207 matches
-
de locuitori în satele Băila, Cârciumărești, Leordeni și Prundu-Leordeni. În același timp, comuna Glâmbocata era în plasa Bogați a județului vecin Dâmbovița și avea 1678 de locuitori în satele Bâutan, Călugărița, Glâmbocata și în cătunul Cotu Malului. În 1931, comuna Ciulnița a primit numele de "Ciulnița-Budișteni", având în compunere satele Băila, Budișteni, Ciulnița, Glodu, Prundeni și Schitu-Scoicești, și reședința în satul Budișteni; iar comuna Leordeni a rămas cu satele Cârciumărești, Leordeni și Moara Mocanului. Mai târziu, comuna Ciulnița-Budișteni a luat numele
Comuna Leordeni, Argeș () [Corola-website/Science/300627_a_301956]
-
comuna Glâmbocata era în plasa Bogați a județului vecin Dâmbovița și avea 1678 de locuitori în satele Bâutan, Călugărița, Glâmbocata și în cătunul Cotu Malului. În 1931, comuna Ciulnița a primit numele de "Ciulnița-Budișteni", având în compunere satele Băila, Budișteni, Ciulnița, Glodu, Prundeni și Schitu-Scoicești, și reședința în satul Budișteni; iar comuna Leordeni a rămas cu satele Cârciumărești, Leordeni și Moara Mocanului. Mai târziu, comuna Ciulnița-Budișteni a luat numele satului de reședință, Budișteni. În 1950, cele trei comune au fost transferate
Comuna Leordeni, Argeș () [Corola-website/Science/300627_a_301956]
-
1968, ele au trecut toate la județul Argeș; iar comunele Budișteni și Glâmbocata au fost desființate, satele lor trecând la comuna Leordeni. În comuna Leordeni se află Biserica de lemn „Nașterea Domnului”-Călugărița (1781) din satul Glâmbocata-Deal; și (1750) din Ciulnița, ambele monumente istorice de arhitectură de interes național. Tot de interes național sunt considerate și două cruci de piatră una din 1746 aflată în Glâmbocata-Deal, la km 87 al șoselei naționale, spre biserica de lemn; și o alta din 1722
Comuna Leordeni, Argeș () [Corola-website/Science/300627_a_301956]
-
în principal de compania națională CFR Călători, dar și de compania privată Softrans. Iar trenurile care au opriri, circulă cu viteza de 140 km/h sau cel puțin 150 km/h, cu opriri în stațiile Medgidia, Cernavoda Pod, Fetești și Ciulnița.
Magistrala CFR 800 () [Corola-website/Science/307061_a_308390]
-
Fetești. De asemenea, prin comună trece autostrada București-Constanța, pe care este deservită de nodul Drajna. De asemenea, în comuna Dragalina se intersectează calea ferată București-Constanța cu calea ferată Călărași-Slobozia, comuna fiind deservită de stația comună celor două linii și denumită "Ciulnița" (după comuna cu acest nume din județul vecin Ialomița). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Dragalina se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (83,79
Comuna Dragalina, Călărași () [Corola-website/Science/310318_a_311647]
-
într-un mediu idilic. Romanele "Viața la țară" și "Tănase Scatiu" au fost ecranizate în filmul "Tănase Scatiu" (1976), regizat de Dan Pița după un scenariu scris de Mihnea Gheorghiu. Rolul titular a fost interpretat de actorul Victor Rebengiuc. Satul Ciulniței de la marginea Bărăganului, aflat pe valea Ialomiței, a fost stăpânit încă din vremuri vechi de familia boierească Murguleț. Moșia fusese împărțită mai demult boierului Dinu Murguleț și surorii sale, coana Diamandula, și se învecina cu moșia Comănești - administrată de Sașa
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
ha din extravilan, a căror altitudine maximă este de 35 m, este constituit pe nisipuri și prezintă ondulări, dune și văiugi, ori depresiuni interdunare orientate N-S sau NE-SV. Se disting în zonă câmpuri, văi, terase și lunci: Câmpul Ciulniței, Terasa Ialomiței, Lunca Ialomiței, Valea Ialomiței. Întinderea aceasta a fost acoperită de ape care, spre sfârșitul Paleoliticului, s-au scurs în Marea Neagră, de aceea solul zonei se constituie din formațiuni aluvionare, cu strat freatic umed și avansat spre suprafață. Este
