263 matches
-
O reglementare din aceeași materie și de același nivel poate fi cuprinsă într-un alt act normativ, dacă are caracter special față de actul ce cuprinde reglementarea generală în materie. ... (2) Caracterul special al unei reglementări se determină în funcție de obiectul acesteia, circumstanțiat la anumite categorii de situații, și de specificul soluțiilor legislative pe care le instituie. ... (3) Reglementarea este derogatorie dacă soluțiile legislative referitoare la o situație anume determinată cuprind norme diferite în raport cu reglementarea-cadru în materie, aceasta din urmă păstrându-și caracterul
LEGE nr. 24 din 27 martie 2000 (**republicată**)(*actualizată*) privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127746_a_129075]
-
neconstituționalitate este întemeiata, arătând că dispozițiile legale invocate instituie obligația cetățeanului străin de a nu părăsi țara, neatribuind instanței de judecată posibilitatea de a constata dacă se impune interdicția părăsirii țării. "Astfel, în vreme ce îngrădirea liberei circulații a cetățenilor români este circumstanțiată de Legea nr. 216 din 17 noiembrie 1998 (pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 65/1997 privind regimul pașapoartelor în România) și este atributul exclusiv al puterii judecătorești, care are libertatea de a aprecia asupra necesității măsurii, Legea nr. 25/1969
DECIZIE nr. 105 din 11 aprilie 2001 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 27 şi 31 din Legea nr. 25/1969 privind regimul străinilor în România, republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135293_a_136622]
-
drepturi sau al unor libertăți, art. 51, privind respectarea Constituției și a legilor, art. 54, referitoare la exercitarea drepturilor și a libertăților cu bună-credință, si a celor cuprinse în art. 123, privind înfăptuirea justiției. Se arată că textele criticate nu circumstanțiază caracterul vremelnic și executoriu al ordonanței președințiale și nici exercitarea căilor de atac împotriva soluției pronunțate asupra fondului dreptului. Astfel ordonanță președințiala, dintr-un instrument de drept cu scop reparatoriu, se transformă într-un instrument de cauzare de pagube, "de
DECIZIE nr. 199 din 17 octombrie 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 581 alin. 1 şi alin. ultim şi a celor ale art. 582 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132700_a_134029]
-
la o soluție legislativă care corespunde unei opțiuni politice, ce ține de competență legiuitorului. 2. Cu privire la critică de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I pct. 42 din Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 102/2001 , Curtea constată că autorul excepției își circumstanțiază criticile cu referire la alin. (6)-(8) ale art. 28 din Legea nr. 1/2000 , susținând că ar contraveni prevederilor art. 41 din Constituție, întrucat lipsește dreptul de proprietate de principala să prerogativă, si anume dreptul de dispoziție. Curtea Constituțională
DECIZIE nr. 269 din 22 octombrie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 38 şi 42 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 102/2001 privind modificarea şi completarea Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997 , precum şi modificarea şi completarea Legii nr. 18/1991 , republicată, ordonanţa aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 400 din 17 iunie 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146373_a_147702]
-
nr. 15/1991 trebuie analizat în contextul întregii reglementări, având în vedere scopurile pentru care grevă poate fi declarată. Legea nr. 15/1991 nu se rezumă în a prevedea categoriile de interese care pot justifica grevă, ci, tocmai pentru a circumstanția cât mai clar aceste categorii, stabilește scopurile ce nu pot fi avute în vedere de salariați pentru declanșarea grevei. Astfel, potrivit art. 24 alin. (2) și (3), greva nu poate urmări realizarea unor scopuri politice și ea este interzisă pentru
DECIZIE Nr. 110*) din 8 noiembrie 1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112337_a_113666]
-
a imita natura" și până la modernii Poe, Baudelaire și Valéry. Concluzia studiului conține îndoiala fundamentală asupra posibilității de a defini cu exactitate poezia: Putem acum spune că știm ce este Poezia? Nu. Cunoaștem însă un mod al ei care o circumstanțiază mai strâns; esența poeziei se rezumă poate la un punct moral, încă de determinat, atârnând în regiuni inexorabile, ca Polul Nord de intersecția imaginară a prelungirii meridianelor." În aprecierea scriitorilor străini Vladimir Streinu probează mereu că nu are complexe provincial regionaliste
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
