636 matches
-
în această categorie, dar avea, probabil, mai multă autoritate sau spirit organizatoric. De exemplu, la 1712 jude în satul Bălnaca era colonul Gabriel Groza, care nu avea nimic în comparație cu Nicolae David, care avea 2 boi, 3 câble de porumb, 3 clăi de fân. Dacă în prima jumătate a secolului al XVIII-lea funcția de jude era o cinste, la sfârșitul secolului devine o servitute nedorită, din cauza sporirii obligațiilor iobăgești și a abuzurilor stăpânirii Din documentele cercetate pentru secolele XVII—XVIII rezultă
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
lucru, trebia să dea de mâncare vitelor, să le rânească, să îmblătească, să-i facă mâncare. Aici, departe de sat, viețuiau și multe fiare, și nu o dată se putea întâmpla ca omul dus după o sarcinâ de fân la o claie ceva mai departe de sălaș să se întâlnească cu vreo haită de lupi aflați tocmai în perioada de împerechiere, întâmplări povestite la revenirea acasă spre mirarea copiilor... "Notă:" Mai multe informații desprte viața și organizarea locuitorilor de pe valea Arieșului mijlociu
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
și ,cotarca” pentru păstrat porumbul, făcută din nuiele, ca să asigure circulația aerului, și acoperită cu șindrilă. În funcție de starea materială a gospodarului în curte se mai găsea o magazie de mărimi diferite, pentru depozitat uneltele agricole ,șoprul”. După șură erau depozitate clăile de fân pentru iarnă, ,șirezile” de paie sau ,tuleii” de porumb și țarcul oilor. În continuare gospodăria mai avea o grădină de zarzavaturi sau livadă cu pomi fructiferi (pruni, meri, nuci, cireși, etc.), a cărei mărime era în funcție de starea materială
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
pus piciorul, - tioc - mic suport din metal sau lemn scobit, de formă conică, în care cosașii țineau gresia folosită la ascuțitul coasei, - târnaț - coridor lung la case, construit în fața camerelor, - târși - crengi de copaci care aveau diverse întrebuințări ( fundații la clăile de fân, confecționarea greblelor pentru arături, etc.), - toartă - mâner de vase de bucătărie sau căni, - tocmi - a târgui, - tomni - a netezi, - topile - mici acumulări de apă de formă circulară de 2-3 m adâncime, care erau alimentate de izvoarele de la fund
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
traducerea "Fragmentelor"..., întâlnim sintagme cu forța expresiva, sinestezica, unele comune subdialecelor / graiurilor oltean și bucovinean, altele specifice floreștenilor / oltenilor, introduse pentru capacitatea lor dinamizatoare de «scene istorice», pentru relief «revitalizator»: "o croiră la fugă de mâncau pământul" (HF, I, 35), "claie peste grămadă aruncă oștirea lor" ("ibid", 102), "apucară la goana după Cumani cu dârlogii slobozi" ("ibid", 73), "dar sfatul cuminte era de-a surda" ("ibid"., 285), "Musa dete dos să scape" ("ibid.", 292) etc. În paralel cu traducerea "Fragmentelor...," la
Câmpul Cerbului () [Corola-website/Science/310397_a_311726]
-
de comunicare ale pictorului. Peisajele făcute la Moinești sau în satele învecinate, Hângani și Poduri, au o limpezime unică, în tematica abordată regăsindu-se o moară, o priveliște panoramică de case risipite printre dealuri, un șir de copaci sau câteva clăi de fân din capul satului. La Moinești, Luchian a lucrat majoritar în tehnica uleiului, fapt ce dă picturii o cromatică strălucitoare cu scânteieri și transparențe de smalț. Imaginile sunt caracterizate de un suport solid, dincolo de tumultul rezultat din afișarea plenară
