333 matches
-
structuraliste în nucleul lor narativ, atunci care sunt structuraliste? Oricum, între Foucault, Barthes și Derrida nu prea există legături de sens. Ideea de "structură" are totuși o dublă semnificație în scriitura foucauldiană, aceea de "instituții", dar și de procese ale civilizării europene (nebunie, sexualitate, crimă și penitență, puterea-cunoaștere). Prezența conceptului amintit și notorietatea sa, după polemica cu Sartre (1905-1980) din anii '60, i-au făcut pe unii intelectuali să-l "integreze" în Banda celor Patru (Lacan, Barthes, Derrida, Foucault). O altă
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
reprezentări/reprezentanți), ucisă de către propriul ei regim de funcționare (guvernare-opoziție) în secolul XX, își găsește finitudinea și inadecvarea social-politică în lumea secolului XXI. Vremea liderilor și a reprezentanților pentru ceilalți și, mai tot timpul, împotriva celorlalți a murit. Așadar, treapta civilizării globale de azi nu mai este "legea"102, venită de undeva din "spiritul" unei elite "atotcunoscătoare și atotputernice", ci această treaptă este formată din posibilitățile multiple de autoeducare (umanistă) și de autoguvernare social-politică, corelate cu libertățile de alegere din cadrul societăților
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
de soldați, de producători, de buni funcționari, de elite pentru a le pune în slujba sa și în folosul existenței lui, chiar și dincolo de fericirea generală, de fericirea cetățenilor. Idolatria statului politic modern s-a forjat pe necesitățile oamenilor, iar civilizarea cetățenilor s-a făcut prin intermediul poliției (policer = a civiliza 116). Astfel că statul de diplomație al rațiunii de stat italiene, al Seicento-ului a fost contopit cu statul de poliție în fenomenul istoric al formării statelor naționale. Cele "două mari ansambluri
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
în cazul acelor intelectuali neînregimentați în vreo grupare. Atunci când aceștia dezvoltă o cunoaștere inteligentă și în folosul civililor, sunt atacați într-un cor de mizerii, de care se ocupă vestiți universitari. Dezvoltarea liberă a fiecăruia depinde și de gradul de civilizare al unei societăți, de cunoașterea generală existentă în acea societate, depinde de jocurile corecte de la care marii intelectuali români sunt absenți. Dezvoltarea liberă a fiecăruia este strict legată de gradul de libertate din respectiva societate, de un mod eficient și
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
pentru vini foarte grave, nu pentru ne înțelegeri con ju ga le. Toate aceste mecanisme fac parte dintr-o strategie menită săpună clar în lumină dife rențele dintre elită și popor. Boierii vor constitui moto rul procesului de „privatizare“ și civilizare început acum în forme abia perceptibile. Viața norodului curge mai departe în spațiul public, iar moda li ta tea de or ga ni za re a spațiu lui de locuit, maniera de funcțio na re a sistemului juridic scot în
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
umane și non-umane nu erau clar diferențiate." (Philippe Descola, Dincolo de natură și cultură). Așa se face că presupusul educator ajunge să fie el însuși educat. Să ne amintim că, în Vineri, de Michel Tournier, Robinson însuși, după ce a încercat educarea, "civilizarea" sălbaticului, a devenit elevul atent, silitor și preafericit al acestuia. 13. Bataille " Nimic, la drept vorbind, nu ne este mai inaccesibil decât această viață animală din care ne tragem... În fața ochilor mei, animalul deschide o lume a cărei profunzime mă
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
sămânțiile trecute cu noi și iarăși și pre noi cu sămânțiile viitoare,cărora are să le trădeze povestirea faptelor noastre”. Mihail Kogălniceanu ocupă în istoria civilizației moderne a românilor un loc egal cu acela pe care-l ocupă însuși statul în civilizarea țării și deci la crearea instituțiilor politice, sociale, culturale”. Radu Băldescu în, Războiul ruso-româno-turc (1877-1878), prezenta România ca fiind întro situație foarte grea, pentru că pe de o parte era încă sub suzeranitatea Turciei, iar pe de altă parte sub protectoratul
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
sămânțiile trecute cu noi și iarăși și pre noi cu sămânțiile viitoare,cărora are să le trădeze povestirea faptelor noastre”. Mihail Kogălniceanu ocupă în istoria civilizației moderne a românilor un loc egal cu acela pe care-l ocupă însuși statul în civilizarea țării și deci la crearea instituțiilor politice, sociale, culturale”. Radu Băldescu în, Războiul ruso-româno-turc (1877-1878), prezenta România ca fiind întro situație foarte grea, pentru că pe de o parte era încă sub suzeranitatea Turciei, iar pe de altă parte sub protectoratul
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
