171 matches
-
Film responsabil. Start. Ce este arta comunitară? Mihaela Michailov Arta comunitară e o artă de training teritorial. Formează conștiința comunitară și sensibilizează receptarea civică. De trei luni merg săptămânal în zona Rahova-Uranus, un spațiu fascinant de hibrid - cu clădiri abandonate, ciuruite, zbârcite sau renovate de curând -, care se schimbă atât de repede încât, în scurt timp, cu greu va mai putea fi recunoscut în forma lui actuală. Un spațiu care o ia încet, încet înaintea celor care îl locuiesc. Aici se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
și chitara cu el. N-am mai văzut-o până la vacanța următoare. Am început și noi școala. Fiind în clase diferite, eu și Traian mergeam unul dimineața, altul după-amiaza, să sorbim lumina dintr-o școală cu lămpi de petrol, dușumele ciuruite și ziduri dinainte de 1907. În timpul liber, amândoi ne întreceam construind diferite chestii: tractoare, avioane, sfârleze... Așa mi-a venit ideea să fac o chitară? Fără tânjirea după a lui Nicu, sigur nu m-aș fi apucat de lucru. Dacă lipsa
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
auxiliară deja slăbise, Nimeni nu putea spune de cât timp erau folosite bateriile. Vântul îi mai însoți o bucată de drum, suflând printre panourile metalice. Pe jos, apa se adunase în băltoace, iar mai departe, ploaia pătrundea picurând prin tavanul ciuruit. Apone dădu capul pe spate pentru a permite camerei de pe cască să transmită urmele luptei pentru persoanele rămase în blindat. ― Vibratoare, murmură. S-a tras în prostie. La postul de operații, Ripley se uită la Bucke. ― Victimele unei epidemii năprasnice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
mai în spate. (Caporalul se conformă și imaginea se strâmtă.) E perfect. Acum, spre stânga. Așa! Cei doi bărbați prezenți alături de ea în postul de operații priveau monitorul lui Hicks. Camera lui se stabiliză și cadră o parte din peretele ciuruit și străbătut de dâre bizare. Ripley fu străbătută de un fior de gheață. Știa care era cauza acestor stricăciuni. Hicks își trecu mănușa peste metal. ― Ați văzut? Panoul s-a topit. ― Nu topit, îl corectă Ripley. A fost ros. Burke
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
peste gardurile-rogojini. Coborâm În sat. Gardul școlii stă În picioare - nu-i de mirare: e din piatră și din leațuri sănătoase de stejar, spre drum; și poarta e Întreagă - dar deschisă de tot. Curtea plină cu armată, geamurile sparte, pereții ciuruiți, ciupiți, Încolo Întreagă, școala. - Bine că n-a luat foc - cu stuful ăsta..., zice mama. Bine că ne-am Întors acasă, că mi se acrise de refugiu. Și mie. Mult mai bine-acasă la mine. Ne-am Întors, iar stuful acoperișului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
era prea multă lume, a contribuit la instabilitatea mea și totul se Învîrtea parcă din ce În ce mai repede. Deodată am observat că masa era acoperită cu un material sintetic pe care se găsea imprimat un model ce aducea a lemn noduros.. Era ciuruită toată de țigări. CÎteva urme de țigări păreau să se miște și am constatat că ele conțineau larve de gîndaci. M-a tentat să opresc timpul exact acolo și să Înscriu tot universul Între limitele văzute de proprii mei ochi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
la cenușar că unirea ie mare putere și că, dacă voia să țină tosturi, le da apsintea la preț dă sold. Chilipirgiu din noi i-a vândut: a plătitără douășpe clondire și, când a pupat al optulea, iera Cuartetu Matola. Ciuruiții dă pălinci care, ce mai, sunt igoizmu În persoană, n-au făcut caz că io le dam târcoale cu cinzeaca, pân nu s-a pus rusticanu d-a latu, spunând un spirit dă glumă: că să nu mă disprețuiască pă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
la mandea Îl aducea ceva și mai rău. — Anu ăsta, 1927, am călcat pă broască, mi-a esplicat. D-o parte, creșterea iepurilor albinoși, dă la un prăpădit dă anunț dreptunghiular ca ale lu Longobardi, m-a lăsat cu quinta ciuruită ca strecurătoarea, plină ochi dă vizuini, peluze și alte alea, și n-am căzut pă luat vro grăunță nici la pronosport, nici la ipodrom. Pă bune, situația a luat-o razna pă căi care mi-e frică dă iele. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
