minimă de la suprafața solului sau a suprastructurii drumului până la partea superioară a elementelor de acoperire a canalelor pentru pozarea conductelor este: - 80 cm în zona carosabilă; - 60 cm în alei
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 6 octombrie 2015 Normativ privind proiectarea, execuţia şi exploatarea instalaţiilor sanitare aferente clădirilor. (Revizuire şi comasare normativele I9-1994 şi I9/1-1996) - indicativ I9-2015 *). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266919_a_268248]
-
gaze. 13.49. În sistemele de alimentare cu apă cu distribuție inferioară, conductele de distribuție orizontale din clădiri se amplasează în subsolul general, dacă există, sau în subsol tehnic. Pentru conductele de distribuție ale clădirilor fără subsol se prevăd canale circulabile pe întregul traseu al conductelor. 13.50. În interiorul clădirilor nu se admite montarea direct în pământ a conductelor de apă sub presiune. În cazul clădirilor industriale, conductele se montează în canale vizitabile. 13.51. La trecerea prin pereți și planșee
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 6 octombrie 2015 Normativ privind proiectarea, execuţia şi exploatarea instalaţiilor sanitare aferente clădirilor. (Revizuire şi comasare normativele I9-1994 şi I9/1-1996) - indicativ I9-2015 *). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266919_a_268248]
-
pante și rigole spre punctele de colectare a scurgerilor accidentale de apă. 15.3. Accesul la subsolurile tehnice, destinate instalațiilor, este asigurat prin scări și uși normale, cu gabarit corespunzător necesităților de control și întreținere a instalațiilor. 15.4. Canalele circulabile se prevăd cu trape de acces de dimensiuni corespunzătoare, restul amenajărilor constructive fiind cele menționate la subsolurile tehnice. 15.5. Canalele pentru conducte se prevăd cu posibilități de evacuare a apei rezultate la golirea sau aerisirea conductelor. În acest scop
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 6 octombrie 2015 Normativ privind proiectarea, execuţia şi exploatarea instalaţiilor sanitare aferente clădirilor. (Revizuire şi comasare normativele I9-1994 şi I9/1-1996) - indicativ I9-2015 *). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266919_a_268248]
-
din canal, luându-se, în mod obligatoriu, măsuri de etanșare la intrarea conductelor din canal în clădire, în vederea evitării pătrunderii în subsol a gazelor naturale infiltrate și a evitării inundării subsolului. 8.28. Rețelele termice pot fi amplasate în canale circulabile sau semicirculabile, în care se includ și alte rețele, când pozarea în comun a mai multor rețele este mai avantajoasă din punct de vedere economic decât pozarea separată, cu condiția respectării prevederilor din reglementările de specialitate specifice rețelelor montate în
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 12 octombrie 2015 "Normativ pentru proiectarea, executarea şi exploatarea instalaţiilor de încălzire centrală (revizuire şi comasare normativele I 13-2002 şi I 13/1-2002)", indicativ I 13-2015. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268153_a_269482]
-
care se includ și alte rețele, când pozarea în comun a mai multor rețele este mai avantajoasă din punct de vedere economic decât pozarea separată, cu condiția respectării prevederilor din reglementările de specialitate specifice rețelelor montate în canal comun. Canalele circulabile sau semicirculabile sunt adoptate în general la subtraversări ale unor artere de circulație mai importante sau de importanță deosebită. 8.29. Dimensiunile minime ale spațiului de circulație ��n canale sunt cele precizate în reglementările privind proiectarea și executarea construcțiilor. 8
