405 matches
-
că acei mai nesinceri din ei tot se vor rupe de noi mai curând sau mai târziu. Însă nu trebuie să le dăm avantajul de-a provoca noi acea ruptură. Jurnalul nostru va fi o piesă de încercare și un ciur, care va despărți în curând grâul de neghină, și atunci ruptura nu va fi imputată decât acelor cari nu au fost sinceri. Siliți-vă asemenea a grupa pe toți acei cari nu umblă după coterii și după intrigi, explicîndu-le că
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
legumă (legumen). Pomi fructiferi: pom (pomum), mărul (melum), părul (pirus), cireșul (cerisius), prunul (prunus), piersicul (persicus), nucul (nux-cis), alunul (aluna), gutuiul (cutoneus), corn (cornus), pomăt (pometum). Alți termeni: moară (mola), a pisa (pinsare), piuă (piela), făină (farina), a cerne (cernere), ciur (cibrum), apă (aqua), aluat (allevatum), cârpător (crepatorium) sau țest (testum), coacere (coquere), cuptor (coctorium), pâinea (panis-em), plăcintă (placenta), vărzare (viridiaria), păsat (quassatum). Păstorit și creșterea animalelor: oaie (ovem), miel (agnellus), berbece (vervecem), arete (arietem), capră (capra), ied (haedus), bou (bovis
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
două trenuri, iar seara trebuia să ajung cu orice preț la Moscova. Dar am lăsat un bilet... Puteți să mergeți să o vedeți. Acum lasă pe toată lumea să intre. Ha, ha, ha, cortina de fier nu mai e decât un ciur, care va să zică... Nu aveam decât actele mele de refugiat, plus un bilet de călătorie care mă autoriza să vizitez „orice țară, în afară de U.R.S.S.”. A doua zi după conversația mea cu „rusul nou”, m-am dus la Prefectura de Poliție ca să
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
ea n-a fost necesară, pentru ca la urma urmelor totul să se aranjeze între București și Viena, ideea aceasta i se impune oricărui politician, Oricât de mândri ar fi de munca lor modernii Danaiz cari în Londra cară apă cu ciurul. Atâta zice "Noua presă liberă". Daca curățim aceste șiruri de ingrediențele de bunăvoință și mângâiere pe care foaia vieneză le aduce guvernului din București, pentru motive asupra cărora nu insistăm, rămân faptele povestite cari, fără altă deducere logică, reprezintă prin
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
date pentru a ne ascunde gândurile”.) Bine faci, rău găsești. (Desigur, surpriza ne vine din partea acelora pe care Îi caracterizează ingratitudinea: „Faci omului bine și el se ia cu măciuca după tine”; „Îi dai cu banița și-ți dă cu ciurul”.) „Nici un dar nu este mai prețios decât sfatul bun.” (Erasmus) Cel mai rău dintre oameni este acela căruia nu-i pasă că lumea Îl vede făcând rele. (A greși e omenește, dar a nu-ți recunoaște greșeala de moment sau
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
facă și cărare”; „Păcat de mărgăritar, că e la gât de măgar”.) A căuta acul În carul cu fân. Când cineva nu are simțul realului, riscă să se epuizeze făcând lucruri total ineficiente, chiar ridicole, absurde: „A căra apa cu ciurul”; „Prostul taie copacul ca să-i mănânce rodul” etc.) Cade pe spate și-și frânge nasul. Viața ne arată că mulți oameni se pun Într-o situație ridicolă din infatuare, ca, de exemplu, acel fotbalist care, vrând să arate, la un
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
mai orgolioase, cu atât și dezamăgirile vor fi mai mari.) „Nici un drum Înflorit nu duce spre glorie.” (La Fontaine) șarpele cu farmece Îl scoți din gaură. (Omul viclean nu poate fi dovedit decât tot cu viclenie.) Trecut (sau dat) prin ciur și prin dârmon. Se mai spune despre acest om că are „pielea tăbăcită”, deci poți fi sigur că ar fi În stare să Îndure de toate; dar, la nevoie, la fel de bine s-ar putea preta să facă de toate... inclusiv
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
făcute de Doamna Voica, soția lui Mihnea cel Rău, cândva între august 1508 și mai 1509, prin care le cerea brașovenilor carne - trei porci și doi purcei, „o chilă de făină”, orz, condimente și zahăr, cuțite, căldări, tipsii, ibrice, „un ciur pentru fușei”). Aici trebuie să se fi făcut multe dintre dverele. (draperii brodate ce marcau ușile împărătești), zăvesele (perdele - de felul celei ce înfățișa Adormirea Maicii Domnului, care l-a încântat pe Paul de Alep, brodată - probabil - de Doamna Despina
