521 matches
-
mari. Este cazul moșiilor Orevița și Rogova 703 a satelor Drincea 704, Bălțați de Jos, Mohna, Sălătrucu 705, Bistrița, Breznița 706 sau a dealurilor din apropierea Cerneți-Curila, Buliga, Orgutova, Gârdnu 707 etc. În general viile aparțineau în mare parte moșnenilor sau clăcașilor deși de multe ori pământul pe care se afla via nu era al lor. Alături de viile țărănești proprietarii, arendașii și unii negustori dispuneau la rândul lor de un număr însemnat de vii. Aproape toți boierii mari și mijlocii aveau vii
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
se aflau aceștia recurg la diferite procedee pentru a-i sili pe proprietarii de vii să plătească mai mult mai ales pentru viile noi717. Așa se întâmpla în anul 1845 când unii arendași ai moșiilor mănăstirești i-a obligat pe clăcași să plătească dijmă pentru fânul cosit de sub pruni, iar pe alții i-a oprit să-și pască vitele pe locurile din capul viilor (26). Asemenea practici erau determinate și de faptul că mulți clăcași nu aveau acte scrise încheiate cu
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
moșiilor mănăstirești i-a obligat pe clăcași să plătească dijmă pentru fânul cosit de sub pruni, iar pe alții i-a oprit să-și pască vitele pe locurile din capul viilor (26). Asemenea practici erau determinate și de faptul că mulți clăcași nu aveau acte scrise încheiate cu proprietarii moșiilor, acte din care să reiese clar drepturile asupra viilor sau livezilor plantate de ei cu ani în urmă. Și dacă tendința arendașilor și proprietarilor de a percepe otaștină mai mare decât cea
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
ocârmuire, în schimb pentru viile noi aceștia, pe diferite căi, îl sileau pe țărani să încheie învoieli și să dea bani sau dișme. La Tâmna și Valea perilor, se menționează într-un document din anul 1844, proprietarii îi siliseră pe clăcași să plătească un leu de fiecare viță sau să dea din vin din 5 vedre una precum și câte 20 parale de prun sau rachiu din 6 vedre una718. Aceiași situație o întâlnim și în zona de câmp unde cu câțiva
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
acestea fiind bine-nțelese numai o parte din cele ce au avut loc în realitate. Asemenea frământări, nemulțumiri și conflicte trebuie puse în legătură cu interesul tot mai mare manifestat de proprietarii și arendașii de moșii dar și de țăranii liberi sau clăcași pentru viticultură. Acest interes era determinat de veniturile din ce în ce mai mari obținute de pe urma viilor sau a comercializării vinului. Toate acestea au făcut ca odată cu extinderea suprafețelor cultivate producția de vin obținută să întreacă nevoile de consum rămânând disponibilități însemnate pentru comerț
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
Nicolae Bălcescu. În ce privește învățământul, Proclamația de la Islaz - documentul programatic al revoluției muntene, prevedea la articolul 16, "instrucție egală și întreagă pentru tot românul de amândouă sexele". Tot așa de scump și sfânt le era art. 13 din Constituție privind eliberarea clăcașilor. De aceea ei s-au avântat în vâltoarea revoluției. La Muscel găsim propagandiști din rândul oamenilor școlii. Astfel, prefect al revoluției în acest județ a fost profesorul Dimitrie Jianu. Aceeași nobilă misiune revenise în Argeș lui Nicolae Simonide, în Prahova
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (III) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355823_a_357152]
-
pare că începe o nouă viață, tăcerea și moartea redând locul farmecului și splendorii. Moșia, care era formată din mai multe sate, avea teren cultivabil, pădure, fânaț și mlaștină. În 1864 au fost împroprietăriți 38 fruntași, 316 pălmași și 284 clăcași, cu 3 554 ha. (cf. Marele dicționar geografic, București, 1858-1902). La Direcția Județeană Iași a Arhivelor Naționale se găsesc registrele nominale cu locuitorii împroprietăriți, la colecția Manuscrise, nr. 1937-1939 și 1943. Între anii 1862-1864, cât au durat lucrările de restaurare