avea astfel o triplă semnificație : 1. paludismul, frigurile de baltă, 2. nevroza care ia amploare în contextul unui psihic fragil, 3. teroarea mitologică și memoria ancestrală a unei violențe cutumiare. Toate aceste trei motivații au un suport realist, ele sunt circumstanțiate de amenințarea pe care i-o adresează han- giului un fost angajat, amenințare căreia i se dă curs. Naratorul îi încredințează personajului anamneza psihozei sale, istoricul nevrozei fiind recuperabil până la evenimentul în care originează, și anume gesticulația amenințătoare a unui
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
al Ministerului Sănătății privind aprobarea formularului pentru înregistrarea accidentului de muncă, Normele generale și specifice de protecția muncii în domeniul sanitar, al circulației rutiere și regulamentele militare și sau civile de zbor cu elicopterul și avionul, sunt acte normative care circumstanțiază calitatea de angajat al medicului. Ele evidențiază drepturile și obligațiile acestuia în domeniul raporturilor de muncă, dar și imperativele protecției integrității sale corporale, vieții și sănătății în procesul muncii și obligațiile angajatorului în acest sens, pe care tot personalul medical
MEDICUL DE URGENTA FATA ÎN FATA CU LEGISLATIA ROMÂNIEI. In: CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Irinel Rotariu, () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1077]
-
creării imaginii medicinii de urgență, așa cum este ea astăzi la noi și în afara unor influențe politice, economice sau de orice altă natură. Tot mai des, pacienții, aparținătorii, mass media, solicită informații iar medicul trebuie să comunice. Comunicarea informațiilor medicale trebuie circumstanțiată în funcție de persoana solicitantului, discursul se adaptează calitativ și cantitativ situației. Medicul trebuie să reziste întrebărilor speculative, să nu ofere presei date exceptate de la comunicare dar nici să refuze dreptul la informare. Uneori, medicul trebuie să concretizeze, poate paradoxal, dreptul pacientului
MEDICUL DE URGENTA FATA ÎN FATA CU LEGISLATIA ROMÂNIEI. In: CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Irinel Rotariu, () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1077]
-
și din moment ce în alin. (1) al acestuia, în concordanță cu art. 144 lit. c) din Constituție, se arătă despre care instanțe este vorba, din motive de redactare în alineatele următoare (2, 4, 5, 6) nu mai este necesar să fie circumstanțiate. Este fără nici o îndoială deci că atat Constituția, prin art. 144 lit. c), cît și art. 23 din Legea nr. 47/1992 recunosc numai instanțelor judecătorești dreptul de a sesiza Curtea Constituțională cu excepțiile de neconstituționalitate invocate în fața lor. Pentru
DECIZIE Nr. 2 din 15 februarie 1995 privind înţelesul notiunii de "instanţa judecătorească" în cadrul controlului de constituţionalitate pe cale de excepţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111692_a_113021]
-
de neconstituționalitate ridicate. Guvernul consideră, în esență, că "prevederea de la art. 37 din Legea contabilității nr. 82/1991 , republicată, nu incriminează infracțiunea de fals intelectual ca atare, ca o infracțiune distinctă de cea prevăzută la art. 289 din Codul penal, circumstanțiind numai aplicarea Codului penal la fapte contrare dispozițiilor din Legea contabilității". Se apreciază că "nu era necesar ca Legea contabilității nr. 82/1991 să fi fost adoptată în regimul prevăzut de Constituție pentru legile organice, nefiind stabilite infracțiuni noi sau
DECIZIE nr. 376 din 30 septembrie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 37 din Legea contabilităţii nr. 82/1991 , a Ordonanţei Guvernului nr. 22/1996 privind actualizarea şi completarea regimului general al contabilităţii, a Legii nr. 245/1998 pentru aprobarea cu modificări şi completări a Ordonanţei Guvernului nr. 22/1996 , a Ordonanţei Guvernului nr. 61/2001 pentru modificarea şi completarea Legii contabilităţii nr. 82/1991 , precum şi a Legii nr. 310/2002 pentru aprobarea cu modificări şi completări a Ordonanţei Guvernului nr. 61/2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162292_a_163621]
-
care și principiul legalității incriminării, întrucât reglementarea infracțiunii în cauză este realizată, în mod evident, prin lege. Contrar susținerii autoarei excepției, Legea nr. 143/2000 nu folosește termeni nedefiniți, "operațiunile privind circulația drogurilor", incriminate prin textul legal criticat, fiind clar circumstanțiate de legiuitor. Se constată în acest sens că nu sunt sancționate penal, prin dispozițiile art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 , orice operațiuni privind circulația drogurilor, ci numai acelea realizate fără drept și care se referă la droguri
DECIZIE nr. 410 din 12 octombrie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1), sintagma "ori alte operaţiuni privind circulaţia drogurilor", din Legea nr. 143/2000 privind combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162514_a_163843]
-
