394 matches
-
în condițiile metodei. Modul de lucru În cazul conservelor de legume și fructe, sterilizate, se cântărește fiecare recipient din proba pregătită (m) și se deschide prin tăierea a două treimi din circumferință capacului. Întreg conținutul recipientului se trece cantitativ prin ciurul de 4, așezat deasupra unui vas de laborator târât în prealabil, cu diametrul egal cu diametrul ciurului și a cărui capacitate asigura prinderea cantitativa a lichidului scurs. Pentru scurgerea completă a lichidului, produsul se așează pe ciur în strat uniform
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
recipient din proba pregătită (m) și se deschide prin tăierea a două treimi din circumferință capacului. Întreg conținutul recipientului se trece cantitativ prin ciurul de 4, așezat deasupra unui vas de laborator târât în prealabil, cu diametrul egal cu diametrul ciurului și a cărui capacitate asigura prinderea cantitativa a lichidului scurs. Pentru scurgerea completă a lichidului, produsul se așează pe ciur în strat uniform și se lasă să se scurgă 5 minute, mișcând ciurul cu grijă, din când în când, pentru
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
trece cantitativ prin ciurul de 4, așezat deasupra unui vas de laborator târât în prealabil, cu diametrul egal cu diametrul ciurului și a cărui capacitate asigura prinderea cantitativa a lichidului scurs. Pentru scurgerea completă a lichidului, produsul se așează pe ciur în strat uniform și se lasă să se scurgă 5 minute, mișcând ciurul cu grijă, din când în când, pentru a nu se destramă pulpa legumelor sau fructelor respective. După surgere se cântărește vasul cu lichid și se determina masă
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
în prealabil, cu diametrul egal cu diametrul ciurului și a cărui capacitate asigura prinderea cantitativa a lichidului scurs. Pentru scurgerea completă a lichidului, produsul se așează pe ciur în strat uniform și se lasă să se scurgă 5 minute, mișcând ciurul cu grijă, din când în când, pentru a nu se destramă pulpa legumelor sau fructelor respective. După surgere se cântărește vasul cu lichid și se determina masă lichidului scurs (m3). Ambalajul gol se spală, se usucă și se cântărește (m1
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
Ambalajul gol se spală, se usucă și se cântărește (m1). 16 În cazul legumelor lactofermentate, a legumelor suprasărate și a pulpelor de fructe, se cântărește fiecare recipient din proba (m), se deschide, se îndepărtează capacul, se fixează în locul capacului un ciur care să împiedice trecerea părților solide și se scurge lichidul într-un vas curat. Timpul de scurgere este diferit : la castraveți, pătlăgele, conopida și fructe lactofermentate, legume suprasărate și pulpe de fructe, timpul de scurgere este de circa 15 minute
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
și se raportează la masa netă, în condițiile metodei. Modul de lucru Se cântărește fiecare component dintr-un ambalaj și se raportează la masa netă, în condițiile metodei. După scurgerea completă a lichidului, ambalajul gol se cântărește(m1). Componentele din ciur se separă cu atenție, cu ajutorul unei pensete, se trec într-o capsula de porțelan sau sticlă de ceas, tarata în prelabil (m5) și se cîntăresc (m6). Calculul și exprimarea rezultatelor a) masă unui component, exprimată în grame : mc= m6 - m5
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
întâlnite mai multe specii floristice, printre care: stânjenelul sălbatic ("Iris aphylla ssp. hungarica", specie protejată prin acceași "Directivă a Consiliului European" - 92/43/ CE din 21 mai 1992 - anexă I-a, cunoscut și sub denumirea populară de "stânjenel de stepa"), ciurul zânelor ("Carlina acaulis"), didiței ("Pulsatilla montană"), ruscuța de primăvară ("Adonis vernalis"), coada șoricelului ("Achillea setacea"), gâscarița ("Arabis hirsuta"), asparagus ("Asparagus officinalis"), prazul-cu-cap-rotund ("Allium sphaerocephalon"), flămânzica ("Draba nemorosa"), garoafa ("Dianthus giganteus"), frăsinel ("Dictamnus albuș"), alior ("Euphorbia cyparissias"), iris ("Iris aphylla"), colilie
Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului () [Corola-website/Science/325490_a_326819]
-
un șir neîntrerupt. Aproape toți ultimii premolari servesc pentru tăierea hranei; nu au premolari asemănători cu caninii. Molarii au creste de smalț în formă de semilună pe coroanele lor. Deși rumegă, au stomacul tricameral, împărțit numai în 3 compartimente: ierbarul, ciurul și cheagul (foiosul este foarte slab dezvoltat, vestigial). Blana are părul des, lins și scurt care stă în șuvițe de-a lungul corpului. Culoarea este de la roșcat-cafeniu-negricioasă la cenușiu-negricioasă dorsal, la cele mai multe specii cu pete și cu dungi albe, iar
Tragulide () [Corola-website/Science/333175_a_334504]
-
al Occidentalilor) reprezintă o zonă muntoasă cu forme de relief diversificate: vârfuri (Biserică Moțului), abrupturi stâncoase (Pietrele Galbenei, Pietrele Albe), chei, văii (Valea Sighiștelului, Valea Galbenei), doline (Lumea Pierdută), măguri, lapiezuri, ponoare (Cetățile Ponorului), avene (Avenul cu Vacă), peșteri (Urșilor, Ciur Izbuc, Cetatea Rădesei, Ghețarul Focul Viu, Peșteră Smeilor de la Onceasa); cu suprafețe naturale acoperite cu păduri, pășuni și pajiști. Situl adăpostește și asigură condiții prielnice de viețuire mai multor specii de păsări (migratoare, de pasaj sau sedentare), dintre care unele
Munții Apuseni - Vlădeasa (sit SPA) () [Corola-website/Science/333506_a_334835]
-
stație de sortare și producere sorturi: - balast Natural 0 - 63 - balast Sortat 0 - 30 - nisip Sortat sau Concasat 0 - 4 - pietriș Sortat sau Concasat 4 - 8 - pietriș Sortat sau Concasat 8 - 16 - pietriș Sortat sau Concasat 16 - 31 - refuz de ciur - cribluri: nisip de concasaj 0-4 mm, criblură 4-8 mm, criblură 8-16 mm, criblură 16-25 mm; - piatră spartă pentru drumuri (sort 25-63 mm); - piatră spartă pentru calea ferată (sort 31,5-50 mm); - piatră brută; - deșeu de carieră și split 0-25 mm
Salcia, Galați () [Corola-website/Science/301222_a_302551]
-
1•1•3•3/3•1•2•3 x 2 = 34, iar la "Lama" și "Vicugna" 1•1•2•3/3•1•1•3 x 2 = 30. Stomacul rumegător este lipsit de foios și este format din trei camere (ierbar, ciur și cheag). O parte din ierbar și ciurul au în pereții lor alveole (cămăruțe) mari, în care poate fi acumulată o mare cantitate de apă. Camelidele diferă de celelalte mamifere prin forma ovală a globulelor roșii (nu circulară). Alte particularități
Camelide () [Corola-website/Science/306689_a_308018]
-
x 2 = 34, iar la "Lama" și "Vicugna" 1•1•2•3/3•1•1•3 x 2 = 30. Stomacul rumegător este lipsit de foios și este format din trei camere (ierbar, ciur și cheag). O parte din ierbar și ciurul au în pereții lor alveole (cămăruțe) mari, în care poate fi acumulată o mare cantitate de apă. Camelidele diferă de celelalte mamifere prin forma ovală a globulelor roșii (nu circulară). Alte particularități ale camelidelor sunt: o osificație în diafragmă și
Camelide () [Corola-website/Science/306689_a_308018]
-
biblioteci deschide un raport de afișare a cărților. 3. Eveniment care prin apăsarea unui buton într-un formular generează într-o zonă de editare numerele prime mai mici decât un alt număr tastat într-un control de editare prin metoda "Ciurul lui Eratostene". Cea mai simplă formă de protecție este parolarea bazei de date. Aceasta este o formă relativ slabă de protecție care pot fi ușor de spart. Un nivel mai ridicat de protecție este folosirea unui grup de securitate, care
Microsoft Access () [Corola-website/Science/304919_a_306248]
-
