599 matches
-
și acum îl va ajuta chiar dacă el terminase de treierat și orzul și grâul. Mătușa Ioana sau mama Ioana cum o strigau toți nepoții, era o fire șugubeață. Cei bătrâni copilărise cu toții pe aceeași stradă. Le povestise odată la o clacă de bătut floarea soarelui, ce i-au făcut când erau codane, unuia Răducanu, tânăr preceptor, venit în comună de nu se știe de unde. El a fost găzduit la părinții viitorului său soț, la unchiul Stoica, care aveau mai multe camere
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363655_a_364984]
-
fundul căldării de un fus mai gros tot din lemn și mai înalt decât căldarea. Lateral pe el se prindea o pârghie, care era manevrată de către proprietarul prunelor, vecinii și neamurile cantonate în curtea gospodarului. Până la urmă, ca la fiecare clacă, oamenii se ajutau între ei. Frumoase obiceiuri! Alte vremuri! veți găsi, prin comparație, cusur vremilor noastre, Onor Constatorieni Înveșmântați În Fumul Anilor. Până și noi copiii aveam privilegiul de a învârti în silvoiț, asta dacă eram cuminți. Și, Slavă Domnului
MIGDALE DULCI-AMARE (7): „ÎN FIECARE ZI MI-E DOR DE MINE, SAU CUM SE PREPARĂ SILVOIŢUL!” (PAMFLET) de FLORICA BUD în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/349685_a_351014]
-
pregătind ața pe care o treceam de pe sculuri, folosind vârtelnița și sucala, pe țevile suveicilor. Mergeam la cules împreună cu cei mari, oamenii se ajutau unii pe alții să termine treaba înainte de începutul ploilor, iar la depănușare se făcea câte o clacă la care luau pare flăcăii și fetele din apropiere, le ascultam poveștile, cântecele, glumele, claca se muta apoi la ceilalți după rând și nu de puține ori, după astfel de seri petrecute împreună, se mai înfiripa câte o căsnicie. Pentru
CASETA CU AMINTIRI II de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348479_a_349808]
-
Mergeam la cules împreună cu cei mari, oamenii se ajutau unii pe alții să termine treaba înainte de începutul ploilor, iar la depănușare se făcea câte o clacă la care luau pare flăcăii și fetele din apropiere, le ascultam poveștile, cântecele, glumele, claca se muta apoi la ceilalți după rând și nu de puține ori, după astfel de seri petrecute împreună, se mai înfiripa câte o căsnicie. Pentru Crăciun, vecinii puneau mână de la mână cumpărau cele necesare și făceau împreună covrigi, treabă care
CASETA CU AMINTIRI II de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348479_a_349808]
-
pământuri lucrate de strămoși, / Nici doina, și nici basmul cu ceia Feți-Frumoși, / Nici jocul, și nici hora, nici aprigii căluși,/ Nici vorbe de povețe de la acei ce-s duși, / Nici portul cu cătrință și ia înflorată, / Lucrată-n seri de clacă, din dragoste de fată. // Bătrânele icoane, ce-s prinse sus la grindă, / Sunt cuiburi de iubire în viața de obidă, / În ele-i legământul avut cu Dumnezeu, / Ce îl purtăm de veacuri pe drumul nostru, greu . Poemele sunt dense, pline
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
cuptor nu-i așteptată, / Iar crâșma, chiar că nu-i cea fost. // Nici țuica n-are gust de prună, / Nici vinul parcă nu-i mai vin, / Nici toamna nu mai are brumă, / Și iarna nu-i omăt din plin. La clacă nu mai merge nimeni, / Război în casă îi uitat, / Iar animalele-s puține, / Că ciurdă nu-i la noi în sat. // Biserica-i aproape goală / Bătrânii-s duși în țintirim, / Se-nchide școală după școală, / Copiii-s rari și nu
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