care n-am omorât o muscă în viața mea, am omorât pisica. De-atunci mi se întîmplă să visez ba canarul meu mort, ba pisica și mă trezesc, bineînțeles. Ca să-l ascult pe Tuberculosul tușind. Eu cred că are plămânii ciuruiți. Cum să dormi, Doamne sfinte, când auzi pe cineva tușind încontinuu lângă tine? M-am dus de câteva ori la Moașa, s-o rog să-l mute în altă cameră. A clătinat din cap. Nu. Nu se poate. N-am
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
arătat mult interes. Bandele de sărăntoci și de țărani au gonit-o din sate, i-au tăiat anvelopele și au biciuit-o puțin peste brațe. A fost urmărită cu copoii, amenințată să fie împunsă de vite, mușcată de câini polițiști, ciuruită ușor cu alice. Totul i-a făcut o plăcere nebună și mi-a arătat mândră (și, aș zice, destul de sugestiv) o urmă de colț în partea de sus a coapsei. Ochii mei uluiți și neîncrezători au observat cu acea ocazie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
înghițiți de golul stepei... Și încă unul dispare! Acesta însă este regăsit de căpitanul Dicescu: avionul zdrobit, ciuruit de gloanțe, pilotul, sublocotenentul Negoescu, mort, împușcat din spate. Tot pe acest drum, sublocotenentul Vasiu, atacat, reușește să scape, însă cu avionul ciuruit. Îi vedem trecând pe orice vreme. Pe drumuri periculoase, fără nicio apărare, piloții de legătură își fac modest datoria lor. Ei nu așteaptă nici glorie, nici decorații... doar nu sunt combatanți. Singura lor răsplată e însuși zborul... Spre sfârșitul primei
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
nimerite câteva considerații: început timorat, cu frica în sân, ca și cum aveau în față o echipă câștigătoare a Ligii Campionilor. Frica a generat greșeli, rapidistele au inscris gol după gol, iar studentele au ratat nepermis de mult. Poarta băcăuană a fost ,,ciuruită”, noi am ratat și din 7m și singure cu portarul, pe contraatac. Știința: Bogdan, Angheluță - Vântu (6 goluri), Chiper (4), Niga (3), Burghel (3), Ivan (2), Amoagdei (2), Matei (2), Ilișescu (1). De la gazde, Stancu a marcat de 11 ori
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
rechiziționare a lexicului folosit în lumea bisericească. Poetul are intuiția frumuseții austere a limbajului preoțesc, dar îl adoptă mecanic, mai mult pentru sonoritatea lui care evocă bolți înalte de biserici. Ambianța descrisă aduce a butaforie: „Din nou cavalerul / cu armura ciuruită apare / și câinele cu bube șiroind / peste ninsoarea albă. / Deasupra altarului / crucea din lemn de stejar / flutura coama unui armăsar / visat de o preafrumoasă domniță. // Icoanele triste / privesc fețele buhăite / ale bătrânilor credincioși. Lungi acorduri de orgă / și neauzite blesteme
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
Falsă minge Ori sec fulger De hanger Repezit; Prin Târziu și Înalt În plictisul și căscatul lung al râpelor de smalt, Hai în zbor de șoarec sur La ăl ciur Des și rar Clătinat la râul nopții De Țiganul Aurar, Ciuruitul prapur sur Ce-n azur străvechi întinge Îngălatul de azur: Rupta lumilor meninge! Pîn' la el, Ușurel, Pe arc tors fără cusur, Îndoiește și întinde Zborul tău de șoarec sur... Și cu pumnul dus mosor Pîn' la sita din tărie
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
m-am supus. Primul lucru care m-a izbit la necunoscutul din fața mea a fost gura știrbă. Lăbărțate într-un rânjet batjocoritor, buzele cărnoase dezveleau gingiile goale în care mai stăteau înfipți câțiva dinți putrezi. Apoi i-am văzut fața ciuruită de vărsat, sprâncenele spălăcite, ochii reci, de broască, și gușa. O gușă mare pe care o purta sub barba roșie ca pe un medalion. Părea plictisit de prezența mea acolo și mă lumina cu o torță a cărei flacără îi
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
zărit spinarea unui bărbat dormind în bălării. În prima clipă am crezut că din pricina oboselii aveam halucinații. Dar bărbatul s-a întors și, cum era lună, l-am văzut destul de bine și m-am speriat. I-am recunoscut imediat fața ciuruită de vărsat, ochii reci și gușa pe jumătate ascunsă de barba roșie. Când s-a ridicat din bălării, am observat că era crăcănat. Umbla în picioarele goale și era mânjit de noroi până la genunchi. Ai înțeles cine era. N-avea
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
