270 matches
-
producții este realizat după „Vulpile în vie” de Lion Feuchtwanger, „Bărbierul din Sevilla” și „Nunta lui Figaro” de Beaumarchais. Piesa de teatru tv se bucură de participarea unor maeștri ai artei interpretative românești, precum Virgil Ogășanu, Ileana Stana Ionescu, Manuela Ciucur, Anca Sigartău, Diana Gheorghian, Victoria Dobre-Timon, Valeria Ogășanu, Radu Duda, Andreea Măcelaru, Ion Pavlescu, Alexandru Bindea, Ion Chelaru și alții. „Am pornit de la ideea cunoașterii de către public a felului în care Beaumarchais și-a scris piesă „Nunta lui Figaro”, date
Alina Gherman: În amintirea creatorului lui Figaro () [Corola-blog/BlogPost/339490_a_340819]
-
Savina Bantaș - http://www.tvr.ro/teatru-tv-razboiul-domnului-de-beaumarchais 8334.html. „Războiul domnului de Beaumarchais” Scenariu de Constantin Dicu după „Vulpile în vie” de Lion Feuchtwanger, „Bărbierul din Sevilla” și „Nunta lui Figaro” de Beaumarchais. În distribuție: Virgil Ogășanu, Ileana Stana Ionescu, Manuela Ciucur, Anca Sigartău, Diana Gheorghian, Victoria Dobre-Timon, Valeria Ogășanu, Radu Duda, Andreea Măcelaru, Ion Pavlescu, Alexandru Bindea, Ion Chelaru și alții. Ilustrația muzicală: Lidia Danciu Regia de montaj: Emilia Andreescu Costume: Eugenia Botănescu Decoruri: Ion Olaru Regia artistică: Constantin Dicu Partajează
Alina Gherman: În amintirea creatorului lui Figaro () [Corola-blog/BlogPost/339490_a_340819]
-
treabă, că și mușcam din codrul de slănină sau vreo bucată de trandafir zăletită pe fundul lăzii. Ș-apoi începuseră să fete vacile și caprele și animalele trebuiau răscocite. Cum vine aia?... Vaca, împopoțonată cu două șnururi de lână cu ciucur vopsite roșu, prinse între coarne și de coadă, cu vițelușul după ea, erau aduse aproape de locul unde se așeza masa, pe un loc curat, atunci măturat, chiar în oborul vitelor. Vițelul, scos din cotețul lui era nerăbdător să sugă, neuitând
UN PAŞTE DIN COPILĂRIE de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379268_a_380597]
-
atârna surtucul. în alt cui, lampa cu țilindrul afumat în care, prizonieră, bâzâia o muscă. într-un geam, o cutie cu chibrituri, în altul, o sticlă de rachiu goală. Tavanul pătat nu mai fusese văruit de cine știe când. Plină ciucur, într-un cârlig, atârna o hârtie Zeppelin. Toate babele din sat știau că vor avea mort. Se strânseseră la Vârlan, prisăcarul, și, împreună cu nevasta acestuia, făceau toiag și lumânări din ceară curată. De două săptămâni ieșită din spital, a lui
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
bunicii nu mai stă la locul lui, căci Motănel sare peste ele și, pe dat’, le transformă în mingi de fotbal. Pune bunica rufe pe frânghie la uscat? Năstrușnicul face tumbe până reușește să prindă cu lăbuța o mânecă, un ciucur sau un cordon. Văzând atâta obrăznicie, buna se supără foc. Ia un băț mai mare, cu gând să-i dea vreo două cu el. Dar, pas de-l prinde! Atunci, ea înalță frânghia, așa că poznașul nu mai ajunge la rufe
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
Niciodată calitate, măsură, rafinament, ci numai cantități de disperată supra vie țuire: mormane de cartofi prăjiți, doi cârnați, patru ochiuri, varză murată și, la ocazii, gogoși sau baclavale. Am umblat toată copilăria în pantaloni burlănoși, trenin guri cârpite, fesuri cu ciucur, cămăși roase la gât și teniși găuriți, total in diferent la sfintele cutume ale micii bur ghezii inter belice. Tot așa, n-am fost deprins cu buna cumpătare (care nu e totuna cu sărăcia resemnată), cu chibzuința în toate, cul
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