ÎNTRE ADEVĂR ŞI CONFUZII. SĂ RESTABILIM ADEVĂRUL. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369582_a_370911]
-
faptul că avem mai întâi o relație în fața lui Dumnezeu, și ne străduim să ne conștientizăm poziția noastră în fața Lui, și eu, și ei, separat și împreună. Dacă lucrul acesta a reușit, atunci putem intra, fără frică, în condiția de clăcaș, în care și preotul lucrează, alături de ceilalți, muncă fizică. Și întotdeauna o asemenea osteneală o încheiem cu o agapă. - Și, puteți vorbi, în acest sens și context, de un rezultat concret? - Rezultatul concret al acestui mod de a înțelege comunitatea
PĂRINTELE PETRU MOGA – VREDNIC SLUJITOR AL LUI IISUS HRISTOS, AUTENTIC PROMOTOR AL FRUMOSULUI ŞI HARNIC SACERDOT AL CUVÂNTULUI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1810 din 15 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357710_a_359039]
-
oștirii lui Tudor Vladimirescu au fost furnizate de moșnenii olteni. În evenimentele din 1821 se observă două nivele: cel al moșnenilor care înconjoară pe Tudor Vladimirescu, călăuziți spre București de un program politic bine articulat, în timp ce la celălalt nivel, al clăcașilor, orizontul politic nu a depășit pe cel al răfuielilor cu stăpânii moșiilor. Asemenea delimitare a forțelor sociale implicate în evenimentele din 1821 poate duce la concluzia că „Formula de < >” folosită de K. Marx pentru acțiunea lui Tudor Vladimirescu este corectă
PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344706_a_346035]
-
a academicianului Florin Constantiniu, printr-o așezare nominativă a revoluției din 1821, nu lasă echivoc între caracterul național al acesteia și alunecările simplificatoare istoriografice adepte ale supralicitării personalității comandirului de panduri. Adaosul social al revoluției, aflat în palierul social al clăcașilor, nu diminuează cu nimic caracterul preponderent național al acesteia, exprimat prin cele mai puternice forțe sociale ale țării: boierii români și moșnenii. Cauzele pentru care moșnenii s-au pregătit și s-au alăturat lui Tudor Vladimirescu au fost sesizate de
PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344706_a_346035]
-
putea dori un scriitor mai mult? Lumea lui este atât de diversă și totuși, atât de cunoscută!...Peste tot, la fel. Ici-colo, câte o figură pitorească animând împrejurul. Îi recunoști lesne. Și pe preotul satului, și pe Mitropolit și pe clăcaș, pe funcționar și pe femeia casnică. Prototipuri. Portetul Garderobierului (cel care îmbracă pe scenă manechinele ... ) este cât se poate de bine creionat. El face cărțile, el distribuie rolurile mai ceva ca un regizor. În toate prozele, meditația de tip filozofic
RECENZIE LA VOLUMUL: POVEŞTI MURITOARE DE JIANU LIVIU-FLORIAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358965_a_360294]
-
Bursucani din comuna Bălăbănești, județul Galați și este situat pe versantul estic al Dealului Zimbru, la sud de cursul Suhurluiului Sec. La 1891, satul Zimbru sau Schitul Zimbru, făcea parte din comuna Bursucani, avea 20 de case, locuitorii fiind foști clăcași 1. Satul Zimbru s-a format, probabil, după ctitorirea Schitului Zimbru, când existau toponimele Dealul și Valea Zimbrului, explicate de tradiția locală prin vânarea unui zimbru 2. Schitul Zimbru a fost ridicat la marginea satului Bursucani, în anul 1793, de către
Cronica cercetărilor arheologice din România – Raport Schitul Zimbru, Bursucani-Bălăbăneşti () [Corola-blog/BlogPost/340019_a_341348]
-
