281 matches
-
la oricare universitate cu prestigiu nu poate fi avizat favorabil fără dovezi care să ateste implicarea substanțială în activități voluntare în folosul comunității; la fel se întâmplă și în Japonia. Poate că preluarea și formalizarea cazurilor exemplare de încurajare a civismului de către instituțiile românești de educație ar intensifica devenirea românilor și instituțiilor lor spre ceea ce am putea fi. În loc de postfață Trăim într-o lume a organizațiilor, în care organizațiile-afaceri au dereglementat structuri și modele de viață considerate ca fiind date illo
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
veni. Deși relativ nou, conceptul și practicile de responsabilitate socială corporativă au devenit, datorită presiunilor organismelor internaționale și a societății civile, o dimensiune strategică pentru orice tip de afacere, indiferent de dimensiune. Care sunt estimările liderilor de opinie asupra viitorului civismului corporativ? Punctele de vedere ale investitorilor, liderilor de opinie, legiuitorilor, reprezentanților mass-media din Marea Britanie, Germania și Franța (sondaje Forbes, OECD, UNCTAD etc) converg spre aceleași tipuri de convingeri. Liderii de opinie sunt "puternic de acord" că în viitor: * implicarea companiilor
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
condamne pe unii și să-i „absolve” pe alții, omenirea a fost fericită de a „recolta” marile lor descoperiri și opere: unice și inimitabile! E adevărat că epoca însăși și oamenii ei nu aveau „la îndemână” principiile „mai noi” ale civismului modern și contemporan, principii care purced de la iluminatori ai omului social precum un Rousseau, urmați de brilianții enciclopediști și apoi de suflul unei mari revoluții, cea franceză! Da, noi ne socotim la rându-ne copii și moștenitori ai acestei „sublime
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
să dau dreptate acestora din urmă. Rămâne întrebarea persistentă totuși: Cine a tras în noi? Cine sunt criminalii?» E cazul chiar să ne întrebăm dacă avem o democrație adevărată, cu partide autentice: Apusul leninismului a coincis cu redescoperirea valorilor libertății, civismului, responsabilității și demnității într-un proiect de revitalizare a societății civile, odată cu experimentarea unei forme non-machiavelice de politică, numită deseori «antipolitică». Din mai multe puncte de vedere, revoluțiile din 1989 au reiterat proiectul inițial al Iluminismului prin faptul că au
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
noi fenomenul este de masă. Nu merg românii la acest vot pentru că nu așteaptă nimic de la Uniunea Europeană, care, după cum s-a văzut, îi duce cu preșul pe românii cu România lor. Două întemeiate motive au românii, care nu țin de civismul lor mai scăzut, pentru care nu se duc la vot: a) n-au fost întrebați prin referendum dacă sunt sau nu de acord cu intrarea în UE și b) banii promiși n-au ajuns și la români, dar cotizația a
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
în „particuler”. Oameni buni, în tot răul este și un bine: lumea a ajuns la saturație, nu mai suportă hoția, prostitul în față, minciuna cu picioare lungi ca „icoana” lui Dinescu, s-a ghiftuit, vrea o probă de cinste, de civism, de morală și de ordine legală. Opinia publică nu vrea capete, vrea o compensație la frustrare, la cei care au dat tonul și tunul. Și în cazul acesta, limpede, de jaf, asupra banului public (n-o acuz pe doamna Ridzi
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
spunea că diplomatul român era: “Mai mult reprezentantul Genevei în România, decât reprezentantul României la Geneva “119 . Horia Sima îl prezenta pe ministrul român de externe ca fiind un 117 Gheorghe I. Brătianu, Noi ne băgăm să dăm lecții de civism și patriotism internațional, în Pro și Contra Titulescu, p.69. 118 A.N.I.C., Fond Casa Regală Carol al-II-lea, Cabinet Interne, dosar nr.29/1936, f.1-5. 119 A. C. Cuza , Mai mult reprezentantul Genevei în România , decât reprezentantul României la Geneva
