139 matches
-
se retrage în capitala regatului său, Sardes, care ulterior va fi asediată și cucerită de perși. Cresus este capturat și legat de un rug pentru a fi incinerat, însă de teama unei pedepse divine și impresionat de spusele acestuia, regele Cirus îl cruță și il ia drept consilier la curtea regala. Herodot încheie istoria domniei lui Cresus și începe să povestească despre copilăria și domnia lui Cirus al II-lea cel Mare. Este relatată ascensiunea mezilor conduși de o serie de
Istorii (Herodot) () [Corola-website/Science/330255_a_331584]
-
fi incinerat, însă de teama unei pedepse divine și impresionat de spusele acestuia, regele Cirus îl cruță și il ia drept consilier la curtea regala. Herodot încheie istoria domniei lui Cresus și începe să povestească despre copilăria și domnia lui Cirus al II-lea cel Mare. Este relatată ascensiunea mezilor conduși de o serie de conducători enumerați: Deiokes, Phraortes, Cyaxares, Astyages și Cirus. Este menționată invazia Sciților în Orientul Apropiat și înfrângerea acestora de către mezi, dar și distrugerea Imperiului Neo-Asirian de către
Istorii (Herodot) () [Corola-website/Science/330255_a_331584]
-
la curtea regala. Herodot încheie istoria domniei lui Cresus și începe să povestească despre copilăria și domnia lui Cirus al II-lea cel Mare. Este relatată ascensiunea mezilor conduși de o serie de conducători enumerați: Deiokes, Phraortes, Cyaxares, Astyages și Cirus. Este menționată invazia Sciților în Orientul Apropiat și înfrângerea acestora de către mezi, dar și distrugerea Imperiului Neo-Asirian de către Cyaxares. Astyages, ajuns la putere, a vrut să-și ucidă nepotul nou-născut, Cirus, fiul persanului Cambyses și al medei Mandana, despre care
Istorii (Herodot) () [Corola-website/Science/330255_a_331584]
-
serie de conducători enumerați: Deiokes, Phraortes, Cyaxares, Astyages și Cirus. Este menționată invazia Sciților în Orientul Apropiat și înfrângerea acestora de către mezi, dar și distrugerea Imperiului Neo-Asirian de către Cyaxares. Astyages, ajuns la putere, a vrut să-și ucidă nepotul nou-născut, Cirus, fiul persanului Cambyses și al medei Mandana, despre care magii profețeau că va stăpâni peste Asia. Este cruțat de generalul Harpagos căruia i se ordonase să-l ucidă pe prunc și este înmânat unei familii de văcari care la rândul
Istorii (Herodot) () [Corola-website/Science/330255_a_331584]
-
medei Mandana, despre care magii profețeau că va stăpâni peste Asia. Este cruțat de generalul Harpagos căruia i se ordonase să-l ucidă pe prunc și este înmânat unei familii de văcari care la rândul lor, îl cruță. Când crește, Cirus se joacă de-a „regele” cu ceilalți copii din sat, și fiindca unul nu i-a ascultat poruncile, l-a biciuit. Tatăl copilului, care era curtean, l-a reclamat la regele Astyages. Astyages află de șirleticul generalului la care a
Istorii (Herodot) () [Corola-website/Science/330255_a_331584]
-
și fiindca unul nu i-a ascultat poruncile, l-a biciuit. Tatăl copilului, care era curtean, l-a reclamat la regele Astyages. Astyages află de șirleticul generalului la care a fost supus, nerespectând ordinelul său, însă îl cruță pe copilul Cirus și îl trimite înapoi la familia sa. Se răzbună crunt pe Harpagus, păcălindu-l să-și mănânce propriul copil tăiat și fiert. Din dorință de răzbunare, Harpagus complotează cu Cirus împotriva regelui Astyages. După ce își adună armata, Cirus cucerește capitala
Istorii (Herodot) () [Corola-website/Science/330255_a_331584]
-
fost supus, nerespectând ordinelul său, însă îl cruță pe copilul Cirus și îl trimite înapoi la familia sa. Se răzbună crunt pe Harpagus, păcălindu-l să-și mănânce propriul copil tăiat și fiert. Din dorință de răzbunare, Harpagus complotează cu Cirus împotriva regelui Astyages. După ce își adună armata, Cirus cucerește capitala lui Astyages și îl ia prizonier. Cirus se proclamă astfel regele perșilor și mezilor. Herodot descrie apoi civilizația, cultura și modul de viață la perși. Cirus, cuceritor al Lidiei, îl
Istorii (Herodot) () [Corola-website/Science/330255_a_331584]
-
