829 matches
-
clan Fiecare om are un munte, Pe care urcă-n spate-un bolovan --------------------------------------------- Rătăcirile de noapte Pe tărâmul unui vis De atâtea ori inapte Să te treacă de abis; Deschizi ochii mari și vezi Și ambiguu și confuz Umbre de cirezi, livezi Desenate de Urmuz Lume care-apoi dispare În ținuturi iluzorii Precum șterge o eroare, Internetul din memorii Și-nchizi ochii. Te-ai întoarce Ispitit de un fior Acolo de unde doar ce, Te-ai întors dintr-un alt zbor Ai da
PASĂREA DE SOMN, ALBASTRĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358907_a_360236]
-
nimeni ce-ți mai face! - Tu cu vocea ventrilocă Nu vezi că n-ai nici un haz? Ai o țâță ca de cocă, Scursă de pe aragaz! - Făcuși și tu o ocheadă Și-ai rămas cu ochiu-nchis: Cum să-nveți tu la cireadă, Ce e ăla, un dichis? - Ai ieșit și tu pe stradă Și-ai rămas cu... pușca goală Fuge lumea de dă-n boală Numai să nu te mai vadă! Dacă le-ntâlnești pe stradă Fugi să nu te ia arbitru
DISPUTA de ION UNTARU în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358974_a_360303]
-
timp trecut și dorul nost-de glie. Anii s-au scurs, dar dorul greu m-apasă Hrănindu-mi amintiri ce răscolesc, Un dor flămând îmi cheamă trup acasă Acel meleag, un colț de rai lumesc. Cu turme behăind pe creste nalte, Cirezi întinse-n lung de văi cu ropot, Clopotnița ce veșnic vrea să salte Frumoase cânturi strânse-n vechiul clopot. Mi-e dor de simplitatea mea bogată Închisă în cătunul fără școală, Iubirea de răzeșii mei mă poartă Scornindu-mi amintiri
MI-E DOR... de CIPRIAN ANTOCHE în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359022_a_360351]
-
a ajuns-o din urmă cu anii, aruncă mâncare la câteva păsări adunate în juru-i și care i se urcă pe picioare. De la casa vecină, o voce de femeie strigă la un copil să se trezească să ducă vaca la cireadă, miroase a mămăliguță fierbinte, semn că se pregătesc pentru câmp. Dar când începusem să mă bucur și să-mi strâng la piept amintirile, m-am lovit cu putere de realitate. De o realitate dureroasă. Următoarea casă pare ruptă din filmele
DIN „LUCEAFĂRUL DE BOTOŞANI” LA 7 OCTOMBRIE 2014 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360207_a_361536]
-
nobiliare Cânde, devenit prin maghiarizare Kendeffi, întinsele pășuni montane, bogatele fânațuri și marile păduri, au trezit interesul noilor stăpâni de terenuri asupra utilizării marilor moșii cu folos, dar și dorința unor țărani din Țara Hațegului, care își pășteau turmele și cirezile de vite în munții din jurul Petrilei, de a se așeza statornic pe aceste meleaguri, declanșând astfel primul val de colonizare, care va continua mult mai intens până la începutul secolului al XX-lea. Cea mai veche mărturie scrisă despre Petrila pare
DATA DIN CALENDAR CARE A ÎNDOLIAT VALEA JIULUI (PARTEA A DOUA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359974_a_361303]
-
vama din Ulmeni, la podul de peste Someș, se lua vamă 5 dinari pentru un car încărcat, 8 dinari la un car de sare, plus o piatră de sare; de călăreț se luau 2 dinari, pentru un pedestru - un dinar, la cireada de boi, un dinar pentru un bou, iar pentru turma de oi, se lua vamă o oaie. De la negustorul care cărăușește marfa cu 4 cai negustorești, se lua un font de piper. Care este cuantumul acestei vămi nu știe nimeni
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
fugitive îmbrățișări. Păcatul săvârșit de fată o exilează, din lumea palatului de basm, într-o colibă săracă, unde părăsită de toți, naște copilul Zburătorului. Viața și portul ei sunt acum ale unei femei simple de la țară, iar băiețelul ei paște cireada de gâște. Peisajul e tomnatic, apele sure, semnificând moartea iubirii, despărțirea. Venirea Zburătorului și nunta refac fața lumii, căci nunta e semnul legământului . Acum peisajul cadru e altul. Pădurea e însuflețită („Pare că și trunchii vecinici poartă suflete sub coajă
