290 matches
-
noi. „Cofetărița” - cum îi spunea Marga Popescu - (ea zâmbi), ne servi, avea 18 ani, era moleșită de căldura verii, dar binevoitoare, cu vădită politețe profesională (îmi reașeză, în scurtul interval de timp cât zăbovirăm acolo, încrederea în posibilitățile morale de civilitate, a căror erodare dirijată începuse sub ochii noștri de câțiva ani). Fata avea mișcările grațioase, purta o rochie de serviciu bleumarin, cu un șir de nasturi albi în față, gulerul răsfrânt până spre umeri, calota albă, amintind pe a infirmierelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
să fie îngrădite și orientate de reguli de convorbire. Așa au apărut primele rules of order. Ele se aseamănă, pe undeva, cu acele norme de comensalitate expuse cam în aceeași vreme de către Erasmus din Rotterdam în faimosul său manual De civilitate morum puerilium libellus, cu care începe, într-un fel, „procesul civilizării” despre care vorbește Norbert Elias. Și într un caz, și în celălalt, ni se spune cum pîrdalnicele porniri ale „naturii” fiecăruia dintre noi pot și trebuie ținute în frîiele
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
morum puerilium libellus, cu care începe, într-un fel, „procesul civilizării” despre care vorbește Norbert Elias. Și într un caz, și în celălalt, ni se spune cum pîrdalnicele porniri ale „naturii” fiecăruia dintre noi pot și trebuie ținute în frîiele „civilității” pentru a asigura buna con viețuire a tuturor. Născute în mediul parlamentar și făcînd parte din istoria procedurilor parlamentare, aceste rules of order nu rămîn însă închise între pereții acestei instituții, ci vizează tot mai mult orice fel de adunare
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
cheia care permite înțelegerea a ceea ce E. Berl numea "moartea moralei burgheze". Și asta se întâmpla în anii '20! Și este sigur că această intuiție a devenit o realitate extrem de frapantă. Astfel, este adevărat că în toate domeniile: sexualitate, muncă, civilități diverse, coduri vestimentare, fără a uita multiplele forme de savoir-vivre, s-au produs transformări de fond. Ele sunt profunde și ireversibile. Aceste moduri de a fi constituiau ceea ce se numește sociabilitate. Adică aplicarea concretă a acestei forme particulare de a-fi-împreună
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
notăm diferența de structură, de logică, dintre putere și autoritate. Prima, cum am semnalat-o deja, este esențialmente pedagogică. Înțelege să "educe", să conducă spre bine. Cât mai aproape de etimologia sa, ea "trage" din animalitate spre umanitate, din barbarie spre civilitate. Este emanația legii tatălui și a verticalității ei. Fondată pe ipoteza rațiunii, puterea este pedagogică de la un capăt la altul. De altfel, putem spune că toate instituțiile moderne, și chiar toată sensibilitatea iudeo-creștină sunt de esență pedagogică. Vidul este postulat
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
scurt: sănătoși să fim! * Acesta era textul de deschidere a rubricii „Ce mi se-ntâmplă“ din Dilema veche, 8 aprilie 2010. O boierească găzduire pentru care îi rămân dator (o dată mai mult) lui Andrei Pleșu. Și o colaborare de perfectă civilitate (plus veche amiciție) cu Mircea Vasilescu. Cât a durat, când și cu ce gânduri am plecat, vă invit să vedeți în nota „epilogului“ (Șir de plecări) de la p. 221. Dan C. Mihăilescu, septembrie 2012 La depresia generală Adevărul e că
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
Eyck și altele ase menea. Nu. Ce ne obseda era (ca și la Praga) normalitatea. Cuvântul ce revine înnebunitor, ca dureroasă utopie, în toate relatările de călătorie ale românilor. Confortul urban, pragmatismul concesiv, suplețea integratoare a vieții sociale, eficiența administrativă. Civilitatea, amenitatea, core grafia plină de amenitate (chit că adeseori ipocrită, în esență) a relațiilor interumane. Faptul că trenurile, autobu zele și tramvaiele vin nesmintit la ora anunțată pe tabelele din stație. Că toată lumea respectă legile circu lației, pe trotuar ca
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
neglijență. Nici erîșmaru!, nici nevasta, nici domnișoara crâșmarului nu ar fi stat de vorbă cu un astfel de pitpalac. Așadar, nici amor, nici afaceri de furaj, nici onoruri. Când avea vreo plictiseală cu armata, Lică se gândea mai lesne la civilitate. De ar fi fost vorba să nu mai poarte vreodată tunică, i-ar fi plăcut mult cravatele roșii. După ce plecase de la duduia Mari, Lică se întorsese la gazda veche, ce se dase iar pe brazdă. Cu bărbatul ei chiar tratase
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
