340 matches
-
inițial se realizează o suprapunere a celor două planuri, o suprimare a graniței dintre realitatea exterioară și cea interioară, dintre eu și noneu, în orizontul aceluiași sfârșit. Relația de simetrie și de recurență dintre primul și ultimul catren creează senzația circumscrierii ființei, a captivității întrun cerc rotitor al morții. Prin muzicalitatea stinsă a verbelor la gerunziu, a versurilor cu ritm iambic și semirimă se comunică trăiri interioare complexe: angoasa existențială, sentimentul solitudinii, dispe rarea ființei captive întrun univers ontologic eronat. Discursul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
mai elementare și care deschide perspective pentru o bogată carieră „călăilor ordinari”. Demontarea mecanicii sistemului totalitar este, totuși, spațiul în care lucrarea lui Arendt își oferă întreaga fertilitate. Un examen minuțios al practicilor comune regimului nazist și celui stalinist permite circumscrierea unei modalități singulare de dominație, care conjugă trei elemente indisociabile. O dominație totală, mai întâi: este pusă în mișcare o întreprindere de captare absolută a puterii, o logică de anihilare a oricărui spațiu de autonomie atât publică, precum și privată, care
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
că sunt considerați profesioniști "toți cei care exploatează o întreprindere". Acest alineat care dorește să definească acest nou termen (de profesionist), aparent un termen juridic, nu reușește să o facă. Astfel, următorul alineat întregește definiția sau înțelesul termenului "profesionist" prin circumscrierea expresiei "exploatarea unei întreprinderi" ca fiind "exercitarea sistematică de către una sau mai multe persoane, a unor activități organizate ce constă în producerea, administrarea ori înstrăinarea de bunuri sau în prestarea de servicii, indiferent dacă are sau nu ca scop obținerea
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
pline (și nu prin pronume) se sprijină pe substantive care întrețin în limbă relații foarte variate, dincolo de sinonimie. Pentru a n a l i z a d i s c u r s u l u i, cercetarea coreferinței permite circumscrierea cîmpului de reformulare, dar și identificarea aspectelor sub care este schematizată aceeași situație construită de discurs. Ca anaforă sau cataforă, coreferința oferă posibilitatea de a accede la constituirea obiectului discursului. V. anaforă, cataforă, referință, reformulare. GREIMAS - COURTES 1993; MOESCHLER - REBOUL
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
faptul că notele semantice relevate constant prin acest tip de definiție corespund unui actant (pacient) animat; or, planul lingvistic nu se suprapune celui ontic, fiind necesară, în cazul intenției de surprindere a particularităților de ansamblu ale manifestării unei realități sintactice, circumscrierea aspectelor ignorate uneori, dar posibile în actualizarea discursivă. Așadar, subiectului poate fi și un actant (pacient) inanimat, realizat printr-un substantiv care desemnează un obiect, dar poate fi și un substantiv deverbal. În gramaticile de orientare structuralistă se subliniază trăsăturile
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
ca factor de coeziune a ei, se poate manifesta viziunea, forma relevantă a competitivității orașului. Dar unde trebuie căutată o asemenea stimulatoare forță? Pe drumul dintre vechiul și noul Babilon Am reactualizat până acum ideile necesare unui minim instrumentar de circumscriere a temei propuse. E nevoie de ceva mai mult pentru a selecta imaginea dezvoltării urbane În scopul controlării ei. Din fericire acest „ceva mai mult” poate fi cuprins În numai două povestiri, a vechiului și a noului Babilon. Este polarizarea
Prelegeri academice by Arh. IONEL OANCEA () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92346]
-
Petrescu, Ion Barbu, Ilarie Voronca, Anton Holban, G. Călinescu, Pompiliu Constantinescu, Vladimir Streinu, Liviu Rebreanu, H.P. Bengescu. În opera sa, E. Lovinescu, adept al mobilității culturale, s-a ridicat împotriva oricărui tip de "imobilism", "provincialism", "tradiționalism" și a urmărit o circumscriere a variațiilor sentimentului estetic. Înzestrat cu inteligență și talent, acesta avea incisivitate polemică și tărie morală, în sprijinul orientării "moderniste": "literatura de inspirație citadină", "poezia nouă", "proza obiectivă", "romanul psihologic". A fost ultimul nostru critic de direcție, a susținut o
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
cărei caracteristică evidentă este linia perspectivei din cadrul picturii copiate. 2. În narațiunea lingvistică există un focalizator extern diferit de narator în funcție, nu în identitate. Acest focalizator extern poate circumscrie un narator intern, diegetic. Pentru analiza narațiunii, această relație de circumscriere este crucială. În arta vizuală, aceeași distincție între focalizatorul intern și extern este valabilă, dar nu întotdeauna ușor de reliefat. De exemplu, gestul de a arăta din tabloul lui Aptekar Am șase ani poate fi considerat gestul de focalizare al
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