pe copilul Cirus și îl trimite înapoi la familia sa. Se răzbună crunt pe Harpagus, păcălindu-l să-și mănânce propriul copil tăiat și fiert. Din dorință de răzbunare, Harpagus complotează cu Cirus împotriva regelui Astyages. După ce își adună armata, Cirus cucerește capitala lui Astyages și îl ia prizonier. Cirus se proclamă astfel regele perșilor și mezilor. Herodot descrie apoi civilizația, cultura și modul de viață la perși. Cirus, cuceritor al Lidiei, îl trimite pe Pactyes să guverneze Lidia, dar acesta
Istorii (Herodot) () [Corola-website/Science/330255_a_331584]
-
sa. Se răzbună crunt pe Harpagus, păcălindu-l să-și mănânce propriul copil tăiat și fiert. Din dorință de răzbunare, Harpagus complotează cu Cirus împotriva regelui Astyages. După ce își adună armata, Cirus cucerește capitala lui Astyages și îl ia prizonier. Cirus se proclamă astfel regele perșilor și mezilor. Herodot descrie apoi civilizația, cultura și modul de viață la perși. Cirus, cuceritor al Lidiei, îl trimite pe Pactyes să guverneze Lidia, dar acesta îl trădează și îi incită pe lidieni la revolte
Istorii (Herodot) () [Corola-website/Science/330255_a_331584]
-
răzbunare, Harpagus complotează cu Cirus împotriva regelui Astyages. După ce își adună armata, Cirus cucerește capitala lui Astyages și îl ia prizonier. Cirus se proclamă astfel regele perșilor și mezilor. Herodot descrie apoi civilizația, cultura și modul de viață la perși. Cirus, cuceritor al Lidiei, îl trimite pe Pactyes să guverneze Lidia, dar acesta îl trădează și îi incită pe lidieni la revolte. Revolta eșueaza și acesta se refugiază în Kyme. Herodot descrie civilizația, cultura asiriană și orașul Babilon (o menționează și
Istorii (Herodot) () [Corola-website/Science/330255_a_331584]
-
în Kyme. Herodot descrie civilizația, cultura asiriană și orașul Babilon (o menționează și pe regina Semiramida). Este descris asediul Babilonului, săparea râului Gyndes și intrarea triumfală în oraș al regelui medo-pers. În final, cartea I se încheie cu moartea lui Cirus în lupta împotriva massageților și descrierea modului lor nomad de viață. Cărțile II și III cuprind domnia regelui persan Cambise al II-lea. Cartea a II-a (Euterpe) începe cu invazia Egiptului de către forțele persane conduse de Cambyses al II
Istorii (Herodot) () [Corola-website/Science/330255_a_331584]
-
stratosferă o mare cantitate de dioxid de sulf sub formă gazoasă, această substanță fiind transportată ulterior de curenții atmosferici pe toată suprafața planetei. Fenomenul a dus la o creștere fără precedent a concentrației de acid sulfuric din norii de tip cirus de la mare altitudine. Praful vulcanic trimis în atmosferă a filtrat radiațiile solare, scăzând temperatura globală cu 1,2°C în anul care a urmat erupției. În Europa, radiația solară a scăzut cu 10%. La trei luni după erupția lui Krakatau
Erupția vulcanului Krakatau din 1883 () [Corola-website/Science/336901_a_338230]
-
timpuriu calendar conservat în întregime datează din perioada Imperiului ahemenid. Perșii au fost printre primii care au folosit un calendar solar, iar soarele a fost dintotdeauna un simbol important în cultura iraniană, aflat în strânsă legătură cu tradițiile legate de Cirus cel Mare. Calendarul persan antic era lunisolar, asemănător celui babilonian, cu douăsprezece luni a câte treizeci de zile fiecare; zilele erau numerotate, dar nu și denumite. Lunile aveau denumiri legate de festivalurile sau activitățile anului pastoral și erau împărțite în
Calendare iraniene () [Corola-website/Science/337422_a_338751]
-
distrus Templul evreiesc din Ierusalim, cunoscut ca cel Dintâi Templu. În aceste împrejurări mulți iudei au fost transferați cu forța în Țara Babilonului, ceea ce este cunoscut in istorie ca „Exilul babilonian”. După câteva decenii, prin 539 î.Hr regele persan Cirus cel Mare, care a cucerit Regatul babilonian, le-a permis evreilor exilați printr-un edict, să se întoarcă în Iudeea, eveniment cunoscut ca „Întoarcerea în Sion” (Shivat Tzion). Totuși, din motive economice, numeroși evrei au hotărât să rămână în Babilon
Evrei irakieni () [Corola-website/Science/335859_a_337188]