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
Humanitas, 1993. 3. Brănișteanu Benno, Regele nu avea întrînsul încrederea, pe care, în aparență, i-o arăta, în Pro și Contra Titulescu, (coord. George Potraă, București, Editura Enciclopedică, 2002. 4. Brătianu Gheorghe I., Noi ne băgăm să dăm lecții de civism și patriotism internațional, în Pro și Contra Titulescu .... 92 82 5. Carol al II-lea, Între datorie și pasiune. Însemnări zilnice, vol al III-lea (1941 - 1942Ă, (editori: Marcel Dumitru Ciucă, Narcis Dorin Ionă, București, Editura SATYA SAI, 1996. 6
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
liber și prosper, s-au repezit la bunătăți și „am mâncat ca sparții”. Adio, spectrul foamei, adio, cozile la pâine, adio, dosarul de cadre. Doar după aceea a survenit confruntarea cu realitățile Occidentului, cu obligația de a se conforma cu civismul Occidentului, cu necesitatea efortului care nu e remunerator decât dacă muncești, cu ideea că în Occident învârteala nu are curs. Interviu realizat la 2 iunie 2003 Lavinia STAN Activitatea culturală a exilului românesc la Paris, 1945-1956. Organizații. Publicații Semnificația exilului
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Întoarcerea la uneltele poetice din perioada de început s-a făcut anevoios și a izbutit, parțial, abia în anii ’70-’80. Cărțile de versuri Mii de glasuri (1971), Popasuri (1989) și Pasărea albastră (1991) conțin un lirism al „adevărurilor simple”, civismul apărând aici interiorizat, consistent. Acum autorul vizează probleme general-umane, precum relația dintre timpul individual și timpul istoric, acordând o mare atenție transfigurării simbolice. Sunt explorate mai adecvat și eficient diverse motive culturale, mitologia națională și cea universală (Poemul Yggdrasill). Spiritualizat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287638_a_288967]
-
de flacăra dragostei (chiar dacă uneori poemele sunt compuse, și acum, în stil de discurs declarativ sau didacticist). O particularitate esențială a poeziei lui I. este aptitudinea de a cânta pe mai multe „coarde”, împletind dezinvolt și inegal socialul cu intimitatea, civismul cu lirismul, notația peisagistică cu cea ontologică. A tradus din opera lui Pușkin, Lermontov, Lev Tolstoi, Nekrasov ș.a. SCRIERI: Blestem, Chișinău, 1937; Moartea vulturului, Chișinău, 1938; Glasul patriei, Chișinău, 1946; Drumuri spre lumină, Chișinău, 1947; Pohoarnele, Chișinău, 1947; Brigada întâia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287638_a_288967]
-
elemente de patologie a câmpului educativ școlar, și nicidecum elemente care țin de normalitatea acestuia. O altă posibilitate de a fundamenta datoria de a învăța a elevului poate fi oferită de un context mai larg, de o obligație socială precum civismul; de pildă, să reamintim că doar atunci când elevul are numai datoria de a învăța se impune și responsabilitatea lui pentru această activitate; se legitimează astfel și pedepsele prin intermediul cărora profesorul sancționează încălcarea disciplinei de către elevi. Poate constitui învățarea o datorie
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
expunerea afacerilor private și la confesiunile publice despre sentimente particulare (cu cât mai intime cu atât mai bine)168. Diagnosticul lui Zygmunt Bauman (de altfel corect) pare să descurajeze posibilitatea ca datoria elevului de a învăța să fie fundamenta pe civism, deoarece adulții au abandonat spațiul public (sau sunt pe cale să o facă), preocupați fiind mai mult de un hedonism frivol, superficial, lipsit de orizont. În mod evident, rămâne întrebarea dacă nu cumva elevii ar trebui să aleagă alt drum (acela
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