baie unei ființe care nu-și poate ține singură capul sus, dar care râde deja, sau așa mi se pare mie, asistenta care mi-o aduce la alăptat numește zâmbetul Dorei grimace, strâmbă tură... Am făcut mari eforturi de obiectivare, civilitate, politețe ca să nu urlu ! Și apoi alte serioase eforturi de voință să nu-mi înșfac copilul și să fug acasă ! Acasă ? Cla m a potolit, mi-a explicat rațional, ca întotdeauna, că e bine să fie protejată dacă ne dă
Baby blues (jurnal pentru Dora). In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Simona Sora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1782]
-
temniță pentru un ideal, dar le și Înfierează, le pun la zid, născocesc legi peste legi, care să suprime orice amintire. În special cu aceștia, Domnul Mihai Stere Derdena se luptă cu arma scrisului, argumentând cu calm și În deplină civilitate, uzând de o informație diversă, ce denotă o arie culturală impresionantă (mai ales pentru un „pușcăriaș”, mereu În luptă cu regimul comunist, prigonit și după ieșirea din Închisoare). Iar celor care agită mereu marota antisemitismului legionar, autorul le „servește” cu
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
specialitate, pedanteria îi repugna, și descălecând de pe scaun bagateliză însăși convorbirea: - Glumeam ca să le contrariez pe dumnealor. Îmi pare rău că trebuie să vă las. Am o bina prin apropiere. Ce vreți? Sunt un simplu zidar. Zicând acestea, Ioanide, după civilitățile de rigoare, plecă, lăsând pe Pomponescu stăpân pe câmpul de bătaie. Acesta nu se simțea totuși biruitor și șezu multă vreme stânjenit. Dezinvoltura lui Ioanide, ochirile lui de uliu spre Ioana, aprige și sigure, calmul ironic, toate astea indispuneau pe
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Gaittany, înlocuit îndată și definitiv cu un altul, fapt ce trecu neobservat și nu fu pus în nici o legătură cu sângerosul eveniment. De asemeni, Tudorel fu chemat pentru informații și reținut numai câteva ore, după care fu concediat cu toate civilitățile. Ce interogator i se luă nu se știu; rostul anchetei părea a fi să dea relații asupra G. Călinescu întrevederii pe care o avusese cu Dan Bogdan. Ioanide, auzind din șoapte această știre, concepu mari aprehensiuni în legătură cu Tudorel, pe care
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
statuare. El însuși voinic, nu gusta atletismul erotic, și când săruta avea un soi de pudoare și parcă se temea să nu fie surprins. De altfel, niciodată Pomponescu nu trecea la note mai viguroase înainte de a începe cu gesturile de civilitate, cum erau sărutarea mâinii și înclinarea. Pomponescu era același om și pe stradă, și în intimitate, și surprins acasă n-ar fi oferit nimic nou. Cum purta în permanență mănuși ieșind în oraș - de piele iarna și de ață vara
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
comanda, aruncă toate schițele într-un sertar și reveni iarăși la lectura lui Maupassant. Își împărțise ziua după un program foarte rigid. Dimineața, după ce își făcea cu atenție toaleta, intra în sufragerie, îmbrăcat cu îngrijire, bărbierit și pieptănat, făcea ritualele civilități, lua cafeaua cu lapte și schimba câteva cuvinte fără importanță cu cele două femei. Apoi cerea jurnalele și le răsfoia în fața lor. După această operație săruta mâna lui maman și tâmpla lui Mamy și trecea în biroul lui, unde scotea
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
în permanență de la un timp pe sufletul său; acum, fără să vrea se vede, le exprimase față de cele două femei, care nu înțeleseseră deloc starea lui de spirit. Ex-ministrul se despărți foarte afabil de maman și de Mamy, cu toate civilitățile de rigoare. După memoriul de lucrări arhitectonice, Pomponescu își adună laolaltă cursurile de la Școala de Arhitectură, al căror text îl revăzu cu grijă, apoi feluritele articole publicate în broșură sau în revistă, întocmi de asemeni o bibliografie și scrise un
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
panerul cu cele câștigate de ei, poate că în cursul acestei lucrări cam acre ar reveni de la ideea lor, la a cărei realizare nu servă înfrățirea iluzorie a unor națiuni egal îndreptățite (așa ceva nici esistă, ci domnia unei națiuni cu civilitatea și limba ei). {EminescuOpIX 455} Dar numai ca* națiune va realiza această operă care, fără de a-și îndrepta anume intenția într' acolo, va ști să cultive progresul pe toate terenurile și să li asigureze rezultatele lor. Conștiința morală și puterea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de încadrare excesivă. La rândul său, Prairat (2000, p. 7) vede "un adevărat risc" în folosirea acestei noțiuni, căci "n-ar trebui să uităm că, în societățile noastre occidentale, adolescența se caracterizează tocmai printr-o atitudine liberă, chiar provocatoare față de civilitățile instituite de lumea adultă" și "e cel puțin dificil să considerăm scuipatul pe jos sau aruncatul unor hârtii drept acte de violență". Politic, pe de o parte, și psihologic, pe de alta, noțiunea pare abuzivă și periculoasă. Sunt perfect de