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 12 octombrie 2015 "Normativ pentru proiectarea, executarea şi exploatarea instalaţiilor de încălzire centrală (revizuire şi comasare normativele I 13-2002 şi I 13/1-2002)", indicativ I 13-2015. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268153_a_269482]
-
și aparate ale conductelor pozate în canale necirculabile se amenajează cămine de vizitare, cu guri și scări de acces. (1) Dimensiunile gurilor de acces se stabilesc în raport cu mărimea armăturilor, dar nu mai mici de 0,70 m diametru. ... (2) Canalele circulabile se prevăd cu posibilități de acces în canal pentru intervenții în caz de avarie, marcate cu indicatoare. Se recomandă dotarea cu mijloace de semnalizare și comunicare a avariilor. ... 8.107. Accesul la subsolurile și etajele tehnice destinate montării elementelor instalațiilor
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 12 octombrie 2015 "Normativ pentru proiectarea, executarea şi exploatarea instalaţiilor de încălzire centrală (revizuire şi comasare normativele I 13-2002 şi I 13/1-2002)", indicativ I 13-2015. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268153_a_269482]
-
Autostrada A2, denumită și Autostrada Soarelui, este o autostradă din România care leagă capitala București de Constanța, cel mai mare port al țării. Începând din 29 noiembrie 2012, este circulabilă pe întreaga ei lungime de 202,7 km, pe ambele sensuri de mers. Începe în estul Bucureștiului, în dreptul satului Cățelu, Ilfov, traversează Câmpia Română până la Fetești, traversează brațul Borcea, apoi Dunărea la Cernavodă, după care urmează un traseu prin Podișul
Autostrada A2 (România) () [Corola-website/Science/300225_a_301554]
-
iulie 2012, întreaga distanță dintre București și Constanța, de aproximativ 202 km. În data de 19 iulie 2012, întreaga autostradă a fost dată în folosință, însă pe o porțiune de aproximativ 26 km între Cernavodă și Medgidia aceasta a fost circulabilă doar pe o singură bandă de circulație pe sens, vreme de 5 luni, până în 29 noiembrie 2012, când a fost terminată și a devenit circulabilă pe ambele sensuri de mers pe întreaga ei lungime. Autostrada Soarelui nu se număra în
Autostrada A2 (România) () [Corola-website/Science/300225_a_301554]
-
însă pe o porțiune de aproximativ 26 km între Cernavodă și Medgidia aceasta a fost circulabilă doar pe o singură bandă de circulație pe sens, vreme de 5 luni, până în 29 noiembrie 2012, când a fost terminată și a devenit circulabilă pe ambele sensuri de mers pe întreaga ei lungime. Autostrada Soarelui nu se număra în 2010 printre cele mai circulate zece șosele din țară, fiind tranzitată, în total, în 24 de ore de puțin peste 64.000 de vehicule, tronsonul
Autostrada A2 (România) () [Corola-website/Science/300225_a_301554]
-
2009 s-au deschis circulației primii 42 de kilometri din această autostradă, dintre Turda și Cluj-Napoca Vest, iar în 13 noiembrie 2010, încă 10 km între Turda și Câmpia Turzii, în timp ce alte tronsoane sunt în execuție. Din 19 iulie 2012, este circulabilă și o parte de 55,5 din cei 62 km ai autostrăzii București-Ploiești, aflată între centurile celor două orașe. Pe data de 30 mai 2013 contractul cu firma americană Bechtel pentru tronsonul de autostradă Suplacu de Barcău-Borș a fost reziliat
Autostrada A3 (România) () [Corola-website/Science/300226_a_301555]
-
să se găurească un tunel pe verticală, măsurând 350m, atâta cât ar fi diferența de nivel între cele două ieșiri. Ce se știe cu siguranță astăzi este că Tâmpa are în ea 3 sau 4 tunele dintre care numai unul circulabil în totalitate, în zilele noastre. Acesta din urmă leagă Casa Sfatului de un turn al fostei cetăți aflat la poalele Tâmpei (probabil Turnul Cuțitarilor sau Bastionul Postăvarilor). Toate acestea sunt închise astăzi cu grilaj, datorită pericolului de surpare pe care
Tâmpa () [Corola-website/Science/303239_a_304568]
-