Ștefan Luchian () [Corola-website/Science/297807_a_299136]
-
în lumea toată lumea largă destule măsele destule gîtlejuri în care să spargă să macine să îndese distanța care creștea mereu și restul cuvintelor pînă la moarte. Ion Stratan (din Pentameronul) TREI Aici lucrurile se încurcă. Memoria memoriei Imi dă, claie peste grămadă, de furcă, doar timbre Pentru fiecare cuvînt, doar imagini și scene, Desene fluturînd sfîșiate în vîrf de antene. Nu se poate vorbi. Se poate descrie. Cam unu la mie. Sus se văd zeii jucînd la zaruri necazuri și
Aer cu diamantele lui Cărtărescu, Iaru, Coşovei şi Stratan by Simona Tache [Corola-website/-/18749_a_20074]
-
nou băsist. Brain i-a spus că știe exact de cine au nevoie, Cliff Burton, care pe atunci cântă cu formația „Traumă”. Astfel, James și Lars au mers la un club unde concerta „Traumă”. Cum au intrat în club, o claie de păr roșu ce se mișcă foarte repede pe scena le-a atras atenția. Pe lângă asta, sunetul pe care chitară acestuia îl scotea i-a uimit pe cei doi. După ce James a numărat corzile a exclamat: „that’s a bass
Metallica () [Corola-website/Science/299797_a_301126]
-
patruzeci și patrulea episod al serialului de desene animate "Samurai Jack". Un client păros se așază pe scaun într-o frizerie pentru a fi tuns. Frizerul vorbăreț își laudă meșteșugul când deodată tresare și îi scapă mașina de tuns în claia clientului. Prin dreptul ferestrei trecea Jujunga, un vânător de recompense aborigen. Frizerul continuă tunsul, dar iar tresare: pe la fereastră trec I și Am, gemenele legendare cu înfățișare de pisică, despre care se spune că împărtășesc aceeași minte. Frizerul tresare apoi
Prințesa și vânătorii de recompense () [Corola-website/Science/319452_a_320781]
-
făcute de către promotorii Unirii cu Roma, situația materială a clerului care a intrat în comuniune cu Roma, nu s-a îmbunătățit substanțial după 1700, deși Sinodul din acest an a prevăzut ca fiecare casă era datoare să dea preotului o claie de grâu, o „feldără” de ovăz și două zile de clacă. Din aceste venituri preoții erau obligați, la rândul lor, să plătească atât contribuția față de stat, cât și față de vlădică. Împotriva acestei stări de lucruri s-a ridicat cu hotărâre
Preoții comunei Racovița () [Corola-website/Science/311784_a_313113]
-
Produsele lor le duc de obicei la târg în Aiud și Alba Iulia. Hotarul lor e în două câmpuri și ară de obicei cu 6 vite de jug. O găleată semănătură de toamnă dă (la recoltă bună ca sigur), 6 clăi, iar claia 3 mierțe (ferdele). O vadră de vin în an mijlociu vine la preț de 15 creițari. Păduri satul are suficiente. Nu și pășune, trebuind să-și pască vitele mai ales în hotarele satelor Stremț și Gârbova ungurească. În
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]
-
le duc de obicei la târg în Aiud și Alba Iulia. Hotarul lor e în două câmpuri și ară de obicei cu 6 vite de jug. O găleată semănătură de toamnă dă (la recoltă bună ca sigur), 6 clăi, iar claia 3 mierțe (ferdele). O vadră de vin în an mijlociu vine la preț de 15 creițari. Păduri satul are suficiente. Nu și pășune, trebuind să-și pască vitele mai ales în hotarele satelor Stremț și Gârbova ungurească. În conscripția generalului
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]
-
o amplă panoramă a unui spațiu rural deluros surprins la ceasul amiezii. În fundal se profilează un lanț muntos, acoperit cu păduri de confere. În planul median evoluază un cuplu uman ce adună fânul pajiștii cu greblele pentru a ridica clăile ce urmează să fie încărcate în carele goale, priponite în imediata vecinătate. În primul plan se situează trei personaje în atitudini total diferite: o femeie veghează somnul unor lucrători toropiți de oboseala muncii și de căldura sufocantă a zilei. Imaginea
