143 matches
-
le Maudit de Fritz Lang), sau în reprezentarea unei lumi robotizate și manipulate politic care o prefigurează pe cea din perioada crizei și a înfloririi nazismului (Metropolis de F. Lang, 1926). Cît despre forma expresionistă, aceasta se bazează pe folosirea clar-obscurului, a jocului agitat și plin de grimase al actorilor, a costumelor insolite și a unui decor angoasant ce reprezintă un peisaj urban cu străduțe străjuite de case șubrede. În al doilea rînd teatral, care, încă înainte de 1914, a fost puternic
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
asta reprezintă tabloul), pe măsură ce te uiți la el, În aceeași măsură va da senzație de coacere, de Împlinire. Așa și este. Și ca să revin la ultima pânză: nu există nici o Îndoială că este făcută de mână de meșteșugar. O dovedește clar-obscurul. Deasemenea nu există Îndoială În privința autorului, gir fiind cuvântul prof. Tempeanu, patriarhul de la Buftea. Îl voi Înrăma cum se cuvine și de fiecare dată când Îmi voi opri privirea pe el, Îmi voi aminti de Dl. Eugen Dimitriu, prieten al
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
acestui patchwork de parabole în care morala reduce anecdoticul la aproape nimic. Mă aflu adică în situația melomanului nevoit să judece o operă muzicală numai după libret. Luată ad litteram, fără vibrațiile execuției, Scriptura ne parvine despuiată de frisoanele în clar-obscur pe care o sută de oratorii și recviemuri având ca subiect patimile lui Isus, o mie de Fra Angelico, Rembrandt, Caravaggio sau Rouault le-au introdus printre rânduri și care acompaniază cu ritmuri de farandolă episodul regilor magi, al urcării
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
asta reprezintă tabloul), pe măsură ce te uiți la el, În aceeași măsură va da senzație de coacere, de Împlinire. Așa și este. și ca să revin la ultima pânză: nu există nici o Îndoială că este făcută de mână de meșteșugar. O dovedește clar-obscurul. Deasemenea nu există Îndoială În privința autorului, gir fiind cuvântul prof. Tempeanu, patriarhul de la Buftea. Îl voi Înrăma cum se cuvine și de fiecare dată când Îmi voi opri privirea pe el, Îmi voi aminti de Dl. Eugen Dimitriu, prieten al
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
experiențe culturale care se dovedesc incapabile să surprindă ce este unic și ireductibil într-o opera care se sustrage sensibilității canonice? Criticismul kantian? Nu, un travaliu prea obositor în fața fiecărei provocări. Poate că ar fi mai înțelept să păstrăm un clar-obscur în zona de inevitabilă redundanta a oricărui criteriu. În ciuda acestor precauții, orice ierarhie, oricât de reducționista ar fi, îl recomandă pe Mircea Vulcănescu lecturilor integrale. De la Nae Ionescu la «Criterion» o culegere de texte apărută la Humanitas în continuarea celor
Nostalgia enciclopedismului interbelic by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/13734_a_15059]
-
trăit în epoca ce s-a numit "vârsta de aur olandeză", timp în care cultura, știința, comerțul și influența politică a Olandei au atins apogeul. este autorul a 600 picturi, 300 gravuri și peste 2000 desene. Maestru al tehnicei de "clar-obscur", Rembrandt a fost ""singurul pictor care și-a putut permite să amestece noroiul cu strălucirea ochilor, focul cu cenușa, sau să facă culorile să strălucească proaspăt, ca o floare, pe giulgiul mortuar roz sau bleu deschis"" "(Élie Faure)". Rembrandt a
Rembrandt () [Corola-website/Science/297787_a_299116]
-
însă și maximul interpret al unei religiozități pioase și populare, mereu eficient în comunicarea celor mai complexe concepte teologice, cum o demonstrează deplin Cele Două Trinități. Artă lui Ribera se inspiră din caravagismul napolitan, dând viața unor scene de intens clar-obscur și de mare dramaticitate. Tema vizionarismului traversează întreaga artă spaniolă, de la operele lui El Greco (de ex. "Ruga din" "Ghetsimani") până la coșmarurile lui Goya, sec. al XVIII-lea. În 1842 (pe vremea când pictură flamanda îi intersa numai pe colecționarii particulari
National Gallery, Londra () [Corola-website/Science/307374_a_308703]
-
și "vizibilă" a barocului. În arhitectura de tip baroc, accentul cade pe folosirea elementelor arhitectonice ce conferă măreție și grandoare, așa cum ar fi: coloane masive, bolți înalte, arcade largi, domuri copleșitoare, culori de intensități puternic contrastante (așa-numita metodă a clar-obscurului, care a fost folosită în special în pictură), volume și spații goale impresionante. Comparate cu clădirile realizate anterior, interiorul unei clădiri executate în stil baroc aduce ca una din inovațiile sale esențiale folosirea unui imens spațiu interior la intrare urmat
Baroc () [Corola-website/Science/299451_a_300780]
-
Robusti) a fost unul dintre cei mai mari pictori ai școlii venețiene, probabil ultimul mare pictor al Renașterii italiene și fără îndoială unul din primii pictori folosind o manieră baroc în pictură. În "Cina cea de taină", folosirea accentuată a clar-obscurului, a diagonalei ascendente în jurul căreia gravitează întrega compoziție, a dramatismului momentului surprins în punctul său critic și redat ne-echivoc cu măiestrie, precum și a culorilor saturate, ce umplu cadrul picturii, reprezintă tot atâtea elemente baroc. În Eneas scapă din Troia
Baroc () [Corola-website/Science/299451_a_300780]
-
