185 matches
-
strigă un miner În timp ce cară cu mare forță pumni În figura unui adolescent. Gros-planuri: O tibie fracturată ieșind prin țesătura unor pantaloni; doi dinți pe caldarîm; stropi de sînge ce sar În toate părțile. Sonor: „Două fire, două paie, / Ia Ciuleandra la bătaie, / Și-nc-o dată, măi flăcăi, / Hooop, și-așa, și-așa”. Cadru exterior: Plan general cu zeci de polițiști și jandarmi care stau pe margine și privesc. Nu intervin. Plan general cu sute de locuitori ai orașului care stau pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
un arici uriaș ce pulsează, de care se apropie un figurant cu aspect de funcționar. Încearcă să-și facă loc și strigă cu un tremolo disperat: „Lasă-mă și pe mine să-i dau un picior În gură”. Sonor: „...Ține Ciuleandra pe loc, / Și-nc-o dată, măi băieți, / Hooop, și-așa, și-așa”. Plan general: Ecranul invadat de pete de sînge. Spectatorii dăruiesc oamenilor din străfundul pămîntului țigări, apă minerală, sucuri, pîine. Acum ei le indică eroilor, cu hotărîre, cu arătătorul, cine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
afiș, ne uităm la el și plecăm din sală, din fața plutonului de execuție, ieșim vîjÎind În aerul din spatele cinematografului Gloria cu iubita perturbată de dramă pe brațe. Era În 1980. Patru ani mai tîrziu, crezîndu-ne recuperați, ne-am dus la Ciuleandra și-am țipat de fericire și la Rebreanu, țăranii dansau ciuleandra-n noroi din start cu lanțuri printre degetele de la picioare dîrji, cu boneta de oaie așezată pe-un ochi, eram stagiari, era tragic, un pensionar ne-a somat să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
de execuție, ieșim vîjÎind În aerul din spatele cinematografului Gloria cu iubita perturbată de dramă pe brațe. Era În 1980. Patru ani mai tîrziu, crezîndu-ne recuperați, ne-am dus la Ciuleandra și-am țipat de fericire și la Rebreanu, țăranii dansau ciuleandra-n noroi din start cu lanțuri printre degetele de la picioare dîrji, cu boneta de oaie așezată pe-un ochi, eram stagiari, era tragic, un pensionar ne-a somat să părăsim cinematograful, și-am rîs cu lacrimi pînă i-a căzut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
o invitație, are-un teanc Întreg, Însă nu dezvăluie subiectul capodoperei al cărei scenariu mixează, se șoptește cu respect prin oraș, tragedia din Ringul cu tragedia poporului român: Zamolxe va fi interpretat de Raging Bull și va purta căciula din Ciuleandra. „Căciula inteligentă” este o invenție australiană de ultimă oră, citesc: emite fluxuri magnetice care-i fac pe oameni mai inteligenți. Nu pe toți. Și nu-i deloc de ultimă oră, noi purtăm căciula inteligentă de două mii de ani, și uite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
află că sentimentul ei de iubire a fost Înăbușit de pasiunea lui dementă. Și care-i morala povestirii? C-am fost un măgar, recunoaște eroul. Masochiștilor care se așteaptă la țepi, decalotări cu mașina de tuns zero, freze perianale supraturate, Ciuleandra, cartea le place pentru că-i enervează. Pentru sadici e incomprehensibilă. Onaniștilor le folosește dacă se-apucă să mîngîie coperta I, unde e pozat un sîn și pubisul subiacent, ras, dar tăcut. Restul de două procente de normali pot folosi opera
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
aici. Am avut minunata ocazie să ascult pe neasemuita dumneavoastră cântăreață Maria Tănase, pe care de altfel am mai văzut-o la Expoziția Mondială de la Paris, din 1938. Cântecul ei despre blestemul dragostei " Cine iubește și lasă" și mai ales Ciuleandra le socotesc adevărate capodopere. Mașina încetinește din cauza unui tronson de șosea bombardat care fusese reparat prost. Ținta călătoriei lor se apropie. Pe stânga drumului, obturând neregulat zarea, se fac văzute primele case răzlețe ale unui sat din apropierea capitalei. Brusc, sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