nu renunțaseră totuși să citească revistele de genul "canard" dar atașamentul lor nu mai era susținut de o adeziune relativă la ideile politice ale ziarului lor, ci pur și simplu de satisfacerea curiozității, de gusturile sau obișnuințe străine politicii sau civismului. Politica era înfățișată din ce în ce mai mult în marile ziare "dincolo de cerințele pieței". Benzile desenate jucau într-un fel de pe acum rolul vechilor romane foileton, asigur(nd continuitatea cumpărării de către cititorii curioși pentru ceea ce "va urma". Presa, care rămîne o autoritate, deja
by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
bazele unei constituții pentru Europa în cele mai mici detalii, putem totuși să reliefăm cîteva prin-cipii de natură republicană. Știința politică contemporană a confirmat în mare măsură intuițiile lui Machiaveli și ne arată că două structuri politice contribuie la dezvoltarea civismului: claritatea modelului instituțional și claritatea dezbaterilor politice (Seiler 1986; Mayer și Perrineau 1992). Or, această claritate instituțională și a dezbaterilor politice se poate obține fără a postula transformarea naturii umane și fără a bulversa echilibrele realizate cu dificultate pe parcursul celor
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
sens politic și chiar filozofic: ascultă de el însuși, cel puțin în regimul democrat, și dă ce e mai bun din el însuși. El se realizează el însuși ca om liber ascultând de lege. Și dacă nu există coincidență între civism și moralitate, putem cel puțin să spunem că spiritul civic este o parte din moralitate. Or nu sunt sigur că această reprezentare a societății libere care permite formarea oamenilor liberi, ar fi încă filozofia dominantă printre noi. Pentru a reprezenta
[Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
adevărata bête noire a Falsului tratat de manipulare. Lumea literară, în care, totuși, Ana Blandiana a activat atâtea decenii, e pomenită doar secvențial (ceea ce, pentru cititorul de literatură care sunt, e frustrant) și doar ca ilustrare a unor cazuri de civism. Dintre puținele nume cu care, totuși, ne întâlnim, se remarcă Georgeta Dimisianu, Nicolae Manolescu, Zigu Ornea, Mircea Iorgulescu (a cărui identitate e trecută sub inițială), Mircea Dinescu, Monica Lovinescu, Emil Hurezeanu, Mircea Zaciu. Și, desigur, Romulus Rusan. Au fost scriitorii
A convinge și a manipula by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2982_a_4307]
-
începutul pandemiei. Theo este extras brutal din mahmureala sa, cînd este răpit de membrii unei grupări de gherilă pe care o conduce fosta sa soție Julian (Julianne Moore). Activismul ei care amintește de perioada belicoasă a IRA, recalibrat într-un civism de ultimă oră vizează utilizarea lui Theo într-un scop pașnic, dar nu lipsit de primejdii, scoaterea din oraș a lui Kee (Clare-Hope Acraphey), o tînără de culoare, însărcinată în luna a opta. După 18 ani de sterilitate, sarcina lui
Copiii omului și sfârșitul copilăriei by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9823_a_11148]
-
De ce să adopte sistemul nevrotic al concurenței neîncetate, când acum un simplu telefon descâlcește cele mai complicate ițe ale economiei, justiției sau finanțelor? De ce-ar renunța la conducerea discreționară a unui popor docil, confruntându-se cu oameni pentru care civismul nu e vorbă goală iar cunoașterea interesului personal n-are nimic de-a face cu patriosmul sans rivages din care înțelegi că e de datoria ta, om concret, să te sacrifici pentru tihna, la fel de concretă, a burtosului care folosește țara
Pamflet strict secret by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15531_a_16856]
-