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
pentru tăierea lemnelor imprimă masei mari a butucului o accelerație mică, ceea ce face ca butucul să se deplaseze foarte puțin și astfel să nu-l strivească pe cel de sub el. Tema de dezbatere: Principiile mecanicii clasice A căra apă cu ciurul. Acest proverb desemnează o activitate inutilă. Fizic se poate “căra apă cu ciurul”. Acest lucru se poate demonstra punând condiția de echilibru la nivelul fundului vasului. Tema de dezbatere: Noțiuni de hidrostatică, fenomene superficiale. 6.Ultima verificare a înțelegerii (feed-back
FIZICA ŞI PERSPECTIVA INTERDISCIPLINARĂ. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Iuliana-Elena State () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_903]
-
ca butucul să se deplaseze foarte puțin și astfel să nu-l strivească pe cel de sub el. Tema de dezbatere: Principiile mecanicii clasice A căra apă cu ciurul. Acest proverb desemnează o activitate inutilă. Fizic se poate “căra apă cu ciurul”. Acest lucru se poate demonstra punând condiția de echilibru la nivelul fundului vasului. Tema de dezbatere: Noțiuni de hidrostatică, fenomene superficiale. 6.Ultima verificare a înțelegerii (feed-back 2) Profesorii vor monitoriza elevii făcând aprecieri asupra răspunsurilor. Profesorul de limba româna
FIZICA ŞI PERSPECTIVA INTERDISCIPLINARĂ. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Iuliana-Elena State () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_903]
-
și nemulțumitoare erau. Pentru babă, fata moșneagului era piatră de moară în casă; iar fata ei — busuioc de pus la icoane. Când se duceau amândouă fetele în sat la șezătoare seara, fata moșneagului nu se încurca, ci torcea câte-un ciur plin de fuse; iar fata babei îndruga și ea cu mare ce câte-un fus; ș apoi, când veneau amândouă fetele acasă noaptea târziu, fata babei sărea iute peste pârleaz și zicea fetei moșneagului să-i dea ciurul cu fusele
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
câte-un ciur plin de fuse; iar fata babei îndruga și ea cu mare ce câte-un fus; ș apoi, când veneau amândouă fetele acasă noaptea târziu, fata babei sărea iute peste pârleaz și zicea fetei moșneagului să-i dea ciurul cu fusele, ca să-l ție până va sări și ea. Atunci fata babei, vicleană cum era, lua ciurul și fuga în casă la babă și la moșneag, spunând că ea a tors acele fuse. În zadar fata moșneagului spunea în
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
ș apoi, când veneau amândouă fetele acasă noaptea târziu, fata babei sărea iute peste pârleaz și zicea fetei moșneagului să-i dea ciurul cu fusele, ca să-l ție până va sări și ea. Atunci fata babei, vicleană cum era, lua ciurul și fuga în casă la babă și la moșneag, spunând că ea a tors acele fuse. În zadar fata moșneagului spunea în urmă că acela este lucrul mâinilor sale; căci îndată o apucau de obraz baba și cu fiicăsa și
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
latură - care, atîrnînd de partea superioară a capului sau a osului „coroanei“, alcătuiesc storurile venețiene de care am pomenit, în treacăt, mai înainte. Marginile acestor oase au niște fibre păroase prin care „balene normală“ filtrează apa și în al căror ciur sînt prinși peștișorii, cînd balena străbate, cu botul deschis, mările de „brit“, unde se hrănește. în partea centrală a acestor storuri, cînd ele se găsesc în poziția lor normală, pot fi văzute anumite semne ciudate - linii curbe, adîncituri și muchii
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
sfîntă! Unde ziceai că e Pip, băiete? Ă Acolo, la pupa, domnule căpitan! Acolo, acolo! Ă Dar tu cine ești, băiete? Nu-mi văd chipul în oglinda ștearsă a ochilor tăi rătăciți. Doamne! Cînd mă gîndesc că omu-i doar un ciur prin care se scurg sufletele nemuritoare! Cine ești tu, băiete? Ă Clopotarul, domnule căpitan, crainicul corabiei - ding, dong! Pip, Pip! Pip! O sută de funți de țărînă drept recompensă pentru Pip! Un băiat înalt de cinci picioare, cu o mutră
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
S. Truția. Sunt reproduse baladele populare Petrea și Voinicul, se discută despre cercetările etnografice și sociologice ale lui D. Gusti, despre monografia Maramureșului (Mihai Bologa), despre M. Eminescu în postura de apărător al țărănimii, se traduce din proza lui Strindberg (Ciurul de pietriș). M.Pp.