este neîntemeiată, cu următoarea motivare: Acțiunea civilă în procesul penal are ca obiect tragerea la răspundere civilă a persoanei care a săvârșit o infracțiune, precum și a persoanei care răspunde în solidar cu făptuitorul. Art. 362 din Codul de procedură penală circumstanțiază persoanele care pot face apel împotriva sentințelor penale pronunțate în primă instanță, printre acestea numărându-se și partea civilă și partea responsabilă civilmente, dar numai în ce privește latura civilă a cauzei. În acest context, potrivit art. 131 din Constituție, doar Ministerului
DECIZIE nr. 482 din 9 noiembrie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 362 alin. 1 lit. d) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163665_a_164994]
-
religioasă sau de altă natură. În sfârșit, după alin. (7) se introduce un nou alineat, (7^1). Actualul alin. (7) are următorul cuprins: "Averea dobândită în mod licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se prezuma." Noul text circumstanțiază această prezumție și stabilește că ea nu se aplică "pentru bunurile dobândite ca urmare a valorificării veniturilor realizate din infracțiuni". Curtea reține că acest mod de redactare este criticabil și poate conduce la confuzii. Astfel, daca textul urmărește să permită
DECIZIE nr. 148 din 16 aprilie 2003 privind constituţionalitatea propunerii legislative de revizuire a Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149655_a_150984]
-
O reglementare din aceeași materie și de același nivel poate fi cuprinsă într-un alt act normativ, dacă are caracter special față de actul ce cuprinde reglementarea generală în materie. ... (2) Caracterul special al unei reglementări se determina în funcție de obiectul acesteia, circumstanțiat la anumite categorii de situații, si de specificul soluțiilor legislative pe care le instituie. ... (3) Reglementarea este derogatorie dacă soluțiile legislative referitoare la o situație anume determinată cuprind norme diferite în raport cu reglementarea-cadru în materie, aceasta din urmă păstrându-și caracterul
LEGE nr. 24 din 27 martie 2000 (*actualizată*) privind normele de tehnica legislativă pentru elaborarea actelor normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/158492_a_159821]
-
au obținut mandate în Senat în urma alegerilor sau nu au participat la aceste alegeri. ... (4) Senatorii aleși ca independenți sau deveniți independenți prin părăsirea grupurilor parlamentare nu se pot asocia între ei pentru constituirea unui grup parlamentar." ... Curtea înțelege să circumstanțieze controlul asupra acestor dispoziții din Regulamentul Senatului. Autorii sesizării susțin că aceste prevederi contravin dispozițiilor art. 64 alin. (3) din Constituție, republicată, care au următorul cuprins: "Deputații și senatorii se pot organiza în grupuri parlamentare, potrivit regulamentului fiecărei Camere." Curtea
DECIZIE nr. 196 din 28 aprilie 2004 privind constituţionalitatea dispoziţiilor art. 15 alin. (3), art. 16 alin. (2) teza întâi, alin. (3) teza întâi şi alin. (4) din Regulamentul Senatului, republicat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157762_a_159091]
-
LEGEA nr. 10 din 29 martie 1974 a fost abrogata de art. 41 din LEGEA nr. 132 din 15 iulie 1997 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 161 din 18 iulie 1997. 1.3. Aprecierea preluării ca fiind abuzivă se va circumstanția în funcție de următoarele elemente: a) incidența "preluării abuzive" nu este prezumata, ci, în funcție de fiecare situație, entitatea obligată prin lege să soluționeze notificarea, trebuie să aprecieze situația respectivă că incadrandu-se în prevederile legii - cazurile enunțate la art. 2 alin. (1) din
NORME METODOLOGICE din 18 aprilie 2003 (*actualizate*) de aplicare unitară a Legii nr. 10/2001 **) privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149654_a_150983]
-
O reglementare din aceeași materie și de același nivel poate fi cuprinsă într-un alt act normativ, dacă are caracter special față de actul ce cuprinde reglementarea generală în materie. ... (2) Caracterul special al unei reglementări se determină în funcție de obiectul acesteia, circumstanțiat la anumite categorii de situații, și de specificul soluțiilor legislative pe care le instituie. ... (3) Reglementarea este derogatorie dacă soluțiile legislative referitoare la o situație anume determinată cuprind norme diferite în raport cu reglementarea-cadru în materie, aceasta din urmă păstrându-și caracterul
LEGE nr. 24 din 27 martie 2000 (**republicată**)(*actualizată*) privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/160659_a_161988]
-
se justifică în mod rațional și obiectiv. Or, Legea nr. 78/2000 constituie o reglementare specială, derogatorie de la dreptul comun, care instituie măsuri de prevenire, descoperire și sancționare a faptelor de corupție și se aplică unei categorii de persoane clar circumstanțiate de legiuitor încă din primul articol al legii, respectiv: a) care exercită o funcție publică, indiferent de modul în care au fost învestite, în cadrul autorităților publice sau instituțiilor publice; ... b) care îndeplinesc, permanent sau temporar, potrivit legii, o funcție sau