mare forță o văd în tinerii de astăzi cu vârsta cuprinsă între 14-18 ani, tocmai pentru acest motiv doresc să li se adreseze în primul rând acestora. Aceasta este pătura care trebuie să cunoască spiritul comunitar, tradițiile, farmecul activității de clacă. Trebuie să li se adresăm lor, să-i determinăm să remarce sensul propriului viitor și să nu asistăm pasiv cum emigrează în țările străine. Reprezentanții HVIM au precizat că cel mai bine ar fi să nu avem nevoie în Bazinul
ACŢIUNI ALE UNOR ORGANIZAŢII MAGHIARE EXTREMISTE, REVIZIONISTE ŞI ANTIROMÂNEŞTI (2) de CES COVASNA HARGHITA în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349312_a_350641]
-
și acum îl va ajuta, chiar dacă el terminase de treierat și orzul și grâul. Mătușa Ioana, sau mama Ioana cum o strigau toți nepoții, era o fire șugubeață. Cei bătrâni copilăriseră cu toții pe aceeași stradă. Le povestise odată la o clacă de bătut floarea soarelui, ce i-au făcut când erau codane, unuia Răducanu, tânăr preceptor, venit în comună de nu se știe de unde. El a fost găzduit la părinții viitorului său soț, la unchiul Stoica, care aveau mai multe camere
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344420_a_345749]
-
grăunțele. Noroc că porumbul se făcuse mai bine anul trecut și mai aveau și din anii din urmă că au făcut economie. Începuse deja să-l care șoarecii care au găurit toți pereții din chiler. Au fost nevoiți să facă clacă, să curețe tot porumbul și să pună boabele în butoaie, că și așa stăteau goale până în toamnă, la culesul viilor. Pe afară păsările râcâiau prin bătătură și se scăldau cât era ziulica de mare în țărână. Nu aveau nici o grijă
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344420_a_345749]
-
-n povești Nici copii nu mai cred, Dar s-asculte al nărod Că el patria slujește, Dar ne fură mișelește Și se ceartă în senat Ca la cort, pe înserat, Iar când la plimbare pleacă, Sunt ca noi când facem clacă... Parcă-s frați făcuți de-o mamă: Pe nimeni nu bagă-n seamă, Respectoși, nevoie mare - Ies pungașii la plimbare. Dacă punga le e plină, Au cu ei o pațachină... Vip, model, târfă, patent - Harem ca în orient... A răsuflat
SCRISOARE DESCHISĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347641_a_348970]
-
la sistemul de dinainte de regulament. Între acestea sunt de menționat cele ale locuitorilor satului Corcova care arătau în anul 1834, că arendașul le pretindea mai mult decât era obiceiul, ei refuzând să plătească 15 lei de vie și să facă clacă cum li se ceruse, din care cauză arendașul îi oprise de la culesul viilor 681. În alte cazuri (la Broscari) arendașul pretindea câte 6 lei de fiecare vie moștenită de țărani de la părinții lor, deși până atunci nu plătiseră nimic 682
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
de câmp unde cu câțiva ani mai înainte (în 1838) postelnicul Gheorghe Vlaston din Cujmir se învoia să sădească vie pe moșiile Drincea și Oprișoru obligându-se să dea otaștine din 10 vedre una și să lucreze 7 zile de clacă pe moșia proprietarului său să o plătească în bani. Se stipula de asemeni ca vinul sau rachiul obținut să poată fi vândut decât cele dinainte de 1831, obligații determinate și de faptul că Drincea și Oprișoru erau podgorii vechi unde productivitatea
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
începea să cânte cu vocea sa, încă în formare. Învățase balade de la femeile bătrâne din sat. De fapt, Ana credea că prietenul ei ciocolatiu o moștenește pe bunica maternă, care avea o voce plăcută, duioasă când începea să cânte pe la clăci doine sau balade vechi. Pe Bibicu îl plăcea, chiar dacă era țigan și mereu murdar, pentru că îi simțea strălucirea din ochi când o privea. Parcă i se lumina fața. Nu înțelegea ea atunci ce se întâmplă cu el, dar știa că