din jurul noțiunii de identitate relevând importanța unor momente istorice particulare, pornind din anii 1940, până în perioada ce a urmat încheierii războiului rece când înmulțirea mișcărilor naționaliste separatiste a stimulat noi reflecții asupra acestei noțiuni. Astfel, în prima parte discută dificultatea circumscrierii acestui concept, natura sa multidimensională și subliniază abordarea discursivă a identității, specifică constructivismului. Susținând că identitățile sunt construite, multiple, fluide, constructiviștii, afirmă autoarea, au realizat un breakthrough în cercetare fapt care dus la un avans teoretic major în domeniul relațiilor
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
autoarei este că prin promovarea conceptului de securitate umană se încurajează discursul autoidentificării indivizilor cu umanitatea ceea ce ar semnifica, prin prisma teoriei lui R. B. Hall, o schimbare dramatică a sistemului internațional. O altă concluzie reliefează faptul că datorită dificultății circumscrierii conceptului de identitate este dificilă operarea cu această noțiune, unii cercetători negând cu totul relevanța sa în științele sociale. Pe de altă parte, autoarea împărtășește opinia lui Jaques Lacan care pledează pentru înlocuirea acestei noțiuni cu cea de identificare. În
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
Preliminarii, Lumea ca dorință, Sistemul lumii, Scheme și precepte și două de factură inedită (Omul care n-a vrut să fie scriitor, Addenda-Constelații ale imaginarului) ce propun o sumară și subiectivă monografie a scriitorului cea dintâi, respectiv o încercare de circumscriere a imaginarului slavician așa cu îl reflectă basmele culese de Slavici pe tot parcursul vieții sale cea de a doua. Prima secțiune nu conține, așa cum ar fi fost de așteptat, precizarea metodei de lucru și a instrumentelor folosite. Cercetătorul formulează
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
politici s-au văzut nevoiți ca, într-un fel sau altul, să revină la calea principală și să înscrie ideologia pe unul dintre cele două trasee amintite. Au făcut-o de multe ori, e adevărat, recurgând la modalități diferite de circumscriere a conceptului, iar de aici a rezultat cum altfel? un pluralism al caracteristicilor proiectate ca aflându-se în relație directă cu ideologia. Îmi propun ca, descriindu-le și încercând explicarea lor, să pot decela un cadru comprehensiv al acelor atribute
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
să fie privită ca un obstacol pentru comportamentul rațional, și pentru comportamentul specific politicii în particular"9. Și chiar dacă abordările ulterioare ale ideologiei au diferit radical mai cu seamă în ceea ce privește semnificația acordată conceptului, cei mai mulți teoreticieni au împărtășit percepția implicată de circumscrierea napoleoniană a acestuia 10. Aceasta nu înseamnă, desigur, că încercările ulterioare de a readuce problema ideologiei într-un context epistemologic au fost lipsite de succes. Ceea ce se poate observa este însă că acest concept păstrează și în prezent o anumită
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
a lungul evoluției sale intelectuale. Cu ajutorul unei veritabile "panorame" asupra definițiilor conferite conceptului de ideologie în cea de a doua parte a secolului al XX-lea, John Gerring urmărește să caracterizeze ideologia prin identificarea "traseelor" marcate de gânditorii sociali pentru circumscrierea acestuia. Cronologic, pot fi astfel identificate cele mai importante exerciții intelectuale de delimitare conceptuală a ideologiei, așa cum rezultă din tabelul de mai jos: Tabelul 1. "Panorama" definițiilor contemporane ale ideologiei "O organizare a opiniilor, atitudinilor și valorilor o modalitate de
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
apar în chiar procesul de constituire a socialului 211, sub forma unor semnificații care sunt localizate în imaginar sau în mentalul colectiv al unei comunități. Funcțiile pe care le îndeplinesc aceste semnificații sau înțelesuri localizate la nivelul imaginarului debutează prin circumscrierea identității grupului sau a colectivității, prin anunțarea existenței acesteia, urmată de definirea și dezvoltarea unei imagini, a unei reprezentări cu privire la lumea naturală, la universul înconjurător, pe care astfel îl ordonează. Pentru filosofii și teoreticienii sociali înscriși în tradiția obiectivistă, pare
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
o metodologie de tip hermeneutic. Înainte de a o prezenta, amintesc aici o subliniere importantă pe care teoreticianul american o face, și anume aceea că nu toate formele simbolice au o încărcătură ideologică, ci numai în măsura în care semnificațiile lor sunt utilizate pentru circumscrierea unor relații de putere într-o societate dată. Ca atare, acest model de analiză a ideologiei implică o interpretare a formelor simbolice vehiculate în societatea modernă prin intermediul mijloacelor de comunicare în masă, creându-se astfel ceea ce Thompson numește "cadrul metodologic
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
științei precum Kuhn sau Feyerabend au restrâns considerabil pretențiile de universalitate specifice acestora. Nu mai puțin, așa cum am văzut, gânditori contemporani, precum Richard Rorty, propun renunțarea la ideea unei obiectivități universale și înlocuirea acesteia cu o "solidaritate" pragmatică a cărei circumscriere se realizează în funcție de anumite contexte socio-istorice. Și în cadrul teoriei sociale, teze precum cele ale lui Baudrillard (referitoare la finalitatea social-lului, așa cum a fost acesta conceput de modernitate), ale lui Lyotard (cu privire la disoluția "metanarațiunilor" legitimatoare ale modernității) ori ale lui Jameson