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
spre suprafață. Este posibil ca în vatra orașului să nu se fi făcut prospecțiuni mai serioase ale subsolului, în care se presupune a exista prelungiri ale apelor minerale sulfuroase, ale nămolurilor terapeutice sau ale apelor termale identificate la Amara, Fundata, Ciulnița și Perieți. Acestea s-ar putea adăuga la filoanele zăcămintelor de țiței si gaze naturale descoperite în diferite puncte ale zonei, după anul 1960. Solurile au o fertilitate foarte ridicată, aproximativ 95% din suprafața fondului funciar, avantajată și de relieful
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
avânt, fiind preconizate noi deschideri de centre comerciale importante. Actualmente rețeaua de magazine a municipiului Slobozia se prezintă astfel: Slobozia este nod feroviar al Magistralei 800 a Căilor Ferate Române, M802 Slobozia-Călărași (44 Km), facând legătura cu ruta principală 800 București (nord) - Ciulnița - Fetești - Medgidia - Constanța - Mangalia prin nodul Ciulnița, la 17 Km. Orașul este așezat pe Drumul european E60 (Bd. Matei Basarab din localitate), care face legătura - pe plan intern - între Oradea și Constanța, iar pe plan internațional (întrerupt) între Brest și
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
comerciale importante. Actualmente rețeaua de magazine a municipiului Slobozia se prezintă astfel: Slobozia este nod feroviar al Magistralei 800 a Căilor Ferate Române, M802 Slobozia-Călărași (44 Km), facând legătura cu ruta principală 800 București (nord) - Ciulnița - Fetești - Medgidia - Constanța - Mangalia prin nodul Ciulnița, la 17 Km. Orașul este așezat pe Drumul european E60 (Bd. Matei Basarab din localitate), care face legătura - pe plan intern - între Oradea și Constanța, iar pe plan internațional (întrerupt) între Brest și Irkeștam (Kirghizstan, la granița cu China). Alte
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
la 10 kilometri sud de Slobozia, reședința județului Ialomița, 32 de kilometri nord de Călărași, reședința județului omonim, din care face parte și localitatea, 7 kilometri nord-est de reședința comunei, Dragalina (în care ființează importantul nod feroviar al magistralei 800, Ciulnița Gară), 1 kilometru est de Drumul Național 21 Slobozia-Călărași și 3 de halta Brâncoveni (actualmente dezafectată). Halta cu numele Brâncoveni a fost înființată ca punct de oprire pe actuala linie 802 a Căilor Ferate Române, Slobozia-Ciulnița Gară, se pare, în primii ani
Constantin Brâncoveanu, Călărași () [Corola-website/Science/301108_a_302437]
-
familiei Patraș, aflând despre aceasta, s-au ascuns la niște colegi din Timișoara. Cu părinții a plecat doar mezinul, în vârstă de 7 ani. În Bărăgan, refugiații din nordul Bucovinei au fost lăsați sub cerul liber, în apropiere de gara Ciulnița, satul Dropia. Și-au amenajat niște adăposturi și s-au apucat să-și ridice case din pământ frământat cu paie. Bineînțeles că odată cu ridicarea caselor a fost reluată și munca pământului. Din nou pământul a fost bun și viața a
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Aldona Ioana Patraş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1707]
-
unul Ladima...a murit."403 În Epilog II, accidentul cauzator al morții lui Fred Vasilescu e prezentat intertextual se reproduce anunțul de patru rânduri dintr-un cotidian: "Aviatorul Fred Vasilescu a capotat, voind să aterizeze, din motive necunoscute încă, lângă Ciulnița. Autoritățile au plecat la fața locului. Cadavrul zvârlit din nacelă și decapitat e păzit de jandarmi. S-a deschis o anchetă pentru cercetarea cauzelor."404 Acest "pliu" intertextual provoacă toate divergențele de receptare și toate supradeterminările semantice posibile. Camil Petrescu