Fred Micoș () [Corola-website/Science/310768_a_312097]
-
de povară, crește secara, orz, ovăz, in, cânepă, linte, cartof obișnuit. Este nevoie ca pământul să fie arat de trei ori pe an, și este nevoie să fie dat și cu îngrășământ. Pământul bine cultivat, după un köböl produce șase clăi, iar o claie dă o baniță și jumătate, foarte rar dă mai mult.” Despre creșterea animalelor au constatat: ”Sunt destule pășuni pentru toate neamurile de dobitoace... Izlazurile sunt bune, produc fân bun pentru hrănirea vitelor, dar câteodată, după revărsarea apelor
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
secara, orz, ovăz, in, cânepă, linte, cartof obișnuit. Este nevoie ca pământul să fie arat de trei ori pe an, și este nevoie să fie dat și cu îngrășământ. Pământul bine cultivat, după un köböl produce șase clăi, iar o claie dă o baniță și jumătate, foarte rar dă mai mult.” Despre creșterea animalelor au constatat: ”Sunt destule pășuni pentru toate neamurile de dobitoace... Izlazurile sunt bune, produc fân bun pentru hrănirea vitelor, dar câteodată, după revărsarea apelor Mureșului, ogoarele se
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
Omu), unde este amplasată o stație meteorologică. Parcul cuprinde o mare diversitate biologică, geologică, geomorfologică, carstul ce prezintă o importanță deosebită prin frumusetea peisajului și prin interesul științific: Peștera Ialomiței, Peștera Rătei, Cheile Zănoagei, Cheile Urșilor, Cheile Orzei, Cheile Tătarului, Clăile din Lespezi, Canionul Horoabei, lapiezuri, doline. Pe vârful Caraiman la altitudinea de 2291 m, a fost înălțată Crucea Eroilor Neamului vizibilă de la mare distanță, dedicată cinstirii memoriei eroilor neamului căzuți în Primul Război Mondial. Munții Bucegi (cuprinzând elemente naturale cu
Parcul Natural Bucegi () [Corola-website/Science/313455_a_314784]
-
uneori se tăia noaptea, pe lună sau la lumină farurilor de tractor, fiindcă tulpina era mai umedă noaptea și se tăia mai ușor, fără să fie distruse tulpina și frunzele }, plivitul grâului, recoltarea acestuia prin cosire, legarea snopilor, adunarea în "clăi", transportul la " arie " și treieratul propriuzis cu Batoza. Toamnă, în nopțile cu luna, avea loc tăiatul tulpinilor de porumb cu echipa { "tulei"}, iar pentru a trece timpul mai usor se cântă în grup diverse cîntece, amestecându - se glasuri de femei
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
organizare a muncii,în echipă și subechipă, a disparut odată cu apariția combinelor de cereale autopropulsate produse la "Semănătoarea " București. Apariția combinelor autopropulsate a dus la dispariția cosașilor, a secerătorilor și legătorilor. De asemenea s-a înlăturat transportul din câmp a clăilor de grâu și au dispărut din peisajul sătesc " Ariile "- adica locurile de treierat cu Batoza { și de colectare a cotelor }. După apariția combinelor s-a trecut la reorganizarea muncii în sectorul vegetal, renunțându-se la lucrul în echipe și trecându
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
arată că stroeștenii au ajuns la o înțelegere cu mânăstirea Bistrița ca „să dea opt oca de ceară pă fiecare anu la sfânta mănăstire Bistrița”. Iar în anul 1740 venitul de pe moșia Stroești este de 20 de taleri (echivalentul unei clăi de fân). La 28 ianuarie 1745 se arată ca moșia Stroești „"o stăpânea moșteni săteni și avea obiceiul cu legătură dă da pe an la mânăstirea Bistrița ughi 12, adică taleri 20"” (Leonăchescu - Năndrașu, 1971). Damaschin, arhimandrit al Argeșului și