victima unui întreg proces de conștiință împinsă până la obsesie. Eroul antrenează cu sine o vastă și gravă problematică umană, se confruntă cu tragismul primului război mondial, ceea ce face ca drama „datoriei” să fie o dramă a cunoașterii. Personajul principal din Ciuleandra (1927) se caracterizează printr-o ereditate încărcată, care generează crima pasională.Romanul prezintă un simplu caz de monomanie, interesant dar lipsit de implicațiile și rezonanța celui din Pădurea spânzuraților.Spiritul romancierului se îndreaptă în direcția neașteptată a narațiunii filozofice din
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
legate de politica internă și externă și imagini din turneul electoral al lui Hillary Clinton. Cu alte cuvinte, plictisitor. Melodia încă nu a depășit câteva zeci de mii de vizionări și a pierdut din start bătălia. Saxofonul lui Clinton și Ciuleandra lui Băsescu Nu este pentru prima dată când fanii lui Obama se dovedesc mai prolifici decât consilierii plătiți cu sute de mii de dolari ai lui Hillary Clinton. Un alt film, realizat de un susținător al lui Obama și răspândit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
la fel de cunoscute sunt talentul lui Bill Clinton la saxofon și trecutul muzical al lui John Kerry, ambele folosite pe post de arme populiste în campaniile electorale. Și românii au dansat pe acorduri politice cu ocazia celei mai recente campanii electorale: Ciuleandra și România, trezește-te! de la Moromeții pentru Traian Băsescu și Ce bine-mi pare că ai luat țeapă, de la Cassa Locco pentru PSD. Dacă alegerile au fost reușite sau nu - asta o pot spune doar analiștii politici și rezultatele. „Mă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
a funcționat Regimentul I de grăniceri, avănd În subordinea sa 84 de comune; - a funcționat din 1851 o școală grănicerească unde a Început activitatea de Învățător Ioan Pop-Reteganul (1853-1905); - aici a scris Liviu Rebreanu o parte din romanele „Ion” și „Ciuleandra”. - Pensiunile turistice: Anca, Angela, Ileana. POIANA SIBIULUI. - m. arh.: biserica de lemn; - etnografie și folclor: - mari crescători de oi ( În jurul anului 1890 aici erau Între 150.000300.000 de oi); - muzeu sătesc - colecție etnografică cu piese de oierit, agricultură montană
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
sau degetele lor smulg coardelor gemete prelungi. Mărunțelul încearcă să susțină concurența, ceea ce face ca noi, spectatorii, să nu avem decît de cîștigat. Aplaudăm, strigăm, plini de bucuria pe care noi popor al sîrbelor îndrăcite și al horelor domoale, al Ciulendrei și al Doinei o simțim în fața dansului acestui popor îndepărtat. Ne potolim cu greu și doar pentru că cineva ne atrage atenția că este aproape miezul nopții și că suntem prea zgomotoși. Muzicanții își strîng instrumentele, mărunțelul este întîmpinat de o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
ca o izbăvire de chinurile sale de om mic. Cazul lui Bologa e complicat cu elemente ereditare, transpus într-un limbaj de un misticism profetic, cu o puternică sentențiozitate ibseniană, ceea ce mărește impresia de obscuritate cazuistică. Cu aceleași intenții psihologice, Ciuleandra e o nuvelă onorabilă, rece, urmărind izbucnirea fatală a nebuniei la ultimul exemplar al unei familii aristocratice. O paralelă cu cazul Lantier din La bête humaine de Zola se poate face. Cu Adam și Eva Liviu Rebreanu a încercat un
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
1989, 33; Ion Cocora, „Jaguar Party”, „Rampa și ecranul”, 1993, 5; Jana Morărescu, Comedia mizeriei sociale, „Azi”, 1994, 9; Ileana Berlogea, O premieră absolută, „Rampa și ecranul”, 1997, 5-6; Margareta Bărbuță, Sunetul actualității, TTR, 1997, 11; Mircea Ghițulescu, Valsul sau Ciuleandra, „Azi”, 1997, 56; Ion Toboșaru, Arta teatrului contemporan, București, 1999, 156; Ghițulescu, Istoria, 362-364. E. M.
GRIGORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287356_a_288685]
-
două modele românești („romanul în care filiația dostoievskiană marchează, într-un fel sau altul, unele dintre elementele fundamentale ale artei scriitorului și acela în care apare «umbra» lui Dostoievski”), pe care le identifică și analizează în opera lui Liviu Rebreanu (Ciuleandra), Gib. I. Mihăilescu (Rusoaica) și Marin Preda (Cel mai iubit dintre pămînteni); îi adaugă, pomenindu-i numai, pe Nicolae Breban și Alexandru Ecovoiu, deși despre influențe dostoievskiene se poate vorbi și în cazul unor cărți de Augustin Buzura, George Bălăiță
Dostoievski și scriitorii români by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/13125_a_14450]
-
cu ajutorul fantasticului care este «mai real decît realitatea însăși»”. Dincolo de aceste apropieri, fără a exagera nimic, dimpotrivă, amendînd sever pe cei care descopereau influențe masive în romanele Pădurea spînzuraților, Ion și Răscoala, Elena Loghinovski își centrează studiul pe analiza romanului Ciuleandra unde urmărește, mai ales, asemănări la nivelul conflictului epic. Altfel stau lucrurile cu Rusoaica lui Gib I. Mihăescu, pe care Elena Loghinovski o consideră prima „replică directă, la scenă deschisă, la opera scriitorului rus”. Motivele? Întîi de toate, temele și
Dostoievski și scriitorii români by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/13125_a_14450]
-
Aș aminti, în acest sens, două studii remarcabile, relativ recente, semnate de dl Dan Mănucă și, respectiv, dl Ion Simut. Într-adevăr, cum relevă și cei doi autori, nu s-a acordat atenție suficientă romanelor Pădurea spînzuraților, Adam și Eva, Ciuleandra, Amîndoi, Gorila. Să convenim, deci, ca Rebreanu a abordat deopotrivă mediul rural și urban, chiar dacă, poate cu exceptia Pădurii spînzuraților, capodoperele sale trebuie căutate printre creațiile recreatoare ale lumii țărănești. Nu e inutil să observ că mai dăinuie o prejudecată. Și
"Adam si Eva" în B.P.T. by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18152_a_19477]
-
44 Int. Cernădia - nr. 1 - 15; 2 - 14 Int. Chirnogi - nr. 1 - 29; 2 - 32 Int. Ciclop - nr. 1 - 17 Int. Cincu - nr. 2 - 18 Str. Circulației - nr. 1 - 21; 2 - 22 Int. Cisla - nr. 1 - 13; 2 - 22 Str. Ciuleandra - nr. 1 - 13; 2 - 20 Str. Col. Luca Craioveanu - nr. 3 - 49; 2 - 42 Str. Condorului - nr. 1 - 79; 2 - 88 Str. Consecvenței - nr. 1 - 83; 2 - 94 Str. Consumului - nr. 1 - 9; 2 - 18 Str. Contescu Constantin*(D) Drm
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
cu Drumul Județean Poienari - Curtea de Argeș. Se află la limita cu Județul Vâlcea și numără mai multe puncte și cătune: Vărzaru, Gârtani, Urleacu, Ișailești, Măncioi. În aceste locuri a sosit și scriitorul Liviu Rebreanu care a poposit, parese, înainte să scrie Ciuleandra și în hanul Vărzari. Astăzi acest han nu mai există, în locul lui fiind o clădire construită după modelul hanului de odinioară. Satul Măncioiu, enorie a Bisericii Vărzaru, numără 110 familii. Toți locuitorii satului sunt creștini ortodocși. Anterior actualei biserici nu
Măncioiu, Argeș () [Corola-website/Science/300629_a_301958]
-