cu cămașa, care deși seamănă cu tunica internă a Dacilor, nu are nimic caracteristic; pe deasupra însă țăranii români poartă bondița, cojocul sau sumanul iar nu mantaua dacă. Căciula nu seamănă pe de altă parte întru nimic cu acel fes fără ciucur al Dacilor. Brâul de curea lat și împodobit cu alămuri este pe de altă parte străin îmbrăcămintei străbunilor noștri, precum nu se află la ei cămașa cu altițe nici fotele reținute de un brâu, părțile cele mai osebitoare ale vestmântului
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
dovadă că în starea normală a lucrurilor aceste erau servitoarele bărbaților. Asupra organizațiunei sociale atât numai aflăm că poporul era împărțit în două clase, nobilii și oamenii de rând, din care cei dintâi purtau capul acoperit cu acel fes fără ciucur, de care am vorbit mai sus. Scriitorii greci numeau pe aceștia ntkoyoQoi, cei latini pileati; iar în limba dacă se numeau tarabostes. În acești nobili se deosebeau ranguri mai înalte, probabil neamurile principelui și preoții cei mari, care purtau un
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
Diavolul. Plin de vigoare după așa Întîlnire, Își ia umbrela și, după cum Îi e obiceiul, se Îndreaptă către barul din colțul străzii, un fel de a doua sa casă. Se ciocnește de o turmă de turiști care blochează trotuarul. Stau ciucur În jurul unui ghid cu capă, care le oferă un „tur al fantomelor“. Par triști, murați, rătăciți și oarecum speriați. Ecusoane autocolante Îi identifică drept membri ai grupului, astfel Încît nici un blatist să nu se poată strecura printre ei. Fiecare ghid
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
rostogolirea verzei și a curenților metaforici repezi ai prozei. Poate că ar trebui să mă uit un pic la operele de artă. Susan Îl Îndrumă către un tablou cît un perete intitulat „Porc“. O ciurdă de porci super-porcini stă adunată ciucur la baza unui munte de verze. Pictura este Însoțită de un text, proiectat pe peretele din față și Wakefield se Întreabă dacă fiecare tablou din expoziție chiar face o mie de cuvinte. Declarația artistului sună cam așa: Tăierea Porcului era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
Armes, era scena biciuirilor În public și al cîte vreunei spînzurări ocazionale. Azi i se pare că chiar poate Întrezări silueta vechiului eșafod. De fapt, e o schelă Înălțată pe fațada catedralei, dar tot i se pare că turiștii strînși ciucur ar fi mulțimea care asistă la o execuție. Burdihanele lor grase și tricourile lor stupide Îi par cu deosebire sinistre. De multe ori a auzit oameni veniți din Franța sau Japonia remarcînd cît de „european“ pare orașul. Înțelege acum că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
pentru minte. Ele nu sînt cele care folosesc uneltele, ci cele care cară Întregul set de unelte. Dacă vrei să afli Încotro te Îndrepți... Oprește În fața casei lui. Ca de obicei, un grup de turiști În căutare de fantome stă ciucure În fața hotelului de peste drum. Zelda Îi face un semn cu mîna ghidului-vampir. — Îl cunoști? — Este proprietatea mea, ca să zic așa. Crossroads Travel oferă acum și tururi de oraș. Te deranjează multiplele mele personalități, Wakefield? Mi-e cam greu să țin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
Gura Idrici-Roșiești (punctele La Coșare și Islaz), Halta C.F.R. Dodești-Viișoara (punctele Halta C.F.R., Nordul Haltei și Calea ferată), Ibănești (punctele Marginea vestică a satului, La meri și Marginea vestică a satului), Ivănești (punctele Nordul satului și Ursoaia Veche), Ivești (punctele Ciucurul lui Ivan și Nordul satului), Lipovăț (punctele Jitărie și Coada Iazului), Mânzați-Ibănești (punctele Corbu și Marginea vestică), Negrești (punctele Lutărie și Pe țarină), Popeni-Zorleni (punctele Gheneștii Vechi, Grădinărie, Școala Generală și Marginea de sud-sud-vest), Rateșul Cuzei-Rebricea (punctele Grajduri și Școala