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
ale Verei însă regina Olga a perseverat și în timp, Marea Ducesă Vera și-a îmbunătățit comportamentul. Ca domnișoară, ea era introspectivă, timidă, isteață. Nu-i plăceau ceremoniile. Aspectul ei fizic, ca și personalitatea ei, era destul de ciudat. Avea o claie de păr blond, buclat și scurt. Regele Karl și regina Olga au adoptat-o legal pe Marea Ducesă Vera în 1871. I-au aranjat căsătoria cu Ducele Eugen de Wurtemberg, sperând că în felul acesta ea nu va părăsi țara
Marea Ducesă Vera Constantinovna a Rusiei () [Corola-website/Science/317806_a_319135]
-
ostenită. Îmi vine să mă așez pe marginea drumului și să mor. Dar... n-am vreme. Am atâtea de făcut! Două zile am lucrat, la via dșomnuțlui Sadoveanu, ca să pun un pic de ordine în manuscrisele lui. Caietele, însemnările lui, claie peste grămadă într-un sac! Le-am scos, le-am netezit, le-am rânduit. Filosofie, psihologie, fizică, studii despre stil, versuri, teatru Papură-Vodă, Microcosm... Așa de tare m-a emoționat, așa de cumplit m-a speriat imensa bogăție de material
O epistolă necunoscută a Otiliei Cazimir by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4268_a_5593]
-
locurilor disponibile. De la gară Bușteni (883 m), urmăm bd. Libertății (șoseaua națională) spre stînga, pînă în dreptul str. Industriei (10 min de la gară). De aici, continuăm la dreapta pe această stradă, avînd în fața peisajul abruptului prahovean al Bucegilor dominat de Vîrful Claia Mare, si pieptul puternic al Caraimanului. După 20-25 min ajungem lîngă firul Văii Jepilor (dreapta), în punctul de ramificație a drumurilor. La stînga se desparte poteca spre cantonul Jepi prin V. Urlătorilor (traseul 4, marcaj triunghi albastru). Traseul nostru continuă
Cabana Caraiman () [Corola-website/Science/322748_a_324077]
-
ocupă din cele 8063 ha ale comunei doar 25 ha. Pășunile și fânețele naturale sunt cele mai bine reprezentate. În perioada de vară începe așa-numitul sezon de „ strâns al fânului”, nutreț pentru animale, care se depozitează mai întâi în clăi iar apoi toamna după ce se „cară” în clădituri sau se urcă în podul „șurilor”. De remarcat sunt acele „șuri cu paie” care încă mai există pe la unele din gospodăriile mogoșene (foto). Alte culturi nu prea găsim deși cu două-trei decenii
Comuna Mogoș, Alba () [Corola-website/Science/310094_a_311423]
-
două tarlale. Arătura se executa cu 6 boi sau cu 8 boi. Productivitatea medie a comitatului era de 3 ori sămânța, chiar de 4 ori pe terenurile cele mai bune din Crasna. În perioada 1721-1722 s-au recoltat 28.255 clăi de grâu, 7.296 clăi ovăz, 639 clăi orz, 936 clăi arac și 547 clăi mei, dintr-o claie obținându-se până la 50 litri boabe. În această perioadă se introduce porumbul, producția crescând de la 576,6 mierțe în anul 1722
Crasna, Sălaj () [Corola-website/Science/301787_a_303116]
-
cu 6 boi sau cu 8 boi. Productivitatea medie a comitatului era de 3 ori sămânța, chiar de 4 ori pe terenurile cele mai bune din Crasna. În perioada 1721-1722 s-au recoltat 28.255 clăi de grâu, 7.296 clăi ovăz, 639 clăi orz, 936 clăi arac și 547 clăi mei, dintr-o claie obținându-se până la 50 litri boabe. În această perioadă se introduce porumbul, producția crescând de la 576,6 mierțe în anul 1722 la 710,5 mierțe în
Crasna, Sălaj () [Corola-website/Science/301787_a_303116]