PRIMA LECTIE DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 189 din 08 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366680_a_368009]
-
și acum îl va ajuta, chiar dacă el terminase de treierat și orzul și grâul. Mătușa Ioana, sau mama Ioana cum o strigau toți nepoții, era o fire șugubeață. Cei bătrâni copilăriseră cu toții pe aceeași stradă. Le povestise odată la o clacă de bătut floarea soarelui, ce i-au făcut când erau codane, unuia Răducanu, tânăr preceptor, venit în comună de nu se știe de unde. El a fost găzduit la părinții viitorului său soț, la unchiul Stoica, care aveau mai multe camere
SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]
-
grăunțele. Noroc că porumbul se făcuse mai bine anul trecut și mai aveau și din anii din urmă că au făcut economie. Începuse deja să-l care șoarecii care au găurit toți pereții din chiler. Au fost nevoiți să facă clacă, să curețe tot porumbul și să pună boabele în butoaie, că și așa stăteau goale până în toamnă, la culesul viilor. Pe afară păsările râcâiau prin bătătură și se scăldau cât era ziulica de mare în țărână. Nu aveau nici o grijă
SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]
-
tata din lemn, să se usuce uniform. Șirurile, după uscare, se păstrau în podul grajdului. Urma păpușitul care se făcea destul de târziu, toamna spre iarnă și aranjatul în baloți pentru predare la stat. La toate aceste lucrări părinții mei făceau clacă, adică chemau oameni (vecini, rude) să-i ajute pentru că, la rândul lor și părinții mei se duceau la ei, la clacă. La sfârșit se lăsa cu o petrecere la fel ca la șezătorile câmpenești: mâncare, băutură și ca desert, gogoși
TIMPUL FRUCTELOR ŞI VREMEA AMINTIRILOR de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366146_a_367475]
-
târziu, toamna spre iarnă și aranjatul în baloți pentru predare la stat. La toate aceste lucrări părinții mei făceau clacă, adică chemau oameni (vecini, rude) să-i ajute pentru că, la rândul lor și părinții mei se duceau la ei, la clacă. La sfârșit se lăsa cu o petrecere la fel ca la șezătorile câmpenești: mâncare, băutură și ca desert, gogoși, plăcinte. La țară, toate anotimpurile au fost frumoase iar oamenii erau onești și gospodari, sfințeau locul pe unde călcau. Acum, la
TIMPUL FRUCTELOR ŞI VREMEA AMINTIRILOR de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366146_a_367475]
-
într-o menghină! Oricum, va ieși prost! La doi ani de la exprimarea voinței naționale, unde e schimbarea promisă? Marile sale realizări se rezumă la mazilirea colegului de echipă și coabitarea cu Demisul național. În rest, strigă prin piață vorbe de clacă sau răspunde minciunilor Demisului cu minciunile sale. Deja m-am obișnuit. Mi-am exprimat punctul de vedere în cazul Felix-Varanul. Unii spun DA este vinovat, alții susțin că NU! Dar, de furat/păcălit/ șmecherit s-a întâmplat. Pedeapsa, însă, mi
TABLETA DE WEEKEND (75): BOLŞEVICI ŞI MENŞEVICI SAU... DUPĂ VOICULESCU, URMEAZĂ BĂSESCU? de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1327 din 19 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352264_a_353593]
-
în glumă printre livezi de pruni, La margine de tufe pitice și aluni, Cu umbra, iarbă naltă de Șurlicaru, Când zile de „cuptor” arată calendaru', Și zbenguieli prin apa ca gheața în gâldan, Ca o ceremonie în fiecare an.... Dar clăci în nopți de iarnă cu pulberi viscolite, Și horele-n duminici de vară însorite, Călușul, plugușorul, ursarul, caloianul, Veneau înălțătoare și luminau tot anul. Cum țuica la cazane dezleagă câte-o limbă, Cu multă-ndemânare prin lumi de basm ne
PRIN SITA AMINTIRII de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 363 din 29 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350903_a_352232]
