601 matches
-
acelei "episcopii de Hajdu-Dorogh". Și-a continuat vizitațiile canonice în toate părțile diecezei, iar la izbucnirea războiului mondial în 1914, a luat cele mai potrivite măsuri de ajutorate a familiilor celor mobilizați, dând dispensă arhierească de a se putea face clăci, în duminici și sărbători, în pentru ajutorarea familiilor cu bărbați duși pe câmpul de luptă. "Noaptea de Ajun" a anului 1915 a petrecut-o în mijlocul răniților veniți de pe diferite fronturi și cazați în "Institutul corector", transformat în spital de campanie
Vasile Hossu (episcop de Gherla) () [Corola-website/Science/309052_a_310381]
-
în anul 1810 când existau 38 de case și 136 de oameni, dintre care 70 de femei și 66 de bărbați. Regulamentul organic nu îmbunătățise viața țărănimii, ci sporise zilele de muncă obligatorii pe moșia boierească. De la 12 zile de clacă cât prevedea legea, țăranii trebuiau să preste de fapt 56 de zile pe an în Țara Românească și 84 de zile în Moldova. La toate acestea se suprapuneau abuzurile arendașilor care îngreunau și mai mult viața de zi cu zi
Familia lui Nicolae Grigorescu () [Corola-website/Science/337635_a_338964]
-
roman și, cu toate că a avut numeroase lipsuri, a rupt legăturile cu economia și societatea de tip feudale. Legea rurală a fost sancționată și promulgată la 14 /25 august 1864. Atunci, Domnitorul proclama: Țăranii au fost eliberați de sarcinile feudale precum claca, dijma sau podvezile și desființa monopolurile feudale din interiorul satelor. Loturile au fost distribuite în funcție de numărul de vite deținute. Țăranii urmau totuși să răscumpere terenurile și să achite anual o anumită sumă, timp de 15 ani. Pe de altă parte
Reforma agrară din 1864 () [Corola-website/Science/321455_a_322784]
-
nu lipsește nici el din portul sălciuănesc. Tradițiile sunt diverse și numeroase în comuna Sălciua. „Ceva mai deosebit s-a moștenit de la cultura grâului, extins pe suprafețe mari, în vechime (în aceea vreme, Sălciua era numită "Grânarul Apusenilor"), seceratul în claca amintind de claca medievală (muncă neplătită).” În legătură cu această muncă s-au păstrat mai multe creații populare, din care amintim " Cântecul cununii", în variante specifice în funcție de sat. În anul 2006, Sălciua de Sus numără 587 persoane, din care 295 bărbați și
Sălciua de Sus, Alba () [Corola-website/Science/300271_a_301600]
-
el din portul sălciuănesc. Tradițiile sunt diverse și numeroase în comuna Sălciua. „Ceva mai deosebit s-a moștenit de la cultura grâului, extins pe suprafețe mari, în vechime (în aceea vreme, Sălciua era numită "Grânarul Apusenilor"), seceratul în claca amintind de claca medievală (muncă neplătită).” În legătură cu această muncă s-au păstrat mai multe creații populare, din care amintim " Cântecul cununii", în variante specifice în funcție de sat. În anul 2006, Sălciua de Sus numără 587 persoane, din care 295 bărbați și 292 femei. În
Sălciua de Sus, Alba () [Corola-website/Science/300271_a_301600]
-
din România. S-a născut în Bucovina, localitatea Grănicești, județul Suceava, într-o familie de oameni simpli, muncitori, credincioși și iubitori de frumos, de cântec și joc. Încă din fragedă copilărie i-a plăcut să cânte din cântecele auzite la clăcile din sat, la șezători, la nunți, la hramuri, la serbările de sfârșit de an școlar, pe scena Căminului Cultural din Grănicești. Mai târziu, între anii 1973-1977 apare pe scena Casei de Cultură din Rădăuți, împreună cu Orchestra Populară “Brădulețul” dirijată de
Margareta Clipa () [Corola-website/Science/307619_a_308948]
-