francez, degajat de influență străină, societatea franceză pregătindu-se de dominarea Europei în secolul al XIX-lea. Începând cu sfârșitul domniei lui Ludovic XIV apare o paradigmă franceză, definită de Norbert Elias și Robert Muchembled că o miscare irezistibila de civilizare a moravurilor [Muchembled, p.201]. Sub Restaurație, Curtea cunoaște o nouă vârstă de aur, de fuziune a politicii cu politețea, iar, incepand cu 1830, Curtea pierde definitiv rolul său de centru politic și cultural dominant. Politețea se denumește de acum
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
cu o tendință spontană și autopropulsantă spre agresivitate. Sfidările violenței. O primă provocare este de a Încerca deci să răspundem la această Întrebare: face parte din natura noastră umană orientarea spre violență sau mai degrabă ea este rezultatul procesului de civilizare și educație? Întrebarea este fundamentală pentru Înțelegerea fenomenului și mai ales a consecințelor sale În procesul umanizării noastre. În primul caz, nu am putea decât să constatăm că, dacă ne aparține În mod natural, n-o putem evita ci cel
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
datăă stă șansa noastră de a ne Înscrie Într-o nouă eră, a non- violenței, ca punct de plecare către o Împlinire nouă, cu adevărat umană. Altfel spus, ne stă În putință să reevaluăm etapele parcurse În procesul nostru de civilizare și să Încercăm să refacem drumul Într-o altă manieră, care să ne potențeze o devenire spirituală nemarcată de excesele agresivității. O altă provocare, nu mai puțin importantă, rezidă din faptul că, dacă este Într-adevăr dificil să ne pronunțăm
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
mai multe posibile răspunsuri. Chestiunea este: cum tratăm fenomenul violenței astăzi? Există un drept la violență: revolta? Este violența fondatoare de umanitate și, ca atare, de neevitat? Sau este doar o alternativă, din păcate cea evidențiată până acum de procesul civilizării, dar care poate fi Înlocuită cu o altă cale, nonviolentă, În istoria devenirii noastre viitoare? Terorismul Însuși este o modalitate prin care se Încearcă contestarea sistemului prin mijloace violente extreme. Într-un anume sens, acest fenomen este chiar produsul sistemului
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
unul din stîlpii teoretici ai transdisciplinarității, alături de nivelurile de realitate și de logica terțului inclus. Un alt concept drag lui Edgar Morin (și, surprinzător, fostu luiui președinte Sarkozy, care l-a preluat într-un discurs) este cel de "politică de civilizare", menită să ne ajute să ieșim din această vîrstă de fier a spiritului uman, din această barbarie generalizată. Noțiunea, împrumutată de la Leopold Sedar Senghor, vizează reintroducerea omului în centrul economiei și al politicii, ca scop și mijloc, și promovarea bunului
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
actorii europeni sînt departe de a trăi într-o deplină înțelegere. Conflictul există, dar el este disimulat, deghizat sub aspecte juridice sau tehnice, descompus. Ceea ce dă deliberării o imagine tristă. Restaurarea conflictului nu înseamnă eliminarea procedurilor care au făcut posibilă civilizarea lui și, implicit, reluarea ostilităților din trecut. Este vorba, mai prudent, de o clarificare a termenilor dezbaterii, de a-i da un spațiu și un timp în care ea să se desfășoare. Pentru că se știe, cel puțin de la Machiavelli încoace
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
de terifianța nepătrunsului, în care au excelat cel puțin Evul Mediu și Romantismul, dacă lăsăm la o parte tradiția ocultă a hermetismului și a științelor abisale. A doua direcție pe care o aminteam este cea a îndepărtării de terifianță, cultura "civilizării" și a reflexului de apărare raționalizantă, pe care o putem înțelege foarte bine pornind de la textele lui Michel Foucault și din Procesul civilizării al lui Norbert Elias. Paradigma civilizațională europeană spun ei -, care înseamnă transparență, civilitate, rațiune și morală, o
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
a științelor abisale. A doua direcție pe care o aminteam este cea a îndepărtării de terifianță, cultura "civilizării" și a reflexului de apărare raționalizantă, pe care o putem înțelege foarte bine pornind de la textele lui Michel Foucault și din Procesul civilizării al lui Norbert Elias. Paradigma civilizațională europeană spun ei -, care înseamnă transparență, civilitate, rațiune și morală, o cultură a discursului societal și tot ce ține de persona, adică de exigența educării unui om socialmente acceptabil, plăcut de către toți și neurât
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
și ajuta cetățile aliate sau supuse. Se știe că cetățile dacice printre ultimele cucerite de ei au devenit Ulpia Traiana Sarmizegetusa la 40 de kilometri distanță de cele originale, denumite cu un nume rămas cu multe nebulozități arheologice și semantice. Civilizarea a fost continuată cu măsuri moral-juridice luate de împărați, care au interzis sacrificiile omenești, legea talionului și alte norme și practici arhaice. Dacă regimul lui Alexandru cel Mare a anexat cetăți, Roma a dat autonomie, libertate și subvenții cetăților. În