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
că repetarea violențelor minore este deosebit de importantă. În acest sens, "incivilitatea" corespunde descrierii efectelor sociale ale unei mici delincvențe repetitive: retragerea în sine, de frică sau din dezamăgirea față de puterile publice, distruge orice asumare colectivă și comunitară a ordinii comune, civilitatea, dacă vrem. Incivilitatea, hărțuirea, repetarea victimară sunt expresia unui posibil haos, a pierderii sensului și a încrederii în sine și în ceilalți, a opacității lumii. Sentimentul de părăsire augmentează resentimentul și retragerea în sine. Asta se traduce printr-o criză
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
s-a făcut nu doar în detrimentul cunoștințelor, ci și în detrimentul cunoașterii, care trece obligatoriu prin respectarea tradițiilor. Două tradiții trebuie respectate în educație: cea a limbii, căci nu inventăm noi înșine limba, ci o primim din exterior, și cea a civilității [...]. Iar unul dintre motivele pentru care aceste două elemente esențiale ale culturii se află astăzi în criză este că pe plan pedagogic au fost valorizate exercițiile care insistau pe spontaneitate și creativitate...". Cauza violenței în școală pentru un ministru în
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
lamentabil în suburbane atacuri la persoană care au oripilat cititorii. Dezbaterea de idei și de principii a fost înlocuită la un moment dat cu pamfletul vulgar și cu portretul fiziologic caricatural (e mult mai dificil să te menții în albia civilității, a argumentelor: unora li se pare de-a dreptul castratoare această autoîngrădire, o nedreptate făcută „naturelului”, umorilor care își cer dreptul la exprimare!). Au fost scoase la suprafață vicii și maladii monstruoase, s-au pus pe balanța patriotismului local motivații
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
pe de altă parte, capacitatea de a da o clasă politică alternativă. Restaurarea democratică va scoate la iveală profunzimea înrădăcinării ei în alternanță, adică victoria socialiștilor în Ungaria și în Lituania și revenirea comuniștilor reciclați în Polonia. Alternanță impregnată de civilitate: acceptată de opoziție, nu cuprinde nici o ruptură brutală în diferitele tipuri de politică; o alternanță de tipul Pierre Bérégovoy și Edouard Balladur, care a dat dovadă de o profundă maturitate politică. Mica Slovenie și-a permis luxul de a-și
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
Desigur, la fel ca și în alte puncte ale doctrinei clasice, se sesizează și aici caracterul utopic al acesteia, utopie ce se organizează mai ales în liniile unei desăvârșiri morale. Se concretizează acum un "dublu proiect de perfecțiune estetică și civilitate"23 afirma Toma Pavel, referindu-se la dorința clasică de a purifica limbajul și moravurile. Pe de altă parte, însă, relația cu societatea nu este unilaterală, influența fiind reciprocă, clasicismul constituindu-se în concordanță cu ceea ce a fost numit l
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
Vandana de Nord n-au cum să-l nege! Da, dar în scrierile pe tăblițe dintr-un fel de nailon relevanța acestei dezvoltări sensibil mai pronunțate a indivizilor din nord este motivată, susțin academicienii din Nord, de un grad de civilitate superior datorită folosirii plugului din lemn de esență tare încadrat în fâșii de piatră cioplită. (În Sud nu există arbori cu esență tare...) Drept răspuns, după numai trei luni de studiu, în Comisia Superioară pentru Cercetarea Scrierilor din Situl cu
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
Vandana de Nord n-au cum să-l nege! Da, dar în scrierile pe tăblițe dintr-un fel de nailon relevanța acestei dezvoltări sensibil mai pronunțate a indivizilor din nord este motivată, susțin academicienii din Nord, de un grad de civilitate superior datorită folosirii plugului din lemn de esență tare încadrat în fâșii de piatră cioplită. (În Sud nu există arbori cu esență tare...) Drept răspuns, după numai trei luni de studiu, în Comisia Superioară pentru Cercetarea Scrierilor din Situl cu
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
incapabili să gândească în termeni de bine comun. Lucrurile nu s-au afirmat chiar așa de clar, dar filosoful gândește dreptul ca pe o purificare a relațiilor dintre oamnei. Focul, familia, prietenia, limbajul, compasiunea coincid cu apariția orașelor, deci a civilității. Se produce o trecere de la nomadism la sedentaritate. Marte continuă totuși să-și păstreze rolul, deși Venus câștigă teren: astfel, oamenii aleargă după glorie și putere. Așa apar războaiele și violențele politice. În relație cu regii, apar zeii; politica și
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]