ACŢIUNEA MARAMURASANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285162_a_286491]
-
nu a scris decât primele trei cânturi și l-a început pe al patrulea, este o compunere tragicomică despre nebunia umană generalizată. Becicherec Iștoc de Uramhaza, nobil de dată recentă, după ce tot neamul lui de țigani se îndeletnicise cu recondiționarea ciururilor sparte, se hotărăște, la vârsta de 50 de ani, să plece din Transilvania pentru a-și căuta o fostă iubire din tinerețe, pe Anghelina. Trece în Țara Românească, aflată sub cârmuirea lui Vlad Țepeș, unde întâlnește alți doi vrednici discipoli
BUDAI-DELEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285910_a_287239]
-
și pîinea, pe care o va da pămîntul, va fi gustoasă și hrănitoare; în același timp, turmele tale vor paște în pășuni întinse. 24. Boii și măgarii, care ară pămîntul vor mînca un nutreț sărat, vînturat cu lopata și cu ciurul. 25. Pe orice munte înalt și pe orice deal înalt, vor izvorî rîuri, curgeri de apă în ziua marelui măcel, cînd turnurile vor cădea. 26. Și lumina lunii va fi ca lumina soarelui, iar lumina soarelui va fi de șapte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
Lui este aprinsă, și un pîrjol puternic; buzele Lui sunt pline de urgie, și limba Lui este ca un foc mistuitor; 28. suflarea Lui este ca un șuvoi ieșit din albie, care ajunge pînă la gît ca să ciuruiască neamurile cu ciurul nimicirii, și să pună o zăbală înșelătoare în fălcile popoarelor. 29. Voi însă veți cînta ca în noaptea cînd se prăznuiește sărbătoarea, veți fi cu inima veselă, ca cel ce merge în sunetul flautului, ca să se ducă la muntele Domnului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
cu zgomot marfa. Vindeau brânza cu lotul și pânza cu cotul. Ca să prindă safteaua târgului, plecaseră cu noaptea în cap de prin satele învecinate, după ce trecuseră de trei ori prin strecurătoare câte o vadră de apă: "Cum stă apa în ciur, așa să-mi stea marfa pe tarabă!". Nebăgați în seamă, copii costelivi lipăiau pământul printre bocancii și cizmele gospodarilor, ronțăind alviță, sugiuc sau acadele luate pe câte un bănuț de aramă cerșit, șterpelit sau găsit prin colb. îl căutau apoi
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
cu zgomot marfa. Vindeau brânza cu lotul și pânza cu cotul. Ca să prindă safteaua târgului, plecaseră cu noaptea în cap de prin satele învecinate, după ce trecuseră de trei ori prin strecurătoare câte o vadră de apă: "Cum stă apa în ciur, așa să-mi stea marfa pe tarabă!". Nebăgați în seamă, copii costelivi lipăiau pământul printre bocancii și cizmele gospodarilor, ronțăind alviță, sugiuc sau acadele luate pe câte un bănuț de aramă cerșit, șterpelit sau găsit prin colb. îl căutau apoi
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
data aceasta portretul agățat În perete, portret care Îi reprezenta pe Mașa În chip de mireasă și pe fostul ei soț În costum de mire. Costumul nu se prea potrivea nici cu rochia Mașei, nici cu fața scofâlcită, trecută prin ciur și prin dârmol, al tomnaticului mire, care, În ciuda vârstei destul de Înaintate, se ținea totuși bățos. - M-a luat cu transpirație, răspunse Mașa, făcându-și vânt cu palma peste fața-i asudată. - Deci ăsta-i fostu’, nu? - Fostu’, se grăbi să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
le mai iau și gratis de la Main Library. Indochina a fost superb. O încâlcită poveste a pasiunilor erotice și politice, cu deznodământ logic în economia marilor întâmplări ale filmului. Catherine Deneuve își trăiește rolul ca o franțuzoaică matură, trecută prin ciur și dârmon. Povestea în sine este de o pasionalitate magmatică. Mereu ceva dă în clocot acolo. E foarte interesant, de aici îmi e mai ușor să apreciez gustul de vin vechi al Europei. De aici, Europa poate să fie altfel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
paie Braic apărut de dincolo de geam răspundea că-l caută pe omul Braic de dincoace de geam. Dar pentru ce? Ca să-i dea foc răului ce se ascundea Înăuntrul său. Având reflexe gata formate, omul de paie Braic, trecut prin ciur și prin dârmon, nu stătea prea mult pe gânduri, ci acționa În consecință. Când celălalt Braic era deja cuprins de vâlvătăi, omul-paie scotea de sub pat valiza de voiaj și se ascundea cu totu-n ea. Oglinjoara de recrut, camuflată Înăuntru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
peste împărăția aceasta vinovată, ca s-o nimicească de pe fața pămîntului; totuși, nu voi nimici de tot casa lui Iacov, zice Domnul." 9. Căci iată, voi porunci, și voi vîntura casa lui Israel între toate neamurile, cum se vîntură cu ciurul, fără să cadă un singur bob la pămînt! 10. Toți păcătoșii poporului Meu vor muri de sabie, cei ce zic: "Nu ne va ajunge nenorocirea, și nu va veni 11. peste noi." " În vremea aceea, voi ridica din căderea lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85063_a_85850]