remarcat, mai ales în tradiția românească, ca moștenitor și transmițător al diferitor aspecte ale creativității artistice - muzică, dans, povestitul în familie etc. Cântatul în grup are o tradiție foarte veche în spațiul românesc și s-a dezvoltat la șezători, la claca, în cadrul acelor spectacole de familie care sunt obiceiurile de nuntă, botez, cumătrii, petrecerea tinerilor la cătănie etc.Pentru prima dată le-am văzut în scenă pe surorile Osoianu prin 1973, erau eleve, aveau toate instrumente populare. O formație foarte interesantă
Surorile Osoianu () [Corola-website/Science/329350_a_330679]
-
social/ cultural activism? Structures and strategies of activist collectives în East and West 3) common and contra. Is there a european left? Perspectives on european wide emancipatory political struggles, against the background of postcolonial relations west-east-south 19:00 Social Centre CLACA The struggle of the workers of Berlin „Mall of Shame“. Since half a year ago, 7 romanian workers fight for their unpaid salaries and organize themselves în the Anarcho-Syndicalist federation FAU against the investors of the Mall of Berlin. Some
(English) International workshop IDEE – Ideas, Debate, Exchange, Education. Bucharest, 9-16 of May () [Corola-website/Science/295856_a_297185]
-
Precum tatăl său, a fost constructor de cimpoaie. Înzestrat cu aptitudini artistice deosebite, cunoștea deja, la 17 ani, repertoriul muzical instrumental, dar și coregrafic al satului. Mai mult, este recunoscut drept cel mai bun fluieraș din zonă și cântă la clăcile de tors lână, de curățat porumb și, mai târziu, la nunți. S-a căsătorit în 1932 și, datorită prestigiului de care se bucura în sat, a fost ales unul dintre „garanții” horei. Își îmbogățește continuu repertoriul cu piese pe care
Marin Chisăr () [Corola-website/Science/332816_a_334145]
-
natură,în special cereale, lucru explicabil datorită sărăciei sătenilor și a lipsei de lichidități. Preotul lucra terenul bisericii (de peste 50 hectare) împreună cu cei trei copii, din care doi viitori ingineri și cite-va persoane angajate (slugi), la care se adaugă tradițională "claca" la plivit și seceriș la care participă, nu mai mult de o zi lucrătoare, fiecare enoriaș. În 1948, silit de comuniști, a fost nevoit să treacă de la uniți la ortodocși, dindu-și seama că orice împotrivire poate aduce mult rău sătenilor
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
la Stroești în perioada 1864 - 1865 oprindu-se o treime din moșie pentru Stat. Acțiunea subversivă a arendașului Constantin Bogdan și cupiditatea organelor din administrația județului Argeș au făcut ca cele 123 de familii din Stroești să nu beneficieze de „"claca mare"”, prin eliminarea de la împroprietărire a „"treimii proprietății"” situată în lunca văii Vâlsanului, 279 pogoane și 16 prăjini de teren foarte productiv și prin scoaterea din circuitul agricol a Șoptanei, peste 100 de pogoane, și considerarea acesteia drept izlaz. În
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
din memoriile lui Constantin Argetoianu. Era lipsit de voință, incapabil de hotărâri ferme, se vorbea că ar fi avut și patima băuturii. Altfel, își manifesta interesul față de țărănime (în refugiu la Bicaz, se duce, fără să știe nimeni, la o clacă de despănușat porumb), față de vechea cultură și cântecele populare românești, cerându-i învățatului bibliotecar al Curții să-l ajute în descifrarea inscripțiilor de pe zidurile bisericilor, așa cum îl solicita să-i corecteze discursurile, uneori, să le și redacteze. Regina Maria se
Jurnalul unui cărturar by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/12133_a_13458]
-