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
am prezentat doar cîteva exemple, există și modalități evidențiabile, formal ori semantic, care marcheză consolidarea toponimizării unităților, în plan individual și prin influența ansamblului denominativ în care se integrează. Aducem ca exemple unele forme „derivate“ fonetic (Anineș < Aniniș, Hetmanul < Hatman, Ciulniță < Ciuliniță, Iloaiei < Ilioaiei) sau gramatical (Cărbunarea < Cărbunări, Gîrnițu < Gîrniță, Gropu < Groapă, Pîrîu Scurtelui, Bordeia, Bălgrade, Iancuri, Dealul de Groapă, Rîu de Mori, Valea cu Maria, Preluca lu Paltin, Stogu lu Cale), care sunt „memorabile“, unice, deci individualizante, prin disocierea din
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Între aceste sufixe se află și sufixul -ița, care la romîni este accentuat (Craiovița, Cîmpinița, Sucevița, Ampoița, Bălșița, Șercăița, Vedița, Hobița, Brăilița, Vădăstrița etc.), pe cînd în formele slave accentul este pe rădăcină (ca în Bistrița, Oltenița, Toplița, Ialomița, Dîmbovița, Ciulnița, Cervenița, Oravița etc.) Blahnița Este numele unui rîu, lung de 56 de kilometri, afluent de stînga al Dunării, și al altuia, lung de 53 de kilometri, afluent de dreapta al Gilortului. De la unul dintre hidronime au fost formate, prin polarizare
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
au ajuns în teritoriile noastre decît în secolul al VI-lea, după căderea statului hunilor (453), iar numele fusese atestat încă din secolul al II-lea, deci exista cu cel puțin patru sute de ani înainte de venirea slavilor în părțile noastre. Ciulnița Este numele a două sate din județul Argeș, respectiv Ialomița, și al unui liman fluvial din Piemontul Rîmnicului. Ciulnița Mare (grind în Balta Isaccei) și Cîmpul Ciulniței (subunitate a Cîmpiei Bărăganului) sunt formate prin polarizare de la baza Ciulnița. Corelat etimologic
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
atestat încă din secolul al II-lea, deci exista cu cel puțin patru sute de ani înainte de venirea slavilor în părțile noastre. Ciulnița Este numele a două sate din județul Argeș, respectiv Ialomița, și al unui liman fluvial din Piemontul Rîmnicului. Ciulnița Mare (grind în Balta Isaccei) și Cîmpul Ciulniței (subunitate a Cîmpiei Bărăganului) sunt formate prin polarizare de la baza Ciulnița. Corelat etimologic cu aceste nume poate fi toponimul Ciulineț (gîrlă, afluent de dreapta al Dunării). În dicționarele pe regiuni există zeci
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
exista cu cel puțin patru sute de ani înainte de venirea slavilor în părțile noastre. Ciulnița Este numele a două sate din județul Argeș, respectiv Ialomița, și al unui liman fluvial din Piemontul Rîmnicului. Ciulnița Mare (grind în Balta Isaccei) și Cîmpul Ciulniței (subunitate a Cîmpiei Bărăganului) sunt formate prin polarizare de la baza Ciulnița. Corelat etimologic cu aceste nume poate fi toponimul Ciulineț (gîrlă, afluent de dreapta al Dunării). În dicționarele pe regiuni există zeci sau poate sute de nume din aceeași familie
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
părțile noastre. Ciulnița Este numele a două sate din județul Argeș, respectiv Ialomița, și al unui liman fluvial din Piemontul Rîmnicului. Ciulnița Mare (grind în Balta Isaccei) și Cîmpul Ciulniței (subunitate a Cîmpiei Bărăganului) sunt formate prin polarizare de la baza Ciulnița. Corelat etimologic cu aceste nume poate fi toponimul Ciulineț (gîrlă, afluent de dreapta al Dunării). În dicționarele pe regiuni există zeci sau poate sute de nume din aceeași familie (în DTRO sunt douăsprezece toponime), desemnînd pîrîiașe, bălți sau locuri legate
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