fie pe un plan înclinat acoperit cu o țesătură din lână scămoșată care avea menirea de a prinde fluturașii și granulele de aur Tulbureala se putea spăla și cu ajutorul „hurcii”, ce era o ladă simplă de lemn, acoperită cu un ciur. Măcinișul, udat fără întrerupere și mișcat prin greblare, lăsa să treacă prin ochii ciurului materialul fin purtător de aur. Aici, scândura de brad sau firele de lână țesută, barau și opreau fluturașii de aur. Aurul se topea apoi într-un
Aur () [Corola-website/Science/302304_a_303633]
-
menirea de a prinde fluturașii și granulele de aur Tulbureala se putea spăla și cu ajutorul „hurcii”, ce era o ladă simplă de lemn, acoperită cu un ciur. Măcinișul, udat fără întrerupere și mișcat prin greblare, lăsa să treacă prin ochii ciurului materialul fin purtător de aur. Aici, scândura de brad sau firele de lână țesută, barau și opreau fluturașii de aur. Aurul se topea apoi într-un mojar, până se obținea o „galcă” de aur. Ioan Cătălina (n. 1935) este singurul
Aur () [Corola-website/Science/302304_a_303633]
-
omag galben ("Aconitum anthora"), rușuliță ("Hieracium aurantiacum"), iarba-ciutei ("Doronicum austriacum"), valeriană ("Valeriana officinalis"), piciorul cocoșului de munte ("Ranunculus montanus"), iarba osului ("Helianthemum nummularium"), cinci-degete ("Potentilla reptans"), ochelariță ("Biscutella laevigata"), stânjenel mic de munte ("Iris ruthenica"), cimbrișor de câmp ("Thymus serpyllum"), ciurul zânelor ("Carlina acaulis"), argințica ("Dryas octopela"), cornuț de munte ("Cerastium arvense"), ciuboțica cucului de munte ("Primula eliator"), saxifragă roșie ("Saxifraga oppositifolia"), margaretă ("Leucanthemum vulgare"), lâna caprelor ("Cerastium tomentosum"), clopoțel de munte ("Campanula alpina"), trifoi roșu ("Trifolium pratense"), iarbă roșioară ("Silene
Parcul Natural Bucegi () [Corola-website/Science/313455_a_314784]
-
A. Climescu erau și ei colegi de generație de la aceeași școală. Colaboratorii (care conform celor spuse de Creangă s-au reunit încă din perioada 1863-1864) și-au împărțit sarcinile, Creangă păstrându-și "„partea literară și dreptul de a trece prin ciur totul din punctul de vedere al corectei vorbiri”". Pentru discuții și redactare, colegii se reuneau fie seara în localul școlii ori acasă la Răceanu, fie probabil mai ales în locuința lui Creangă, "„pentru că diaconul lucra în sudori și voia să
Metodă nouă de scriere și cetire () [Corola-website/Science/333976_a_335305]
-
avut totodată și o altă importanță, Eratostene fiind primul care a descoperit că forma Pământului poate fi determinată prin măsuratori de arce de meridian. În aritmetică, a descoperit un procedeu de a găsi numerele prime, care ulterior a fost numit ciurul lui Eratostene. Ca geometru, a studiat locurile geometrice. A utilizat metoda mecanică de rezolvare a problemelor de geometrie, metodă preluată ulterior de Arhimede. A soluționat problema duplicării cubului construind un aparat numit "mesalobon". Eratostene s-a ocupat și de cronologie
Eratostene () [Corola-website/Science/315206_a_316535]
-
campestre"), arin ("Alnus glutinosa"), salcie ("Salix albă"), alun ("Corylus avellana"), mur ("Rubus fruticosus"), măceș ("Roșa canina"). La nivelul ierburilor, pe pajiștile și fânețele ariei naturale sunt întâlnite mai multe specii floristice, printre care: iris ("Iris aphylla"), papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), ciurul zânelor ("Carlina acaulis"), didițelul ("Pulsatilla albă"), brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale" și "Crocus banaticus"), ghiocel ("Galanthus nivalis") sau pâștița ("Anemone nemorosa"). Fauna ariei naturale este una diversificata și bine reprezentată de mai multe specii de mamifere, păsări, pești, reptile, si
Cheile Vârghișului și peșterile din chei () [Corola-website/Science/316781_a_318110]
-