perioada 2012-2015 este afectată linia de troleibuz din cartierul Drumul Taberei). Deosebim troleibuze simple (cu o singură secțiune, numite și „solo”), articulate (cu 2 secțiuni) și chiar dublu articulate (cu 3 secțiuni). Legătura între secțiuni se face printr-o zonă circulabilă protejată printr-un burduf (burduf = învelitoarea elastică de pânză, cauciuc etc. a spațiului de comunicație dintre secțiuni). Există și troleibuze cu remorcă, fără o zonă circulabilă între vehiculul tractor și remorcă, dar aceste modele sunt din ce în ce mai rare. Troleibuzele moderne permit
Troleibuz () [Corola-website/Science/303651_a_304980]
-
chiar dublu articulate (cu 3 secțiuni). Legătura între secțiuni se face printr-o zonă circulabilă protejată printr-un burduf (burduf = învelitoarea elastică de pânză, cauciuc etc. a spațiului de comunicație dintre secțiuni). Există și troleibuze cu remorcă, fără o zonă circulabilă între vehiculul tractor și remorcă, dar aceste modele sunt din ce în ce mai rare. Troleibuzele moderne permit recuperarea energiei electrice la frânare. Aceasta poate fi utilizată de către consumatori auxiliari ai troleibuzului sau de către alte troleibuze aflate în circulație pe sectorul respectiv (de exemplu
Troleibuz () [Corola-website/Science/303651_a_304980]
-
special pentru pardoseli, borduri, blocuri de zidărie, plăci de placare. Plăcile din beton - pentru pardoseli pot fi: plăci simple (de protecție în jurul clădirilor sau pentru trotuare), plăci cu dimensiuni mai mari care se armează (pentru platforme,locuri de parcat,terase circulabile) și plăci mozaicate (inclusiv plinte) utilizate pentru pardoseli interioare sau exterioare. Pavelele - sunt blocuri compacte din beton de mici dimensiuni, care prin alcatuirea lor permit țeserea. Pavelele au diverse geometrii care se îmbină între ele, iar marginile sunt rezolvate prin
Beton () [Corola-website/Science/304019_a_305348]
-
și cu respectarea legislației în vigoare. 3.4. Amplasarea lucrărilor edilitare subterane se realizează conform legislației în vigoare, în unul dintre următoarele sisteme: - izolat; - combinat, respectiv mai multe instalații grupate; și - în comun, când instalațiile subterane sunt într-o galerie circulabilă. 3.5. La amplasarea instalațiilor în sistem izolat sau combinat se va avea în vedere următoarea ordine de preferință: - sub zonele verzi; - sub insulele de dirijare a circulației; - sub trotuare sau alei pentru cicliști; - numai în cazuri excepționale, sub partea
NORME TEHNICE din 27 ianuarie 1998 privind amplasarea lucrărilor edilitare, a stâlpilor pentru instalaţii şi a pomilor în localităţile urbane şi rurale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270511_a_271840]
-
facă conform legislației în vigoare. 3.14. Amplasarea instalațiilor, distanțele de pozare și dimensiunile constructive vor respecta prevederile documentațiilor tehnice. 3.15. Rețelele magistrale de distribuție sau colectare pentru apă, energie electrică, telefonie, gaze, termoficare se vor amplasa în galerii circulabile, prevăzute cu puncte de branșare distribuite la distanțe optime, potrivit studiilor de sistematizare, asigurându-se lungimi minime ale branșamentelor [potrivit anexelor nr. 2 a) și 2 b)]. 3.16. Rețelele de energie electrică de înaltă tensiune și canalizare se proiectează
NORME TEHNICE din 27 ianuarie 1998 privind amplasarea lucrărilor edilitare, a stâlpilor pentru instalaţii şi a pomilor în localităţile urbane şi rurale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270511_a_271840]
-
mai lungă cale rutieră. La Congresul al cincilea al statelor americane din anul 1923 a apărut idea construirii unei magistrale transamericane, hotărârea a fost acceptată și semnată în Buenos Aires la data de 23 decembrie 1936 . În prezent (2009) Panamericana este circulabilă, cu excepția unei distanțe de 90 de km care se întinde între Canalul Panama și nord-vestul Columbiei. O ramificație importantă trece și prin Bolivia, Brazilia, Paraguay, Uruguay și Venezuela.