Ceaușescu și camarila sa , iar a doua, - „comunismul bun” după 1965. D. P. afirmă că în această a doua perioadă: „în următoarele două decenii a avut loc refluxul ferm al orientării educaționale, revenindu-se în bună parte la normalitatea unui civism clasic”. „Civism clasic” cu existența unui singur partid neapărat conducător, cu imensul aparat represiv ( Securitate, Miliție, servicii secrete orientate spre anihilarea opozanților - cazul inginerului Ursu), cu cenzură implacabilă, cu propagandă demențială după model Nord Coreean, cu lux fără limite pentru
Drept la replică privind articolul Evocări din „prima fază” (România literară, din 20.06.2014), de Dumitru Popescu by Prof. dr. Gheorghe Boldur-Lățescu, fost () [Corola-journal/Journalistic/2410_a_3735]
-
camarila sa , iar a doua, - „comunismul bun” după 1965. D. P. afirmă că în această a doua perioadă: „în următoarele două decenii a avut loc refluxul ferm al orientării educaționale, revenindu-se în bună parte la normalitatea unui civism clasic”. „Civism clasic” cu existența unui singur partid neapărat conducător, cu imensul aparat represiv ( Securitate, Miliție, servicii secrete orientate spre anihilarea opozanților - cazul inginerului Ursu), cu cenzură implacabilă, cu propagandă demențială după model Nord Coreean, cu lux fără limite pentru dictator, cu
Drept la replică privind articolul Evocări din „prima fază” (România literară, din 20.06.2014), de Dumitru Popescu by Prof. dr. Gheorghe Boldur-Lățescu, fost () [Corola-journal/Journalistic/2410_a_3735]
-
dictator, cu tendința de a instala o dinastie Ceaușistă ( cazul Nicușor ) cu frigul din case și penuria alimentară , cu două ore de program TV pe zi - și acelea pline de „omagii” pentru conducă- torul iubit etc., etc.? Dacă acesta este „civismul clasic” pe care îl laudă D.P., nu am ce să mai comentez. Iată cum vede D.P. evenimentele din deceniile în care România a fost guvernată de comuniști: „De-a lungul deceniilor țara a fost temeinic dotată, falangele industriale dădeau oricărui
Drept la replică privind articolul Evocări din „prima fază” (România literară, din 20.06.2014), de Dumitru Popescu by Prof. dr. Gheorghe Boldur-Lățescu, fost () [Corola-journal/Journalistic/2410_a_3735]
-
permis să-mi constitui necesara bază pe al cărei temei am sesizat transformarea simbolismului (cel puțin în cazurile pomenite, dar și în alte cîteva nu mai puțin semnificative). Și o dată cu transformarea simbolismului - apariția plină de fantezie, de acuitate antididactică, de civism al sensibilității expresioniste ca o modalitate distinctă de a scoate de la periferia înțelegerii pendularea între suferință și refuzul ei, aparent la fel de maladiv. Pentru că ce s-a obținut la noi în ultimii ani este radicala receptare a modernității postsimboliste, nu ca
Mutații în interpretarea modernismului by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/16914_a_18239]
-
vocație sinucigașă nu există. Însumate, voturile acordate pesedeilor și peremiștilor ating șaizeci la sută. Și nu de azi, de ieri. Încă din 1990, covârșitoarea majoritate a românilor se simte, politic și moral, mai aproape de valorile resentimentului decât de cele ale civismului. Demagogia, gureșenia sterp-confrontațională, lăudăroșenia găunoasă au dat, fără greș, rezultatele pe care mizau acești mesageri ai nimicniciei. În Occident, extremiștii lui Vadim sunt tratați fără mănuși. Curg avertismentele spre România, dar gură-mare de Butimanu își vede liniștit de planul apocaliptic
Triumful resentimentului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13376_a_14701]
-
strictă, implicarea în spațiul public mult mai redusă, înfățișându-se ca reprezentant al unei Franțe ce plânge încă decăderea culturii înalte. Pare de mult mai mare succes formula permanentei raportări la spațiul public și amestecul relaxant de mare cultură și civism din universitățile de peste ocean. Vladimir Tismăneanu, Spectrele Europei Centrale, prefață de Livius Ciocârlie, volum coordonat de Daciana Branea, Iași, Polirom, 2001, 264 pag., 78 000 lei
Visând la Europa Centrală by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15932_a_17257]