oamenii cu patrupedele și zburătoarele? Stadiul nostru nu e cel de estompare a distincției public-privat, ci acela al lipsei acestei distincții. Vezi presa? Seamănă enorm cu o terapie de grup. Tot omul se defulează într-o veselie, ca pe vremea Ciuruitului pe scara tramvaiului, când tovarășii tăi de muncă, neapucând bara de care să se agațe, ți se agățau de pulpe. Acolo abolire a distanței dintre oameni! O intimitate sans-frontière. Inserție, 2004. România, în calitatea ei de viitor județ Botoșani al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
discursuri tragicomice și își freca mâinile exact ca la scenele tari din ficțiuni. Tresărea pe scaun, țupăia când scenele erau „palpitante”. Totuși, imediat după Crăciun am reușit să ne întoarcem. Nimic nu mă siguranța mai mult decât imaginea de mucava ciuruită a lui Ceaușescu. Nu mi-a fost o clipă milă de ei, nici o clipă. Acum revăd acel film cu detașare și în afară de faptul că băieții îmi par morți mai demult, că prea au pe față un rigor mortis bine așezat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
o cratiță. Gospodinele delicate nu o pun pe masă. O ascund de privirile celor pe care îi hrănesc. O țin ca pe o taină. O lustruiesc în ascuns, să-i scoată grăsimea. Și o aruncă doar atunci când e atât de ciuruită încât nu mai merge nici lipită cu cositor. Iată, iubite al meu prieten, ce primă și ciudată intuiție am avut despre folosința filosofiei. În facultate, lucrurile s-au schimbat mult. A început jocul ielelor, frecatul conceptelor, plimbatul printre cai verzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
că ei nu mai înțeleg nimic din toate astea. Apoi a venit șeful de gară care a întrebat câți scamatori ca asta există, pentru că și el a văzut unul la poalele cetății, cu un pistol în mână, dar era deja ciuruit. De gloanțe. Atunci, mămica a început să i se facă rău. Amețea în tăcere, apoi s-a sprijinit de masa din birou și a început să verse. Mai întâi cremșnit, apoi petale de orhidee și spermă și ceai chinezesc și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
Și ce ordine! Birocrație, ierarhie, Camera Deputaților, Academia franceză”. Mai mult chiar, avem de-a face cu „un act de trădare față de Revoluția permanentă, revoluția spiritului, singura pe care o preconizez, singura pentru care aș fi capabil să mă las ciuruit, pentru că ea nu exclude Sfințenia eului, pentru că e revoluția mea”. Oarecum pe aceeași linie, într-un amplu comentariu publicat la rubrica „Notițe” a numărului 12 (Les surréalistes et la revolution. La révolution et les intellectuels. Que peuvent faire les surréalistes
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Marie Încerca să reziste În pofida durerii pe care i-o dădea strînsoarea lui Stéphane. Rămase Încremenită, cu ochii ațintiți cu groază asupra picăturilor de sînge care cădeau tot mai abundent de pe podeaua mezaninului. Stéphane dădu drumul unui rîs satisfăcut. - Complet ciuruit, lovit mortal! Renunțînd să mai urce, o Împinse pe Marie spre ieșire. - E cam stupid pentru tine, frumoaso, ce zici? Te distrai bine În pat cu el! N-aveam imagini, dar mi-era de ajuns și sunetul, n-am pierdut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
ca să-și scape propria piele. — Să-și vadă fiecare de aia a mă-sii, spune Sena, să nu intereseze pe nimeni de cine sînt făcute jocurile, ce rost are să visezi la lucruri care nu sînt de nasul tău? E toată ciuruită de rugină dom’ Președinte, aripi, plafon, praguri, a umplut-o rîia peste tot, mare lucru dacă n-o să cădem din ea, adaugă. Vorbești ca un idealist Sena, zice admirativ domnul Președinte, păcat că n-ai ambiții mai mari, aș avea
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
care n-am omorât o muscă în viața mea, am omorât pisica. De-atunci mi se întâmplă să visez ba canarul meu mort, ba pisica și mă trezesc, bineînțeles. Ca să-l ascult pe Tuberculosul tușind. Eu cred că are plămânii ciuruiți. Cum să dormi, Doamne sfinte, când auzi pe cineva tușind încontinuu lângă tine? M-am dus de câteva ori la Moașa, s-o rog să-l mute în altă cameră. A clătinat din cap. Nu. Nu se poate. N-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI Nu va avea pentru cine. Undeva, zeflemitor, pe un nor, va sta Papa Secund și tot ceea ce îi va trimite, drept ajutor, în gamelă, va semăna cu un țârâit de urină într-un lighean ciuruit. - Ce autorități? Astea d-aia sânt autorități, ca să nu poată să vină... Ce să mai deranjăm atâta mândrețe de procurori și atâta amar de miliție?! Au și ele, săracele, treabă acolo, la ele, acolo-șa!... Și se uită la bătrâne să
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]