divanit cu funcția de postelnic, Dimitrie Plainos, deși om cultivat și priceput în administrarea moșiilor, se dovedește nu numai un potentat hrăpăreț, dar are și un caracter urât, cu unele comportamente reprobabile în relațiile cu cei care-i lucrau pământurile, clăcașii rumâni și robii țigani, pe care îi determina să ia decizii disperate de a fugi de pe moșiile sale. Intriga romanului începe tocmai dintr-o „poftă” a postelnicului de a nu permite unui tânăr țigan, fierarul Floricel, rob de pe o moșie
VREMEA FANARIOŢILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344059_a_345388]
-
satul Totoi, interpretul Ionuț Fulea cântă cu un anume militantism pentru conservarea zestrei întregului folclor românesc, dar în primul rând al Albei care are monopolul folclorului ales, între ținuturile apusene. Nu există în România proprietari de moșii mai bogați decât clăcașii folclorului. De fapt, bogăția primilor e o înceată și treptată cădere în sărăcia spirituală. Ionuț Fulea s-a născut bogat, moștenind de la familie cântecul frumos, curat, nerepetabil. Putea să cânte operă, chiar s-a și pregătit pentru Conservator, dar iubește
IONUŢ FULEA. DRAGOSTE PENTRU RĂDĂCINA FOLCLORICĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1190 din 04 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347454_a_348783]
-
se hotărăște și se plînge lui Napoleon III: "Am fost destul de fericit că am realizat Unirea, visul secular al românilor, că am restituit țării mele o cincime din teritoriul său uzurpat de călugării străini; am făcut dintr-un milion de clăcași un milion de proprietari și cetățeni. Am promulgat coduri copiate după codul lui Napoleon, care stabilesc cu adevărat egalitatea tuturor în fața legii și drepturi egale pentru toți în familie, care impun căsătoria civilă și restrîng divorțul. Am făcut învățămîntul primar
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
1823, asupra stării Moldovei se indicau la 8 din cele 17 ținuturi ale Moldovei, drept ocupație principală a locuitorilor, cărăușia. Era vorba de ținuturile Roman, Bacău, Putna, Tecuci, Covurlui, Tutova, Dorohoi și Botoșani. Cărăușii, în marea lor majoritate, erau țărani clăcași și urmarea firească a exercitării acestei îndeletniciri a fost conflictul cu boierul. Acesta din urmă era interesat, pe de o parte, ca țăranul să aibă bani într-o măsură strict necesară, iar pe de altă parte, ca țăranul să-și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
îndeletniciri a fost conflictul cu boierul. Acesta din urmă era interesat, pe de o parte, ca țăranul să aibă bani într-o măsură strict necesară, iar pe de altă parte, ca țăranul să-și execute fără cusur obligațiile sale de clăcaș. Or, transporturile îl „răpeau” pe țăran de la îndatoririle sale față de proprietar. Era, deci, o contradicție de interese pe care boierii au încercat s-o rezolve în favoarea lor. În anaforaua din 2 ianuarie 1805, sancționată de către domnitor și care prelua, în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Țăranul era, deci, obligat în cazul deplasării pe timpul lucrărilor agricole să plătească un înlocuitor. Aceasta se întâmpla mai totdeauna când era vorba de transporturi către Galați, deoarece Dunărea se închidea pentru navigație în lunile noiembrie-martie, adică tocmai în vremea când clăcașul dispunea de mai mult timp liber. Cum și numărul depozitelor de mărfuri la Galați era insuficient, transporturile se efectuau în restul anului, adică în lunile de muncă agricolă. De aceea, oricât de răspândită ar fi fost cărăușia, ea era totuși
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
timp liber. Cum și numărul depozitelor de mărfuri la Galați era insuficient, transporturile se efectuau în restul anului, adică în lunile de muncă agricolă. De aceea, oricât de răspândită ar fi fost cărăușia, ea era totuși îngrădită de îndatoririle de clăcaș ale cărăușului și era departe de a satisface nevoile țării. În acele condiții apare și se răspândește harabagilâcul, ca un serviciu de transport legat de nevoile orașului, ale negustorului. Acest serviciu de transport înseamnă un evident progres în transporturile noastre