FARMECUL POEZIEI EMINESCIENE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359815_a_361144]
-
întrecere care ajunge primul. Luminișul era scăldat de razele soarelui și pustiu. Doar fluturii și gâzele alergau împreună cu ei printre flori și fâneața din poiană. Se auzeau păsările cântând printre copaci și din depărtare sunetul unei tălăngi. Era poate vreo cireadă prin apropiere la păscut. Cum au ajuns în mijlocul poienii, obosită de alergătură, Ana se aruncă la pământ și cum stătea pe spate, își întinse brațele ca o răstignire.Cerul era cenușiu. Chiar atunci observă cum un avion la mare înălțime
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN, CAP. VII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1115 din 19 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359925_a_361254]
-
ariilor naturale protejate poate opri de la pășunat anumite suprafețe, pentru o perioadă determinată, în scopul refacerii covorului vegetal. (6) Numărul de câini admis se stabilește prin contractul de pășunat, dar nu mai mult de 3 pentru fiecare turmă sau cireadă, iar stăpânul este obligat să facă dovada vaccinării acestora. (7) Câinii vor avea obligatoriu jujeu, care va fi confecționat din material lemnos de esență tare prin strunjire și va avea următoarele dimensiuni minime: diametrul d = 4 cm, lungimea l = 30
PLAN din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296878]
-
Pe lângă facultatea de teatru (și film, desigur) e o cireadă de case. Unele-s sinistre, altele sunt invizibile, iar câteva mai pufăie parfum de-arhitectură. Marea lor majoritate însă sunt cotropite de locatarii conlocuitori. Unii le zic de-a dreptul înlocuitori, dacă te apuci să le numeri țâncii. Vecinătatea cu
N-ai tu puterea să mă ierți! () [Corola-blog/BlogPost/338426_a_339755]
-
aparatul pentru formatul cel mai mare îmi spune că folosește un obiectiv performant și complex, un fel de Rolls-Royce din perioada ambrotipiei. Aparatul costa 200 de dolari în anul 1860, bani cu care puteai să cumperi o casă sau o cireadă de vaci. Îți recomandăm Fericirea de a face ce-ți place. Un fost programator câștigă dintr-o idee căreia nimeni nu i-a dat la început nicio șansă. GENERAȚIA B Imaginile din cărți ale lui Eminescu și Kogălniceanu, datorate tehnicii
Ambrotipia, „regina portretelor”. Doi tineri au reînviat o tehnică veche de fotografie. GENERAȚIA B () [Corola-blog/BlogPost/338880_a_340209]
-
Odată cu primele începuturi de stratificare socială în cadrul obștii sătești, putem spune că apar și relațiile sociale feudale în societatea românească. Voievodul, împreună cu familiile mai favorizate și-au însușit cele mai fertile pământuri și cele mai frumoase herghelii de cai și cirezi de vaci. Iar țărănimea s-a stratificat în țărani liberi (răzeși în Țara Moldovei și moșneni în Țara Românească) și țărani aserviți (vecini în Țara Moldovei, iobagi în Transilvania, sau rumâni în Țara Românească). Conducerea comunităților vicinale (sătești) era asigurată
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
capului de mai multe ori brațele. Unde plecați? le strigasem. Dați bir cu fugiții? Deși știam că nu mă pot înțelege. De altfel, vocea îmi fusese curând acoperită de vuietul unui alt talaz. Trecuse, mugindu-mi în urechi ca o cireadă întărâtată de vite. Pe creasta valului ce se îndepărta câțiva dintre rivalii mei se agitau în încercarea de a se reîntoarce. Bărbosul, și el la apă acum, pufnea ca o locomotivă. Veniți, îi încurajasem. Așa! Nu vă lăsați!... Urmaseră alte