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
aparțin secolelor VI-VII, VIII-IX și X-XI. Cercetare Gh. Coman și R. Maxim-Alaiba, 1977. Materialul se află la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 160; Teodor 1997c, p. 108. 75. Ivești (comuna Ivești), județul Vaslui a) Ciucurul lui Ivan: pe panta din stânga Râului Tutova, la circa 3 km nord-nord-est de sat, s-au descoperit fragmente ceramice din secolele VIII-IX. Cercetare V. Palade, 1965; verificare Gh. Coman, 1975. Materialul este la Muzeul „Vasile Pârvan” Bârlad. Bibliografie: Coman 1980c
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
-l avea mic și buzele prea roșii. Alta mai practică, că a făcut rost de-un balon simplu, de culoare albă l-a umflat și se jucau fericiți amândoi, cu Stani până s-a supărat; alta, care i-a observat ciucurul din vârf și l-a spart iar el își zicea în gând: - Ia uită-te ale naibii, se fac că nu știu că ne plac! În concluzie, erau o clasă unită în ghidușii! În ultima săptămână de școală aveau anatomia
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
de fapt, știința formării și evoluției prețului. În prezent, se consideră că raportul cerere-ofertă (care explică relația dintre interesele consumatorului și cele ale producătorului) reprezintă substanța prețului și determină nivelul și dinamica lui.<footnote C-tin Popescu, I. Gavrilă, D. Ciucur, Teorie economică generală, vol. I Microeconomie, accesând: http://www.ase.ro/biblioteca/carte 2.asp? id=464&idb=21 footnote> Se consideră că, dacă cererea și oferta acționează liber pe piață, prețul măsoară raritatea și, prin urmare, furnizează economiei stimulente
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
and International Trade, Harvard University Press, Cambridge Papuc, M., 2004, Tehnici promoționale, Editura Universitară, București Perroux, F., 1969, Independence de la nations, Aubier Montaigne, Paris Popa, H.L., 2001, Managementul și ingineria sistemelor de producție, Editura Politehnica, Timișoara Popescu, C., Gavrilă, I., Ciucur, D., Teorie economică general, vol. I, Microeconomie, lucrare disponibilă online la: http://www.ase.ro /biblioteca/ carte 2.asp? id=464&idb=21 (accesat la 18 ianuarie 2011) Popescu, I., 1979, Teorie și practică în analiza sistemelor de conducere, Scrisul
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
ale socialismului de stat de tip marxist. Perspectiva abordării sub forma tranziției este mai complexă, în sensul că implică mai mulți termeni de referință decât abordarea de tip reformă. Editura Economică, București, 1995; Aurel Negucioiu, op. cit.; Constantin Popescu și Dumitru Ciucur, Tranziția prin criză, Editura Eficient, București, 1995; Gheorghe H. Popescu, Macroeconomia, Editura Universitară, București, 2009, pp. 197-204; Anghel Rugină, Principia Oeconomica, Editura Academiei Române, București, 1993 și Teoria și practica economică în epoca de tranziție și după, Editura Fundația României de
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
Desigur, pentru aceasta ar trebui pornit de la accepția cea mai generală a conceptului „tranziție”, „trecere”, anume de la trecerea prin viață, în sens naturaluman, pe planeta noastră<footnote O viziune cuprinzătoare și interesantă pe această problemă prezintă Constantin Popescu și Dumitru Ciucur în lucrarea Treptele economiei umane și costurile tranziției prin viață, Editura ASE, București, 1997, și Constantin Popescu în lucrarea Prețul bucuriei de a trăi, Editura Eurosong și Book, București, 1999. Într-o formă restrânsă, expunem această viziune în prezentul paragraf
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