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în țară a sistemului Mac-Adam de lucru a șoselelor. Aceste preocupări, unice pentru acest domeniu la noi în prima jumătate a secolului al XIX-lea, n-au depășit însă limitele și interesele boierului a cărui gospodărie are la bază munca clăcașilor. Toate proiectele de modernizare a căilor și a mijloacelor noastre de comunicație, ca și devizele unor lucrări, întocmite de N. Suțu, sau aprobate de el, indicau printre mijloacele de realizare munca clăcașilor și nu munca omului liber, eliberat de relațiile
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
boierului a cărui gospodărie are la bază munca clăcașilor. Toate proiectele de modernizare a căilor și a mijloacelor noastre de comunicație, ca și devizele unor lucrări, întocmite de N. Suțu, sau aprobate de el, indicau printre mijloacele de realizare munca clăcașilor și nu munca omului liber, eliberat de relațiile feudale, de a cărei superioritate nu se îndoia, ba chiar o mărturisea. În felul acesta N. Suțu s-a împotmolit și el în contradicția dintre scopul care depășea posibilitățile de înfăptuire pe
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Cazul nu este întâmplător și se pare că a fost în această perioadă destul de frecvent, din moment ce întâlnim, într-un ofis domnesc din noiembrie 1851, ordinul „de a nu mai trimite copii la lucru, fiindcă nu vor fi primiți...”. În afară de munca clăcașilor, la instalarea liniilor telegrafice se întâlnește și o muncă plătită, sau „năimită”. În corespondența oficială, se vorbește adesea „de plata lucrului”, în legătură cu așa-numiții „salahori” sau, cum li se mai spunea pe atunci în Moldova, „muncitori”. Plata lor însă era
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
boieresc, ruptașii, de dare, iar patentarul, de plata patentei sale. După cum se vede, erau necesare unele schimbări, care depășeau limitele relațiilor încă feudale. Guvernul ar fi trebuit să consimtă ca lucrătorii indispensabili acestei instituții să nu fie supuși la obligațiunile clăcașilor. Or, tocmai această firavă breșă, ca și cele 120 de prăjini, au constituit motivele pentru care proprietarii au refuzat să acorde ceea ce Sfatul Administrativ hotărâse. Marii proprietari au refuzat de la început orice concesie în această materie. În 1857 se discuta
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
determinant l-au avut interesele de ordin comercial ale păturilor sociale interesate activ în schimbul de mărfuri. Contribuția lor bănească la efectuarea lucrărilor a fost hotărâtoare. Activitatea practică, precum și finanțarea lucrărilor au aparținut moldovenilor. Sarcina cea mai grea a revenit însă clăcașilor, care au depus o muncă uriașă, neplătită. SCSI, Iași, VIII, nr. 2/1957, pp. 279-305. I.5. INDUSTRIA ÎN MOLDOVA ÎNTRE ANII 1848 ȘI 1864 De dezvoltarea industriei depindea, în mare măsură, propășirea întregii economii moldovenești. Producția agricolă putea spori
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
depus o muncă uriașă, neplătită. SCSI, Iași, VIII, nr. 2/1957, pp. 279-305. I.5. INDUSTRIA ÎN MOLDOVA ÎNTRE ANII 1848 ȘI 1864 De dezvoltarea industriei depindea, în mare măsură, propășirea întregii economii moldovenești. Producția agricolă putea spori o dată cu eliberarea clăcașilor și prin folosirea unor unelte de producție corespunzătoare nivelului tehnicii europene. Pe de altă parte, obținerea unor profituri mai mari, urmărită cu atâta sete de marii proprietari, era posibilă, printre altele, și prin crearea unei industrii mecanice de prelucrare a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]