POPAS ÎN CICLADE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 360 din 26 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341482_a_342811]
-
are normă Primăriile primari Unde nu mai ești ce pari Dacă ți-ai ieșit din formă Și-am să depăn amintiri Într-un târg cu barabule Pentru aerul din bule Și din buletinele de știri Nu mai e lapte-n cirezi Și se-aprinde cât cuprinde Foamea care nu surprinde Lipsurile de monezi Referință Bibliografică: Dor de ducă / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 395, Anul II, 30 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ion Untaru : Toate Drepturile
DOR DE DUCĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340637_a_341966]
-
ocarină spartă, prin ziua scurtă se revarsă ușor picuri de amintiri, fluvii moarte, turme de dealuri din copilărie, podgorii și pescăruși desenați pe cer, chipuri și voci care-au murit în sufletul meu, și mereu clopotele depărtându-se ca niște cirezi într-o pădure de vis prădată de flutiri albi și de păsări albastre, s-a desfrunzit și gura ta de acel roșu care mă amețea,cuvintele se risipesc, norii vin în haite să ne-nvăluie cu ruine de amintiri care-ți
APUS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341119_a_342448]
-
ariilor naturale protejate poate opri de la pășunat anumite suprafețe, pentru o perioadă determinată, în scopul refacerii covorului vegetal. (6) Numărul de câini admis se stabilește prin contractul de pășunat, dar nu mai mult de 3 pentru fiecare turmă sau cireadă, iar stăpânul este obligat să facă dovada vaccinării acestora. (7) Câinii vor avea obligatoriu jujeu, care va fi confecționat din material lemnos de esență tare prin strunjire și va avea următoarele dimensiuni minime: diametrul d = 4 cm, lungimea l = 30
PLAN din 25 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289109]
-
nici la Fierbinți, În deficitu-acesta eu mai sper Să avem pumni și scrâșnetul în dinți. 15-05-11 Reforme Ne respirăm în nas și ne călcăm pe gât turme viscolite mânate spre saivane, cu pasul măsurat, călcăm semeți în străchini, ori ca cireada tristă prin stepe africane. E un ocean românul ce doarme-n două faze: se umflă, când ne-aruncă o cinică sarma, din cuiburile-nalte, agramați ciocoi cu ochii injectați și burțile cimpoi; plescăie apoi un vis ce îl susține că
DIN PRIBEGIE de STELIAN PLATON în ediţia nr. 151 din 31 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344439_a_345768]
-
contestate de suflet. Nu! Natura a dotat omul, ca și multe alte viețuitoare, cu capacitatea de a gândi și a lua decizii. Oare tigrul flămând în urmărirea turmei de bovine sălbatece nu trebuie să ia instantaneu decizii? Care element al cirezii este mai la îndemână fără a fi un pericol mai mare decât cel asumat? Este oricum o decizie mult mai dificilă decât crearea unui nou impozit de către politician. Până și obișnuita muscă ia decizii instantanee analizând din ce parte vine
MĂ CUNOSC PE MINE ÎNSUMI? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1313 din 05 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/344172_a_345501]
-
din Mărginime, ci trebuia să-și cultive pământul primit în posesie. Interesul administrației locale era să se dezvolte agricultura și în această parte a țării. Să i se schimbe destinația de pământ bun, pentru păscutul turmelor de oi sau a cirezilor de vite, ale mocanilor veniți în transhumanță. De aceea i-a împroprietărit cu pământ pe băjenari. Să nu mai fie ca pe timpul dominației otomane. Mai târziu, când a apărut și ultimul val de migrație, noii veniți vor fi catalogați drept
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343109_a_344438]
-