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
nesancționată sau absența culturii competiției comerciale în țările în curs de dezvoltare. Fiecare din termenii subliniați comportă vii dezbateri pro și contra. Găsirea compromisului care să ducă la o concepție și o metodologie pentru scăderea mai vizibilă a decalajelor de civilizare ar putea să fie un obiectiv. Către România ultimului sfert de secol vin multe critici de la "veteranii" UE, unii tot mai nemulțumiți de prezența noastră acolo. Nu ne întreabă dacă suntem bucuroși de repetatele insuccese, vreme de aproape un sfert
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
un an înaintea încheierii Primului Război Mondial! Ea fusese prefigurată continuu de vizionarii "de jos" și de filosofii "de sus". Se cuprindea laolaltă aproape întreaga populație care vorbea și împărtășea obiceiuri, datini și rituri comune, adunate în peste două mii de ani de civilizare și coagulare a identității culturale proprii prin limba și mitologia destul de unitare în spațiul Carpato-Danubiano-Pontic. De aceea, reunificarea românilor atunci nu a fost doar o întâmplare fericită, insuflată numai de Pronie. Ea rezulta și din fiorul conștiinței unității, realizat cu
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
de Patriarhia Moscovei, precum și pe stil nou, aparținând de Patriarhia Română. Acest stat reprezintă limita estică a României, dar nu și a orizonturilor UE extinse de circa două decenii până la munții Ural. Orizonturile actuale ale Moldovei se îndreaptă spre aceeași civilizare occidentală, mai accelerată decât a reușit regimul sovietic. Deocamdată însă, nici Ucraina mai apropiată, nici Georgia din nordul Mării Negre nu au reușit să facă primii pași spre UE. Prin dezmembrarea celui mai extins stat balcanic existent între 1946- 1990 și
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
în campaniile de cucerire a vechii Dacii de către Traian (53-117 d.H). De la capitala vechilor daci, Sarmisegetuza, ei s-au extins la transformarea altor localități în orașe, la crearea "valului lui Traian" și alte construcții. Pe scurt spus, au generat civilizare, modernizare. Pe de altă parte, cu aurul și bunurile produse de oamenii acestei bogate provincii, Traian a refăcut balanțele dezechilibrate ale Romei, cu brațele robuștilor sclavi dacici ridicându-se în Roma monumente care durează de aproape două mii de ani. Atât
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
se știe, o scurtă vreme greco-romanii au rezistat valurilor de migratori, obligați la un moment dat să se fixeze într-un loc, trăind din roadele procurate cu tehnicile agricole, miniere și de extragere a metalelor, care i-au îndreptat spre civilizare și organizare în formațiuni statale, memorate în necontenitele redesenări ale hărții politice europene. Ignorând temporar "protocronismul" incriminat de mulți intelectuali, printre care britanicul Dennis Deletant (1946) și profesoara franceză Catherine Durandin, pasionată atât de istoria Romaniei, cât și a SUA
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
o artă care își face publicitate la confiniile cu Art Nouveau-ul, care tinde către o recunoaștere într-o sferă socială net mai cuprinzătoare și care asumă o misiune "politică", nu lipsită de notele utopice ale unui orfism integrator, aceea a civilizării prin frumos teoretizată de John Ruskin, William Morris, Henry van der Velde etc. În acest sens, pe filiera reflecției asupra misiunii civilizatoare a artei decorative și a unui funcționalism estetizant prin ridicarea obiectului banal la demnitatea obiectului de artă, recuperăm
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în vedere o "a doua Renaștere" europeană care să reunească aceste două dimensiuni. Cea dintîi, plecînd de la experiența nihilismului și a problematizării generalizate, ar trebui să deschidă dialogica europeană către aporturile culturale exterioare și să consacre această a doua Renaștere civilizării ideilor barbare, deschizîndu-le către complexitate, cercetării principiilor ascunse care conduc în mod invizibil gîndirea, într-un cuvînt, încercării de a scoate spiritul uman din preistoria sa. Cea de-a doua, plecînd de la conștiința epocii de fier planetare, ar trebui să
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
înființată dorea nu numai să se facă remarcată, dar și să-și realizeze misiunea spre care prin program năzuia (propășirea civilizați-unei în România)"5. Demersul paideic viza deci nu doar proliferarea "adevărului", cum se va vedea mai jos, ci chiar civilizarea unui popor ce orbecăia prin propriile neputințe. O miză, așadar, uriașă, pe care câțiva oameni și-o asumaseră printr-un pionierat de o generozitate rar întâlnită în istoria unei culturi. Iașul devenea astfel un punct de plecare, un "kilometru zero
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]