pe câmpul de lângă Blaj, care de atunci poartă numele de Câmpia Libertății, a avut loc Marea Adunare de la Blaj, la care au participat 30.000-40.000, majoritatea țărani. Adunarea a adoptat programul de revendicări cu caracter democratic: abolirea dijmei, a clăcii și a iobăgiei, desființarea breslelor și a vămilor, libertatea cuvântului și a tiparului, formarea gărzii naționale, școli de stat în limba română etc. Tot la această adunare s-a protestat împotriva „uniunii” forțate a Transilvaniei cu Ungaria. Nerecunoașterea de către guvernul
Blaj () [Corola-website/Science/297009_a_298338]
-
cum l-a numit George Călinescu, "Conu Mihai" a avut o casă de copii care l-au înconjurat cu afecțiune și venerație, slujindu-l ca pe un monarh absolut. Profira Sadoveanu, "cronicar" fidel al "universului de la Copou", a scris despre "claca" organizată acolo pentru copierea manuscriselor ce urmau a fi date la tipar, despre micile servicii pe care fiicele le făceau părintelui lor, despre liniștea deplină pe care copiii o înstăpâneau, atunci când "tata lucra". Astăzi, după atâta vreme, ajunsă la venerabila
Un fiu al lui Mihail Sadoveanu - în istoria picturii românești by Virgil Lefter () [Corola-journal/Memoirs/16035_a_17360]
-
militar al exploatării, precum și de colectarea veniturilor provinciilor în vistieria Curții Imperiale. Oamenii vedeau în orice uniformă militară străină un inamic și o țintă, iar majorarea dărilor a dus la refuzul de a achita contribuția fiscală și de a presta clacă. Situația fu agravată și pe fondul transformării teritoriilor românești în teatru de război între Imperiul Austriac, Rusia și Imperiul Otoman. Astfel, din cauza tentativei habsburgilor de a instaura în Oltenia o administrație proprie, susținută militar, și transformarea ei într-o provincie
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
a născut pe 1 august 1905 în comuna Merișani, jud. Argeș. Învață vioara de la Stan Taloș, muzicant din satul apropiat Valea Mărului, și desfășoară încă de foarte tânăr o intensă activitate de lăutar (inițial și de țambalist până în 1915) la clăci, nunți, hore țărănești ori în cârciumile și hanurile vremii. Din 1923 face parte din taraful vestitului Cantică Boeru din Stâlpeni, iar din 1927 cântă în numeroase localuri din București („11 iunie”, „La trei lei”, „Oituz”, „Cercul Militar”, „Bragadiru”, „Buzești”, „Calul
Ion Matache () [Corola-website/Science/321148_a_322477]
-
de obicei, la fluier („trișcă"). Astăzi numărul șezătorilor a scăzut și sunt mai mult șezători de fete și feciori, alături de care mai participă și neveste tinere. Dintre obiceiurile foarte vechi legate de munca în gospodărie se mai mențin și astăzi „clăcile", ca forme de întrajutorare în muncă. Acestea se desfășoară pe tot parcursul anului. Amintim clăcile de: cosit, gunoit, desfăcut porumb, colectat lână, prășit, secerat, cărăușit (mai ales atunci când omul își construiește o casă). La unele dintre ele s-a renunțat
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
de fete și feciori, alături de care mai participă și neveste tinere. Dintre obiceiurile foarte vechi legate de munca în gospodărie se mai mențin și astăzi „clăcile", ca forme de întrajutorare în muncă. Acestea se desfășoară pe tot parcursul anului. Amintim clăcile de: cosit, gunoit, desfăcut porumb, colectat lână, prășit, secerat, cărăușit (mai ales atunci când omul își construiește o casă). La unele dintre ele s-a renunțat, dar majoritatea au rămas, ca semn al solidarătății sătești, ca formă de întrajutorare, dar și
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