mălai); pișioruș=tija din lemn, mai rar metal care servește la reglare distanța (ex.adâncime la plug) ori reazem (ex.la ruda carului, tînjală; poncăli= ciondăni ușor fără ceartă; potricală=preducea=dispozitiv de găurit piele, cauciuc, material textil la opinci, ciur de piele, cojoace; porñituri=alunecări de teren de regulă mai mici ca buiturile; prășcilă=șindrilă; peană=floare (model) cusută pe ceva; pcică=pică (cade); pâs=mâncare făcută din mălai (produs copt nu făina) mărunțit bine de regulă prăjit un pic
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
știuletele (pănuși), cojile de la semințele de dovleac; vramiță și vrămicuță (cu "m" nu cu "n")= poartă, ușa mai mare respectiv mai mică la gardul de la intrare în curte, șură, ocol de fân, holdă îngrădită; veacă= partea laterală cilindrică de la sită, ciur, râsnița facută de regulă din lemn. -"cu litera Z" -zdrăvuie=strănută ori vântură semințe de cereale, dovleac, cânepă prin aruncare din troc în sus si apoi prindere; zogoni=alunga, speria pe cineva ori ceva; zbici (cu accent pe primul "i
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
două rânduri cu spicele în interior și se loveau cu îmblăciul până se scuturau toate boabele din spic. Paiele se scuturau de boabe cu furca din lemn, iar boabele se scuturau și se vânturau de pleava la vânt și cu ciurul. Un alt procedeu era călcatul spicelor din snop cu caii sau boii până la apariția batozelor de mână care erau acționate de patru oameni și a batozelor care erau acționate cu caii Istoric: - Istoric: numele satului vine de la un călugăr iezuit
Sânmartin de Beiuș, Bihor () [Corola-website/Science/300864_a_302193]
-
Bihorului. Parcul Natural Apuseni reprezintă o zonă montană cu forme de relief diversificate, vârfuri (Biserica Moțului), abrupturi stâncoase (Pietrele Galbenei), chei, văii (Valea Sighiștelului, Valea Galbenei), doline (Lumea Pierdută), măguri, lapiezuri, ponoare (Cetățile Ponorului), avene (Avenul cu Vacă), peșteri (Urșilor, Ciur Izbuc, Cetatea Rădesei, Ghețarul Focul Viu, Peștera Smeilor de la Onceasa); cu suprafețe naturale acoperite cu păduri, pășuni și pajiști; cu floră și faună specifică Occidentalilor. În interiorul parcului sunt incluse mai multe rezervații naturale de importanță geologică, floristică, faunistică, speologică sau
Parcul Natural Apuseni () [Corola-website/Science/323660_a_324989]
-
Valea Ponorului, Fâneața Izvoarelor Crișul Pietros, Groapa de la Bârsa, Groapa Ruginoasa, Peștera Cetatea Rădesei, Pietrele Boghii, Pietrele Galbenei, Poiana Florilor, Platoul Carstic Padiș, Valea Sighiștelului, Valea Galbenei, Platoul Carstic Lumea Pierdută, Peștera Ghețarul de la Focul Viu, Peștera lui Micula, Peștera Ciur Izbuc, Peștera Smeilor de la Onceasa, Săritoarea Bohodeiului, Sistemul Carstic Peștera Cerbului - Avenul cu Vacă, Vârful Biserica Moțului, Vârful Cârligați (versantul sudic), în județul Bihor și Molhașul Mare de la Izbuc, arie naturală aflată pe teritoriul administrativ al județului Cluj. Apele de
Parcul Natural Apuseni () [Corola-website/Science/323660_a_324989]
-
omag galben ("Aconitum anthora"), rușulița ("Hieracium aurantiacum"), iarba-ciutei ("Doronicum austriacum"), valeriana ("Valeriana officinalis"), piciorul cocosului de munte ("Ranunculus montanus"), iarbă osului ("Helianthemum nummularium"), cinci-degete ("Potentilla reptans"), ochelarița ("Biscutella laevigata"), stânjenel mic de munte ("Iris ruthenica"), cimbrișor de câmp ("Thymus serpyllum"), ciurul zânelor ("Carlina acaulis"), argințica ("Dryas octopela"), cornut de munte ("Cerastium arvense"), ciuboțica cucului de munte ("Primula eliator"), saxifraga roșie ("Saxifraga oppositifolia"), margareta ("Leucanthemum vulgare"), lâna caprelor ("Cerastium tomentosum"), clopoțel de munte ("Campanula alpina") piciorul cocosului ("Ranunculus repens L."), feriga de
Abruptul prahovean Bucegi () [Corola-website/Science/325933_a_327262]