133 matches
-
și se așează pe o farfurie pieptul de pui, șunca, cașcavalul și roșia, apoi se dă la cuptor timp de zece minute. Se servește cu salată tzatziki. Ca desert, se servește decor din fructe exotice - portocale, grapefruit, banane sau ananas. CIULAMA DE PUI CU CIUPERCI 100 ml de ulei, un pui, 1 kg. de ciuperci, doi morcovi, două cepe, 200 gr. de unt, 300 gr. de smântână, doi - trei căței de usturoi, sare, piper, o legătură de verdeață, trei linguri de
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
puțin, apoi adăugăm apă și lăsăm să fiarbă timp de o oră și jumătate. După ce a fiert, adăugăm vinul, boiaua, menta, cimbrul și bulionul, după care lăsăm să mai dea câteva clocote, după care este gata. TOCANITA DE MIEL CU CIULAMA LA CUPTOR 2 kg carne de miel, 2 cepe, 1 pahar de ulei, 50 g zahăr, 1 ou, 1 pahar de bulion, 100 g unt, 200 g lapte, piper, sare, mentă tocată fin, coriandru, 100 g cașcaval, 2 linguri de
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
9 linguri de lapte, 9 linguri de ulei, 2 linguri de cacao, o linguriță de bicarbonat și 300 g făină; se bat toate la un loc, se coace o foaie groasă, care se taie în două. Crema - se face o ciulama din 500 ml lapte cu 3 linguri de făină fierte, apoi se dă la rece. Se amestecă 250 g unt cu 250 g zahăr, se freacă cu 5 gălbenușuri și se adaugă ciulamaua rece, apoi se adaugă o cană de
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
taie în două. Crema - se face o ciulama din 500 ml lapte cu 3 linguri de făină fierte, apoi se dă la rece. Se amestecă 250 g unt cu 250 g zahăr, se freacă cu 5 gălbenușuri și se adaugă ciulamaua rece, apoi se adaugă o cană de nucă măcinată. Se pun: o foaie albă, cremă, foaie neagră, cremă, foaie albă, cremă și deasupra se așează foaia neagră rasă pe răzătoare și amestecată cu zahăr pudră. MIMOZA (2) 500 g făină
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
își manifestau adesea nemulțumirea față de imaginea orașului. Un articol semnat probabil de neiertătorul Camil Petrescu, la începutul anului 1924, în Săptămâna muncii intelectuale, dă glas frustrărilor: "E nesfârșit de urât orașul acesta. Priviți toate străzile pline de un fel de ciulama specială, priviți atâți trecători murdari până la ceafă de noroi, stropiți de automobile ca de stropitori, abia târându-și paltoanele și galoșii [...] De zece ori omul coboară de pe trotuar ca să ocolească o groapă cu apă și țâșnește din nou imediat sus
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
ale grătarului. Există o mulțime de alte feluri de mâncare, pe care le putem grupa în „familii“: am menționat deja iahniile și plachiile, intrate în bucătăria țărănească printr o influență a gastronomiei târgovețe. Mai avem tocanele („tocănițele“), ghiveciurile, musacalele, ostropelurile, ciulamalele, rasolurile, pilafurile... Mai sunt felurite legume (mai ales ardei și dovlecei) umplute după tipicul „dolma“. Apoi mai avem chiftelele (pârjoale, la moldoveni), tuslamaua, zacusca... Plachiile se întâlnesc atât în farfuriile grecilor, cât și în cele ale turcilor, dar originalul pare
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
bucate din Bagdad (secolul al XIII-lea). În Palestina se face musakhkhan, dar e un fel de shaorma, foarte diferită de rețeta-mamă și de actualele musacale, pe care noi le-am luat de la turci (la fel ca Imam Bayaldi-ul și ciulamalele) și nu le-am românizat aproape deloc. Același traseu, de la arabi către noi via Turcia, l-a avut și marinata de pește, „conservă și mâncare citadină“ (Radu Anton Roman), foarte des întâlnită în târgurile de pe malul Dunării. Peștele (în special
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
ceea ce, afirmă Matei Cazacu în studiul introductiv al „Manuscrisului brâncovenesc “ (O lume într-o carte de bucate, Editura Fundației Culturale Române, 1997), semnifică un împrumut lingvistic recent. Absența din manuscris a altor termeni culinari importați de la turci (cum ar fi ciulamaua, ghiveciul, pastrama, pilaful etc.) îi permite domnului Cazacu să susțină că „acești termeni au intrat în limba română după 1749 - data ultimei copieri a cărții de bucate -, o concluzie de natură să întărească observația lui Nicolae Iorga asupra primelor decenii
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]