-
te preda umil ca trofeu, respectivelor doamne cărora nici oglinda nu le mai salvează bucuria. Cu atât mai puțin au cu ele vreun grăunte de potrivire inteligența și talentul, deși unele cred că sunt scriitoare, turnând cu toptanul cărți de clacă, făurite ca mileul, la gherghef, din ață și ac, între două sfădeli de țațe cățăbăioase! Și-atunci, în fața scriitoarelor de prostii livrești, multe cât cuprinde biblioteca din Alexandria, autoîncoronate cu titluri, pe bază de doctorate îndoielnice, citări cumpărate prin zeci
ARTIŞTI ŞI GRAURI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1677 din 04 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/368888_a_370217]
-
terminarea fără frecvență a pedagogiei. Și părinții mei au fost chemați de Dumnezeu puțin după venirea mea la țară. Astfel m-am legat de sat acceptând morala sa severă, activă ca și tine în casa de cultură și animatoare a clăcilor obișnuit de întrajutorare. Pe tine te-am ținut departe de oraș temându-mă că genetic ai putea deveni o ușoară pradă a viciilor de acolo. Consideri că am făcut o greșeală? - Nici de cum dragă mamă. Acu știu totul și nu
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369773_a_371102]
-
la Vâlcea, să se angajeze la Căile Ferate Române. Aș putea spune că, eram cu toții, încă din timpurile de demult, o comunitate bine formată, unită, ce ne ajutam reciproc, ori de câte ori aveam nevoie de un lucru sau de altul, făcând și zile de clacă, după trebuințele și necesitătățile fiecăruia. Cam pe la vârsta de un an, în jurul datei de 15 mai, atunci când se urcau oile la munte și rămâneau acolo la păscut, până pe 1-8 septembrie, tatăl meu, m-a pus într-o într-o disagă
FIUL PĂMÂNTULUI- CONTINUARE. de ARON SANDRU în ediţia nr. 2220 din 28 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370742_a_372071]
-
de pe uliți Pe care îl călcam jucând șotron De cântec pe-nserat sub bolta lunii De dimineți cu soare în pridvor. Aș vrea să mai urc dealul ca odată Cu-ai mei vecini să mai culegem fragi Depănușind porumbul iar la clacă Să ne-amintim de oameni buni și dragi. La sărbători purtând straie alese Cu toții spre biserică mergeam Cum înflorea tot câmpul pe bundițe, Bunicii mei ce tineri mai erau! Pe cumpăna fântânii plânge lemnul Noi am plecat dar nicicând n-
DOR DE SATUL MEU de MARIA BĂLĂCIANU în ediţia nr. 2269 din 18 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370146_a_371475]
-
stor la ochi, stau și se tot minunează să le fie de deochi și să-și țină firea treaza. Vreo trei babe, prin uluci, ce-au uitat pâinea să-și coaca, se închină, tot fac cruci și se-adună pentru claca. Doi băieți și două fețe, ce de-abia s-au șters la nas n-au nici haine, n-au nici ghete, iar acum nu au nici glas. Alții doi, măi mărișori și mai curajoși din fire, mi-i opresc pe
CAII MEI de DORA PASCU în ediţia nr. 1938 din 21 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354508_a_355837]
-
cunosc, iar satul e într-o stare de mare mizerie. Arendașul acesta i-a întrecut pe ceilalți în escrocherii; șăranii cu toții sunt revoltați contra lui și 11 dintre ei vor să plece începând de anul viitor; le pretinde zile de clacă mai mult decât prevede legea; le ia pui și cereale pentru orice fleac; în sfârșit, încasează biruri ca pe timpul domnilor fanarioți “.( Către Catinca Odobescu, 31/12 iulie 1856, în vol.Al.Odobescu, Pagini regăsite,ediție îngrijită de Geo Șerban, Editura
VIAŢA SATULUI ROMÂNESC ŞI A ŢĂRII ÎN LITERATURA EPISTOLARĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1173 din 18 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353846_a_355175]