se-ndulceste printre ramuri , Cănd vară toată se preschimba-n toamnă , Si susura în râuri fericite , Împodobind a dealurilor coama . Foi galbene se risipesc alene Satule de preaverdele livezii Și- adorm pe veci , tăcute, în uitare , Lăsând în urmă mugetul cirezii . Zâmbesc lelițe cu frumoase rochii Și pește gard se cațără zorele , Cătând spre ceru-albastru , fără umbre , Din zori până la răsărit de stele . Își sorb în taină , picături de roua , Grădinile de apă însetate Și , leneșe , zăvoaiele de salcii Pe mal
LA RASCRUCE DE-ANOTIMPURI de GEORGETA GIUREA în ediţia nr. 2046 din 07 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343235_a_344564]
-
2000 A026 2 Denumirea științifică Egretta garzetta 3 Denumirea populară Egretă mică 4 Descrierea speciei Este zveltă și elegantă, cu o lungime a corpului de 55-65 cm și o greutate de 350-550 g, fiind ca dimensiuni asemănătoare cu stârcul de cireadă (Bubulcus ibis). Anvergura aripilor este cuprinsă între 88-106 cm. Adulții au înfățișare similară. Penajul este complet alb. Degetele galbene, ce contrastează cu picioarele negre și ciocul negru, sunt semnele distinctive care o deosebesc de egreta mare. În partea posterioară a
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
pășunilor, administratorul poate opri de la pășunat anumite suprafețe, pentru o perioadă determinată, în scopul refacerii covorului vegetal; (4) numărul de câini admis se stabilește prin contractul de pășunat, dar nu mai mult de 3 (trei) pentru fiecare turmă sau cireadă; (5) câinii vor avea obligatoriu jujeu, ce va fi confecționat din material lemnos de esență tare prin strunjire și va avea următoarele dimensiuni minime: diametrul d=4cm, lungimea l=30 cm. Jujeul are fixată la jumătatea lungimii sale o brățară metalică prinsă
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
totul, asemeni unei perdele. Se auzeau însă în depărtare bubuiturile clocotitoare ale inimii sale uriașe hrănite de energiile fluviilor focului veșnic ce-i curgeau în vene. Bătăile inimii sale se făceau auzite până la mari depărtări, asemeni mugetului înăbușit al unei cirezi uriașe de pachiderme mugitoare alergând dezlănțuite la culme, semn că ținta călăreților nu era prea departe. Mugetul acela al muntelui era temut de oameni cât și de sălbăticiuni și pe coastele sale incandescente nu trăiau alte animale în afară de uriașe salamandre
VIS ALB de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1961 din 14 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378473_a_379802]
-
zis că poate astfel M-oi alege cu-o povața Să învăț și eu deaproape Care-i calea către viața. Mi-am zidit atuncea case Mi-am sădit vii și livezi Am avut și robi și roabe Turme, iazuri și cirezi. Am avut mai mult ca alții Am strâns aur și averi Și-am dat neamurilor mâna Să trăiască în plăceri. Am ajuns că toți mai mare Împrejur și-n toată lumea Și cu toate-acestea, totuși Mi-am păstrat înțelepciunea. Am dat
ECCLESIASTUL SAU PROPOVADUITORUL CAP.II – ZADARNICIA PLACERILOR LUMESTI de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378811_a_380140]
-
sfânt. Vorbeam mai sus de fantezia toponimică a românilor. Iată două mostre convingătoare: a) Suprafața arabilă a municipiului Sighetu Marmației (după Decembriadă parte lăsată în paragină, parte acoperită de diverse construcții și brăzdată de drumuri), poartă numele Ciredi. Adică nici cireadă (turmă de vite) și nici cirezi, ci între singular și plural; b) Într-una din zile, un neam de-al meu îmi spune că-i atât de cătrănit, încât îi vine să meargă în Ciripeș. Termenul mi-a plăcut, așa că
TOPNIME MAI MULT SAU MAI PUŢIN DERUTANTE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1969 din 22 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379016_a_380345]