iar seceratul era efectuat doar cu secera, manual, fiind nevoie de mulți secerători pentru adunatul acestora. Cununa, simbol al hărniciei și rodniciei pământului, era adevăratul ceremonial al recoltei. Gospodarul care avea mai mult grâu de secerat („un om găzdac") făcea clacă, chemând fetele din sat să secere gratuit, de obicei o jumătate de zi. În general, claca se organiza unde era fată de măritat sau fecior de însurat, fiind prilej de ajutorare și petrecere, dar având și rol de a pregăti
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
Cununa, simbol al hărniciei și rodniciei pământului, era adevăratul ceremonial al recoltei. Gospodarul care avea mai mult grâu de secerat („un om găzdac") făcea clacă, chemând fetele din sat să secere gratuit, de obicei o jumătate de zi. În general, claca se organiza unde era fată de măritat sau fecior de însurat, fiind prilej de ajutorare și petrecere, dar având și rol de a pregăti formarea unei noi familii. Fetele își chemau și drăguții, care legau snopii, îi adunau și îi
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
Pentru o mișcare anarhistă decolonială! Fiindcă de ceva ani de zile sunt în strânsă legătură cu tovarășii și tovarășele de la Claca și urmăresc discuțiile din scena politică din București, s-a nimerit să contribui și eu cu un text la numărul de față al GAP. Câte ceva despre mine ca să fie clar din ce perspectivă o să vorbesc: Sunt dintr-o familie bulgaro-germană
Să punem critica colonială în aplicare () [Corola-website/Science/296073_a_297402]
-
tipuri de jocuri după vârstă : jocul mic, mijlociu și mare în Berc, Ulița Mare (Pustă) - loc considerat centrul economic și spiritual până la cel De-al Doilea Război Mondial, lângă Furnea Traian și în Parc. Cel mai mult se juca la clăci, șezători, la nunți, dar și la petreceri, în zilele de duminică și în sărbători, de după-amiaza și până seara târziu. Jocurile cel mai des jucate sunt următoarele: Cântecele de joc se foloseau la hațegana, la purtată și la fetele de la
Silivașu de Câmpie, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300891_a_302220]
-
relațiilor de producție capitaliste în curs de apariție. În Pravilă, de inspirație predominant cutumiară, se amestecă obiceiul pământului cu dispoziții ale dreptului bizantin. Pravila este o legiuire tipic feudală, care apără proprietatea feudală și reglementează în mod amănunțit dijma și claca. Din punct de vedere al dreptului moștenirii, a consacrat principiul masculinității. Pravilniceasca Condică a lui Ipsilanti s-a aplicat în Țara Românească până la 1 septembrie 1818, când a fost abrogată de Codul lui Caragea.
Pravilniceasca condică () [Corola-website/Science/307573_a_308902]
-
marșul de plecare, iar fata este scoasă de un flăcău din joc“, explică Dumitru Hriscu. Pe timp de iarnă se adunau acasă la un gospodar mai înstărit mai multe fete, acestea fie țeseau prosoape, torceau lâna, altele făceau mâncare. La clacă veneau și flacăii satului, iar, în momentele de pauză, flăcăii scoteau fetele la dans, deoarece, de regulă, gazda aducea și lăutari. Cu acest prilej, se înfiripau, adesea, cele mai bune relații de prietenie, care, ulterior, duceau la căsătorii, relatează prof.
Sticlăria, Iași () [Corola-website/Science/301308_a_302637]
-
comuna Orgoiești, Vaslui, 1925 formează o comună, cu satul Fundu Văii, 1929 comuna Orgoiești iar din 1950 comuna Lipovăț . Vecinii satului Căpușneni sunt Locuitorii satului, au lucrat pe moșia schitului ca, clăcași până la 14 august 1864 când, s-a desființat claca și au fost împropietăriți. Împropietărirea s-a făcut în funcție de numărul de vite astfel; 4 boi și o vacă - cinci fălci patruzeci de prăjini (cca. 8,3 ha), 2 boi și o vacă - patru fălci (cca. 6 ha), o vacă - două
Căpușneni, Vaslui () [Corola-website/Science/301871_a_303200]