creativitate ale omului, de concepție, de înalt profesionalism. Calitatea nouă a muncii și vieții, ca o expresie nouă a eticii și echității în secolul nostru, constituie cauza și efectul direct al creșterii și dezvoltării economice pe termen lung<footnote Dumitru Ciucur și Marta Christina Suciu: „Piața muncii” în Economie, Ediția a șasea, Editura Economică, București, 2003, pp. 245-247. footnote>. Dezvoltarea continuă și aplicarea extinsă a noilor tehnologii influențează direct și semnificativ atât parametrii muncii (conținut, durată, grad de calificare etc.), cât
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
factorilor productivi sunt determinate de raportul dintre cerere și ofertă, iar accesul persoanelor și categoriilor de persoane la bunurile economice este mijlocit de nivelul și dinamica prețurilor. Această concepție este preluată și de alți specialiști din mediul universitar<footnote Dumitru Ciucur, Constantin Popescu, Ilie Gavrilă, Economie. Manual universitar, Editura Economică, București, 2000, p. 108. footnote>. După alte păreri, economia de piață este economia care funcționează prin mecanismele pieței libere, bazată pe proprietatea privată, fără existența unor acțiuni restrictive ale statului în
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
durabilă a unora dintre regulile sale de funcționare. Primul tip al economiei moderne de piață a mai fost numit capitalism concurențial, economie concurențială, economie de piață bazată pe concurența completă sau pură și perfectă, capitalism al liberei concurențe<footnote Dumitru Ciucur, Ilie Gavrilă și Constantin Popescu, Economie, Manual universitar, ediția a doua, Editura Economică, București, 2001, pp. 107-110; Niță Dobrotă, Economie politică, Editura Economică, București, 1997, pp. 49-64; Aurel Negucioiu, op. cit., p. 17. footnote>. 6.2.2. Sistemul real al economiei
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
a puterii economice într-un număr mic de întreprinderi și centre de forță, că repartizarea venitului național este, în unele situații, în opoziție cu normele de justiție socială, fapt care impune prezența unor instrumente corective și de protecție socială. Dumitru Ciucur, Ilie Gavrilă și Constantin Popescu: op. cit., pp. 110-115; Aurel Negucioiu: op. cit., pp. 16-28. un model propriu este capabil să asigure realizarea trebuințelor și intereselor specifice; h) o economie mixtă, de piață, socială și umanistă, pentru că, din punct de vedere al
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
în Uniunea Europeană, cu aspirațiile de progres și prosperitate ale populației<footnote Ion D. Adumitrăcesei, „Obiectivul strategic fundamental al tranziției”, Economistul, nr. 422/1994 și 423/1994; Marin Băbeanu și Gheorghe Pârvu, Economie politică, Editura Europa, Craiova, 1998, pp. 261-264; Dumitru Ciucur, Ilie Gavrilă și Constantin Popescu, op. cit., pp. 118-121; Nicolae N. Constantinescu, Reformă și redresare economică, Editura Economică, București, 1995, pp. 21-134; Niță Dobrotă, op. cit., pp. 532-547; Aurel Negucioiu, op. cit., pp. 11-44; 67-108; Anghel Rugină, op. cit., pp. 17-110. footnote>. Partea a
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
de producție ori de utilitatea marginală și raritatea lui este sinonim cu a te întreba dacă o coală de hârtie așezată între lamele unei foarfece este tăiată de lama de jos ori de cea de sus”<footnote Coralia Angelescu, Dumitru Ciucur, Niță Dobrotă, Ilie Gavrilă, Paul Tănase Ghiță, Constantin Popescu, Cornel Târhoacă, Economie, Editura Economică, București, 2000, p. 131. footnote>, căci, în ultimă instanță, prețul este determinat atât de consumul de factori de producție, cât și de utilitatea marginală și de
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]