DECIZIE nr. 253 din 6 martie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 13^1 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/196347_a_197676]
-
O reglementare din aceeași materie și de același nivel poate fi cuprinsă într-un alt act normativ, dacă are caracter special față de actul ce cuprinde reglementarea generală în materie. ... (2) Caracterul special al unei reglementări se determina în funcție de obiectul acesteia, circumstanțiat la anumite categorii de situații, si de specificul soluțiilor legislative pe care le instituie. ... (3) Reglementarea este derogatorie dacă soluțiile legislative referitoare la o situație anume determinată cuprind norme diferite în raport cu reglementarea-cadru în materie, aceasta din urmă păstrându-și caracterul
LEGE nr. 24 din 27 martie 2000 (**republicată**)(*actualizata*) privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/186195_a_187524]
-
și înlăturare a vulnerabilităților și a riscurilor care determină personalul Ministerului Afacerilor Interne să comită fapte de corupție, constând în crearea de situații virtuale, similare celor cu care se confruntă personalul în exercitarea atribuțiilor de serviciu, materializate prin operațiuni disimilate, circumstanțiate de comportamentul acestuia, în vederea stabilirii reacției și conduitei adoptate. ... (3) În situația în care, cu ocazia testării integrității profesionale, se constată comiterea unor fapte de natură penală, Direcția Generală Anticorupție sesizează organul de urmărire penală competent, potrivit legii. ... (4) În
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 30 din 25 aprilie 2007 (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Interne**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187438_a_188767]
-
mai 1994 privind constituționalitatea Regulamentului Camerei Deputaților, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 131 din 27 mai 1994, Curtea Constituțională a statuat că "Ancheta parlamentară este un mijloc de realizare a controlului parlamentar, iar acest control este circumstanțiat cât privește subiectele controlului prin art. 110 din Constituție" (actualul art. 111). Potrivit prevederilor art. 111 din Constituție, controlul parlamentar vizează numai Guvernul și celelalte organe ale administrației publice, evident de grad inferior Guvernului. Nicio altă dispoziție constituțională nu prevede
DECIZIE nr. 266 din 21 martie 2007 privind constituţionalitatea dispoziţiilor art. 67, art. 68 şi art. 70 din Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187596_a_188925]
-
să fie cuprinse și epuizate toate aspectele de fapt și de drept proprii ipotezei normei juridice, acestea urmând a fi expuse în cuprinsul unor acte normative de rang inferior sau emise în aplicarea și executarea legii, pentru a fi apoi circumstanțiate de către organele competente la specificul fiecărei spețe. Pe de altă parte, criticile privind lacunele legislative, precum și caracterul confuz al unor norme juridice, ce decurg dintr-o interpretare specifică unui caz de speță, nu pot fi primite de Curtea Constituțională, întrucât
DECIZIE nr. 855 din 28 noiembrie 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 38 lit. a), art. 39 alin. (6) şi ale art. 55 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/184473_a_185802]
-
nr. 139/1940 , este de strictă interpretare și se referă numai la acele bunuri rechiziționate în temeiul legii respective, care se aflau și se află situate pe teritoriul actual al României. 1.3. Aprecierea preluării ca fiind abuzivă se va circumstanția în funcție de următoarele elemente: a) incidența "preluării abuzive" nu este prezumată, ci, în funcție de fiecare situație, entitatea obligată prin lege să soluționeze notificarea trebuie să aprecieze situația respectivă ca încadrându-se în prevederile legii potrivit art. 2 alin. (1) din lege. Pentru
HOTĂRÂRE nr. 250 din 7 martie 2007 (*actualizată*) pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare unitară a Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/186489_a_187818]
-
nr. 139/1940 , este de strictă interpretare și se referă numai la acele bunuri rechiziționate în temeiul legii respective, care se aflau și se află situate pe teritoriul actual al României. 1.3. Aprecierea preluării ca fiind abuzivă se va circumstanția în funcție de următoarele elemente: a) incidența "preluării abuzive" nu este prezumată, ci, în funcție de fiecare situație, entitatea obligată prin lege să soluționeze notificarea trebuie să aprecieze situația respectivă ca încadrându-se în prevederile legii potrivit art. 2 alin. (1) din lege. Pentru
NORME METODOLOGICE din 7 martie 2007 (*actualizate*) de aplicare unitară a Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/186490_a_187819]