mai curând „introspective”. Formația e cunoscută și pentru tendințe de a include progresiv în compozițiile lor; cu o atmosferă ce aparține totuși de tipul gotic. Criticul Eduardo Rivadavia (Allmusic) comentează la adresa stilului muzical al formației: „atracția ține de sondarea contrastului clar-obscur în echivalent sonor. Tensiunea chinuitoare dată de riff-urile apăsătoare de chitară și de bateria foarte energică vin în contact cu sonoritatea complexă, însuflețită și dulce a aranjamentelor pentru coarde sau orchestră.” Epica folosește aceeași marcă aplicată de alții formații de
Epica () [Corola-website/Science/305020_a_306349]
-
Baldi Layyaro, Pietro Rotari, Marcantonio Franceschini, Gregorio Lazzarini din colecția noastră.Ele încearcă să exemplifice câteva din inovațiile stilistice ale picturii italiene din secolul al XVII-lea ca: larga deschidere a compoziției, accentuarea voită a motivului central, funcția plastică a clar-obscurului, totul înclinând spre sugerarea mișcării. Compozițiile „Atalanta și pețitorii” de G.B. Pittoni și „David cu capul lui Goliat”, de Pompeo Batoni, ilustrează în colecția noastră accentuarea aspectelor decorative ale picturii italiene din veacul al XVII-lea, reflectând gustul pentru opulența
Muzeul de Artă din Timișoara () [Corola-website/Science/305279_a_306608]
-
Robusti) a fost unul dintre cei mai mari pictori ai școlii venețiene, probabil, ultimul mare pictor al Renașterii italiene și, fără îndoială, unul din primii pictori folosind o manieră barocă în pictură. În "Cina cea de taină", folosirea accentuată a clar-obscurului, a diagonalei ascendente în jurul căreia gravitează întreaga compoziție, a dramatismului momentului surprins în punctul său critic și redat ne-echivoc cu măiestrie, precum și a culorilor saturate, ce umplu cadrul picturii, reprezintă tot atâtea elemente baroc. În Eneas scapă din Troia
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]
-
un strat din glet de ipsos. Stilistic, pictura aparține școlii realiste de influență italiană, care se întrepătrunde cu filonul bizantin ortodox, creând un stil propriu lui Gh. Tattarescu. Se remarcă forța desenului, arhitectura sobră a compozițiilor, tehnica impecabilă a folosirii clar-obscurului, impresia de spațiu și profunzime. Biserica păstrează obiecte cu valoare de patrimoniu dăruite, de-a lungul veacurilor, de ctitori: un epitaf al Mântuitorului, brodat în fir, din anul 1793; o icoană împărătească ferecată în argint, din anul 1803; două icoane
Biserica Oțetari () [Corola-website/Science/317058_a_318387]
-
înălțime, rezultând figuri în mărime naturală. Se spune că acest tablou descrie orgasmul feminin. Gama de culori este destul de îngustă fiind compusă din negru, maro și gri în contrast cu alb și galben. Imaginea este împărțită în zone de lumină și întuneric (clar-obscur). Colțul din stânga sus este iluminat, atrăgând atenția asupra figurii feminine și asupra gurii calului. Partea dreaptă a picturii este întunecată întrezărindu-se spatele și coada calului. Conceperea operei a început în 1889, când Podkowiński se afla la Paris, dar apariția
Extazul () [Corola-website/Science/329312_a_330641]
-
de Uniunea Artiștilor Plastici din R. Moldova. Lucrările apărute în 1975-1985 poartă amprenta influenței creației lui M. Grecu. Pictura din acești ani atestă existența mai multor tangențe, ce se referă la utilizarea netradițională a coloranților, la obținerea unor efecte de clar-obscur, factură și volum. Lucrările apărute între 1985-1995 relevă o nouă etapă în creația artistului, o altă modalitate a gândirii maestrului.) Mai târziu, în 1989 este titularizat Membru al Uniunii Artiștilor Plastici din Moldova. În 1990 participă la elaborarea Stemei de
Andrei Mudrea () [Corola-website/Science/335399_a_336728]
-
și anume cele istorice sau mitologice. Elev al lui Jan Cossiers (1600-1671) în perioada în care acesta lucra alături de Rubens (cca. 1635), Savoyen avea să fie influențat în special de mișcările artistice carravagești caracterizate de influența tenebrismului și de folosirea clar-obscurului. O dovedește și lucrea Triumful lui Neptun, scoasă acum la licitație și evaluată la 5.000 - 8.000 de euro. Să adăugăm și Vedere către dealul Patriarhiei, de Adam Bălțatu (1899, Huși, Vaslui - 1982, București), unul dintre peisagiștii remarcabili din
Licitația Colecției familiei Halfon-Elias by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104296_a_105588]
-
Mengs. În scrierile sale, în limbile spaniolă, italiană și germană, Mengs a prezentat o teorie eclectica a artei, considerând că se poate atinge perfecțiunea printr-o combinație bine realizată de diverse calități excelente: design grecesc, expresia artistică a lui Rafael, clar-obscurul lui Correggio și culoarea lui Titian.
Anton Raphael Mengs () [Corola-website/Science/336228_a_337557]
-
O sală aproape plină a urmărit o versiune scenică sugerând cumva localizarea în lumea antică, doar vag în Elada, prin profilarea unui edificiu cu arhitectură specifică în tabloul Corintului; în rest, coloane și trepte-practicabile, într-un permanent semiîntuneric (dar nu clar-obscur) în tonuri albastre sau, în același tablou, într-un orange ceva mai luminos, costumele cenușii, cu o croială poate mai apropiată de portul țăranilor europeni din Evul Mediu timpuriu, uniformizând masa corului, dar și soliștii, purtând invariabil peruci (probabil) cărunte
Un "Oedip" cenu?iu by Anca Florea () [Corola-other/Journalistic/83554_a_84879]