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
evidentă, pentru Fuller, în domeniul delimitat de modernitate ca aparținând științelor sociale, un domeniu în care s-a produs o "derutantă căutare a științei", aceasta din urmă fiind asociată, mai ales, cu fizica (și e suficient să ne reamintim, aici, circumscrierea sociologiei, de către Comte, ca "fizică socială"). O asemenea "căutare a științei" în sfera cunoașterii sociale a vizat, practic, mai cu seamă în modernitate, aproprierea de către aceasta din urmă a autorității epistemice deținute de științele naturii. Dar o astfel de "cale
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
spațiu și timp513. Nu doar la nivel social, ci și la nivel individual, apartenența populației subiect al omogenizării naționale la statul-națiune a fost însoțită de ceea ce Giddens numește "securitate ontologică"514. Cu timpul însă, etapa formării statelor-națiune se transformă în circumscrierea unei ordini mondiale, care se bazează tocmai pe aceste entități autonome și suverane. Acesta e momentul în care regăsim cel de-al doilea termen ce aparține tensiunii inițiale. Internaționalizarea, mai întâi, care s-a caracterizat prin schimburi comerciale între entități
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
ale Răsăritului, este ilustrativ pentru calea pe care se angajase spiritualitatea noastră), dorind să le furnizeze date cât mai exacte despre istoria veche a poporului român și despre destinul său particular. Demersurile atât de felurite ca modalitate și capacitate de circumscriere întreprinse de Udriște Năsturel, Nicolae Milescu, Miron Costin, Constantin Cantacuzino ori Dimitrie Cantemir nu pot fi înțelese deplin decât abordate din această perspectivă. Descoperirile fundamentale pe care le fac în domeniul istoriei umaniștii români din secolele al XVII-lea și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290334_a_291663]
-
că „arta n-are ca rost al ei frumosul”; dimpotrivă, ca formă a cunoașterii, orice artă vizează, „somnambulic”, ceva care îi rămâne, mereu, exterior.) Și, la fel cum momentele evoluției spiritului, în filosofia hegeliană, sunt lăsate în urmă pe măsura circumscrierii lor în formele artei, religiei și filosofiei, genurile și epocile literare sunt, la rândul lor, negate și „depășite” - „încapsulate” prin Aufhebung - în orizontul finalist, vizionar-apocaliptic, al morții literaturii și artei: „Din convingere profundă, de ordin dialectic - spune P. într-un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
direct și fără probleme,,desacralizat’’. Aglomerând cu erudită și comică plăcere fel de fel de nume recrutate din tezaurul mitic-folcloric autohton, înmagazinat cu știuta abundență în cărțile populare, autorul adoptă din capul locului un ton de bufonadă. Caragiale vizează astfel circumscrierea elementului anecdotic într-un cadru narativ-fantastic caracteristic prin enormitatea lui bufă. Așa se face că imaginea de pișicher a unchiașului pus pe crailâcuri, mare inițiat în învățătura lui Spiriduș, capătă o expresivitate exemplară: Acțiunea propriu-zisă a ,,basmului’’ se derulează și
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
cazul său), ci de o metafizică în care experiența religioasă sau cea filologică își găsesc locul și întemeierea. În cadrul acestei metafizici, teologia mesianismului iudaic și, deopotrivă, fervoarea gestului revoluționar devin „deducții transcendentale“ ale fizionomiilor modernității. O a doua precauție vizează circumscrierea obiectului: experiența urbană. Este greu de definit statutul „orașului“ în textele lui Benjamin. Nu este vorba, în mod limpede, despre un interes sociologic sau istoric care să direcționeze cercetarea mediului urban. Benjamin respinge această interpretare, pun ctând într-o scrisoare
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
parează“ impresiile care amenință su biectul: șocurile. Apărarea de șoc este originea trăirii și, din acest punct de vedere, ea se diferențiază în mod radical de expe riență, de te zaurizarea involuntară a evenimentelor în memorie (Gedächtnis). Trăirea ține de circumscrierea spațială și temporală a evenimentelor, de „fixarea“ lor în memoria voluntară; ele sunt clarificate de conștiință, sortate și ierarhizate. Experiența, dimpotrivă, este, sub aspectul conținutului, incertă, nelocalizabilă. Ea este însă infinit mai precisă, prin faptul că dez văluirea pe care
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
remarcat 40, punerea acestei generații sub semnul vicisitudinilor istoriei are și un caracter restrictiv, pe de o parte, sintagma nu reprezintă o raportare directă la estetic, la vreo caracteristică a discursului poetic, pe de altă parte, subliniază caracterul efemer, prin circumscrierea creațiilor unui eveniment istoric. Totuși în lipsa unei alte expresii definitorii a fost preferată tocmai pentru că oferă posibilitatea de a fi folosită cu sens neutru, de a fi eliberată de conotații valorice sau estetice. Cea de-a doua face referire la
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]