maghiare dublate la Budapesta. Regizorul german Martin Berger, care în 1929, printr-o subvenție oficială realizase filmul mut (printre ultimele filme mute) ""Venea o moară pe Siret"", revine și realizează în 1930 producția după romanul omonim a lui Liviu Rebreanu, "„Ciuleandra”". Acesta este socotit ca "primul film sonor românesc". Filmul a fost un "fiasco artistic" dat fiind faptul că actorii germani cu renume au stârnit ilaritate prin accentul german al vorbirii românești. Chiar și puținii actori români ce apăreau în peliculă
Filmul românesc până în 1948 () [Corola-website/Science/299822_a_301151]
-
sentențios, dostoievskian și ibsenian”. Conflictul psihologic din "Pădurea spânzuraților" este generat de război, el fiind dependent de evenimentele exterioare și de atmosfera în care trăiește eroul, adică este un conflict care evoluează de la exterior spre interior, spre deosebire de conflictul psihologic din "Ciuleandra" care este de natură pur interioară și se produce independent de condițiile exterioare, adică este un conflict care evoluează de la interior spre exterior. Drama lui Apostol Bologa a fost descrisă, prin extrapolare, ca drama intelectualului român din Transilvania în timpul războiului
Pădurea spânzuraților (roman) () [Corola-website/Science/302332_a_303661]
-
Ciuleandra este un roman scris de Liviu Rebreanu. Preocuparea pentru analiză și pentru explorarea în profunzime a psihicului uman se adâncește în romanul “Ciuleandra” (1927), pe care canonul critic îl plasează de obicei în umbra capodoperei “Pădurea spânzuraților”, deși sunt comparabile
Ciuleandra (roman) () [Corola-website/Science/302634_a_303963]
-
Ciuleandra este un roman scris de Liviu Rebreanu. Preocuparea pentru analiză și pentru explorarea în profunzime a psihicului uman se adâncește în romanul “Ciuleandra” (1927), pe care canonul critic îl plasează de obicei în umbra capodoperei “Pădurea spânzuraților”, deși sunt comparabile prin insolitul abordării. Receptarea critică din epocă a privilegiat ”Pădurea spânzuraților” din mai multe motive: tema nouă a războiului, problematica majoră (drama națională
Ciuleandra (roman) () [Corola-website/Science/302634_a_303963]
-
deși sunt comparabile prin insolitul abordării. Receptarea critică din epocă a privilegiat ”Pădurea spânzuraților” din mai multe motive: tema nouă a războiului, problematica majoră (drama națională), complexitatea personajului și deplasarea accentului de la creație spre analiză. Perspectiva temporară descoperă în romanul Ciuleandra suficiente motive pentru o nouă interpretare și o reconsiderare a cărții în ierarhia operei lui Liviu Rebreanu: interesul pentru omul comun și drama sa personală, tema alienării individului, psihologia criminalității, investigarea stratului psihic abisal, formula ingenioasă exploatând resursele oferite de
Ciuleandra (roman) () [Corola-website/Science/302634_a_303963]
-
interpretare și o reconsiderare a cărții în ierarhia operei lui Liviu Rebreanu: interesul pentru omul comun și drama sa personală, tema alienării individului, psihologia criminalității, investigarea stratului psihic abisal, formula ingenioasă exploatând resursele oferite de romanul senzațional și polițist. Romanul “Ciuleandra” este alcătuit din 31 de capitole și se deschide cu un moto: ”...și nu știi că tu ești ticălos și mișel și sărac și orb și gol...” (Apocalipsa, III - 17). Acesta are un rol anticipativ deoarece prezintă ipostaza finală a
Ciuleandra (roman) () [Corola-website/Science/302634_a_303963]