afluent de dreapta al Dunării). În dicționarele pe regiuni există zeci sau poate sute de nume din aceeași familie (în DTRO sunt douăsprezece toponime), desemnînd pîrîiașe, bălți sau locuri legate într-un fel de apă. Majoritatea specialiștilor, cunoscînd mai ales Ciulnița de pe ruta de cale ferată București- Constanța, care se află în zona Bărăganului, au acordat credit deducerii numelui din apelativul ciuliniță, diminutiv al lui ciulin(ă), „plantă erbacee bianuală cu frunze spinoase“ (vezi romanul Ciulinii Bărăganului de V. Em. Galan
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
care au la bază, într-adevăr, apelativul ciulin). Alternanța formelor sincopate cu cele nesincopate se întîlnește în unele documente, dar nu a fost înregistrată pe teren (mai ales în anchetele pentru DTR). Surse credibile documentar și științific au consemnat apelativul ciulniță cu sensul de „bulbuci“ „cînd apa curge cu multe vîrtejuri“, ciulineț cu sensul de „nămol rău mirositor și foarte adînc, provenit din putrefacția plantelor acvatice plutitoare“, iar ciulmoare cu sensul de „apă tulbure amestecată cu mîl“. În urma acestor informații noi
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
rău mirositor și foarte adînc, provenit din putrefacția plantelor acvatice plutitoare“, iar ciulmoare cu sensul de „apă tulbure amestecată cu mîl“. În urma acestor informații noi, credem că avem de-a face cu două grupuri toponimice diferite, formate din apelative diferite: Ciulnița etc. și Ciulineț etc., fiecare cu derivații săi. Sensul celor două apelative implicate motivează mult mai bine toponi mi zarea tipurilor de locuri descrise ca referenți geografici ai numelor. Cluj Este numele celui mai important centru economic și cultural al
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
suprafața de 1021 ha. În condițiile climatului arid eflorescențele de sare de culoare albă rămân la suprafață după evaporarea apei Ăde aici denumirea de albă). Lacul face parte dintr-o succesiune de limanuri - Costeiu, Jirlău, Câineni, Amara, Balata Albă și Ciulnița ce se întind în bazinul Buzăului. Ca și la alte lacuri din Bărăgan, gradul de mineralizare variază în funcție de evaporație și precipitații. Apa și nămolul de pe fundul lacului au fost utilizate din secolul al XIX-lea Ă vezi Vasile Alecsandri - povestirea
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
este următoarea: Isvoarele, Mihăilești, Ciocârlia, Prundu, Comana, Livezile, Bară, Valcani, Criciova, Singureni, Marșa, Găiseni, Ilva Mică, Ghimpați, Rădoiești, Sacadat, Adunații- Copăceni, Putineiu, Contești, Florești-Stoenești, Iepurești, Gostinu, Recaș, Arieșeni, Bolintin-Deal, Joița, Husasău de Tinca, Poiana Ilvei, Oinacu, Băneasa, Goștinari, Frățești, Nalbant, Ciulnița, C. A. Rosetti, Vânătorii Mici, Țârcâia, Dumitra, Ponor, Mănăștiur, Găujani, Buciumi, Buturugeni, Sandra, Ulmi, Lăzăreni, Andrășești, Hotarele și Mașloc. 26 Ordonarea localităților pe axa Ox este următoarea: Moșteni, Livezile, Contești, Poroschia, Gostinu, Lunca Ilvei, Măgura Ilvei, Goștinari, Valea Teilor, Dobrești
[Corola-publishinghouse/Science/84981_a_85766]
-
Drăcșenei, Husasău de Tinca, Bragadiru, Arieșeni, Bălești, Isvoarele, Mera, Nădrag, Derna, Nufăru, Recaș, Crevedia Mare, Oinacu, Găujani, Miceștii de Câmpie, Dumitra, Vîntu de Jos, Ilva Mică, Bistrița Bârgăului, Parva, Dracea, Bolintin-Deal, Vânătorii Mici, Băbăița, Ciocârlia, Gura Ialomiței, Avram Iancu, Adunații-Copăceni, Ciulnița, Ceamurlia de Jos, Reghiu, Balc, Beba Veche, Mărișelu, Joița, Macin, Râmeț, Buciumi, Ghizela, Ciumeghiu, Mașloc, Grădinari, Câmpeni, Sacadat, Pietroasa, Boldur, Lozna, Broșteni, Mărășești, Borod, Coșteiu, Călmățuiu, Crevenicu, Bujoreni, Găiseni, Buturugeni, Creaca, Răsmirești, Bară, Beuca, Sandra, Mahmudia, Lăzăreni, Poeni, Gura Călitei
[Corola-publishinghouse/Science/84981_a_85766]