Panamericana () [Corola-website/Science/317278_a_318607]
-
adesea considerate în mod eronat ca mansarde, capătă lumină și aer prin lucarne. Un alt aspect important în definirea mansardei și diferențierea acesteia de pod, este dat de faptul că un pod poate fi necirculabil, spre deosebire de mansardă care este întotdeauna circulabilă (îndeosebi locuibilă). Datorită celor două elemente caracteristice ale sale - inclinația abruptă și dubla înclinație a învelitorii pe fiecare latură - mansarda poate fi uneori confundată cu alte tipuri de acoperișuri. Adeseori și acoperișurile (podurile), ale căror învelitori se prezintă cu o
Mansardă () [Corola-website/Science/326595_a_327924]
-
părții carosabile, compusă din două benzi de circulație, câte una pe fiecare sens, este de 8,05 m. Lățimea podului (interax grinzi principale) este de 9,8 m. Pe latura exterioară a grinzilor principale, sunt suspendate trotuare cu o lățime circulabilă de 1,5 m fiecare. Planul acestui pod a fost conceput de inginerul Robert Toth din Reșița și a fost construit în perioada 1910-1913 (tablierele fiind uzinate la Reșița în cadrul Fabricii de Poduri - "Kaiserliche und Königliche Privilegierte Österreichische Staatseisenbahngesellschafft - St
Podul Traian din Arad () [Corola-website/Science/327549_a_328878]
-
Potrivit arhitectului Eugène Viollet-le-Duc lucarna a apărut la începutul perioadei gotice: în perioada romanică nu existau încăperi la nivelul podului deoarece acoperișurile aveau pante foarte reduse. Începând cu secolul al XIII-lea acoperișurile au devenit mai abrupte generând spații suplimentare circulabile în poduri. Pentru a fi locuibile însă, noile încăperi trebuia să fie dotate cu deschizături adecvate pentru aerisire și iluminare. Primele lucarne erau acoperite cu plumb sau foi de ardezie, având o structură din lemn și, mai târziu, din piatră
Lucarnă () [Corola-website/Science/330600_a_331929]
-
circulației, și lipsit de poduri sau podețe peste canale. Mai mult, nu există o conexiune între DC2 și DJ222C la Nufăru, cele două căi de circulație fiind separate de Brațul Sfântu Gheorghe. Deși aflat în stare rea, DC2 este totuși circulabil pe toți cei 16 kilometri ai săi dintre Sulina și C.A. Rosetti, fiind pietruit. Drumul comunal 2 are o lungime totală de aproximativ 90,4 km, împărțiți după cum urmează: Presa a sugerat faptul că, în trecut, Nicolae Ceaușescu dorea
DC2 (județul Tulcea) () [Corola-website/Science/336233_a_337562]
-
dintre Sulina și C.A. Rosetti, fiind pietruit. Drumul comunal 2 are o lungime totală de aproximativ 90,4 km, împărțiți după cum urmează: Presa a sugerat faptul că, în trecut, Nicolae Ceaușescu dorea modernizarea DC2 pentru realizarea unei căi auto circulabile între municipiul Tulcea și orașul Sulina, fără să țină cont de consecințele pe care le-ar fi cauzat sistemului ecologic unicat al Deltei Dunării. Intenția ar fi fost continuată și de guvernul Adrian Năstase, care a adoptat Hotărârea nr. 379
DC2 (județul Tulcea) () [Corola-website/Science/336233_a_337562]