420 matches
-
a putea coagulă o transformare global] istoric]. Pe de alt] parte, preocuparea pentru interesul universal sau pentru dreptate la nivel abstract poate avea rezultate doar dac] servește ca pretext iluzoriu pentru promovarea interesului de clas] bine definit. Aceste interese de clas] sunt forțele conduc]toare ale istoriei. Ele sunt departe de a fi imparțiale - nu doresc realizarea bun]st]rii generale sau a drept]ții imparțiale, ci instaurarea și protejarea unui anumit set de relații de producție, care ar însemna emanciparea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
bun]st]rii generale sau a drept]ții imparțiale, ci instaurarea și protejarea unui anumit set de relații de producție, care ar însemna emanciparea și dominația unei anumite clase sociale în circumstanțe istorice date. Marx apeleaz] doar la interesele de clas] ale proletariatului revoluționar în susținerea pleadoariei pentru înl]turarea capitalismului și crearea unei societ]ți mai emancipate și mai umane. Marx crede c] interesele de clas] ale proletariatului îi vor atrage și pe cei care nu sunt proletari, dar sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
unei anumite clase sociale în circumstanțe istorice date. Marx apeleaz] doar la interesele de clas] ale proletariatului revoluționar în susținerea pleadoariei pentru înl]turarea capitalismului și crearea unei societ]ți mai emancipate și mai umane. Marx crede c] interesele de clas] ale proletariatului îi vor atrage și pe cei care nu sunt proletari, dar sunt capabili s] înțeleag] din punct de vedere teoretic procesul istoric (MEW 4, p. 472, CW 6, p. 494). Acest apel apare dintr-o identificare informat] cu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
deosebit prin aceea c] apelul s]u ultim este un apel la rațiune imparțial]. Sistemul vieții etice este un sistem al drepturilor, al datoriei și al drept]ții care actualizeaz] binele universal; el include chiar și morală. Totuși, interesle de clas], definite din punct de vedere marxist, nu sunt „morale” nici m]car într-un sens extins. Ele reprezint] interesele unei clase aflat] în conflict cu o altă și pot fi promovate numai pe seama intereselor dușmanilor de clas]. Aceste argumente sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Totuși, interesle de clas], definite din punct de vedere marxist, nu sunt „morale” nici m]car într-un sens extins. Ele reprezint] interesele unei clase aflat] în conflict cu o altă și pot fi promovate numai pe seama intereselor dușmanilor de clas]. Aceste argumente sunt valabile pentru orice clas], nu doar pentru proletariat. Echivalarea intereselor proletariatului cu interesele universale sau cu un bine imparțial (acesta este cazul trat]rii lor că moral]) este pentru Marx un model de falsificare ideologic] - și chiar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de vedere marxist, nu sunt „morale” nici m]car într-un sens extins. Ele reprezint] interesele unei clase aflat] în conflict cu o altă și pot fi promovate numai pe seama intereselor dușmanilor de clas]. Aceste argumente sunt valabile pentru orice clas], nu doar pentru proletariat. Echivalarea intereselor proletariatului cu interesele universale sau cu un bine imparțial (acesta este cazul trat]rii lor că moral]) este pentru Marx un model de falsificare ideologic] - și chiar un act de tr]dare a mișc
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
iar urm]rirea lor ofer] o justificare ce transcende interesele conflictuale ale unor indivizi sau grupuri. Din perspectiv] marxist], acest lucru este imposibil atât timp cât exist] o societate divizat] pe clase, iar iluzia ideologic] a moralei const] în deghizarea intereselor de clas] în interese universale. Marx și Engels cred ins] c] dup] abolirea acestui tip de societate, indivizii vor putea relaționă doar în calitatea lor de ființe umane, ale c]ror interese pot diferi uneori, dar sunt unite în participarea lor comun
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
punct de vedere este ușor de înțeles c] Engels vorbește de o „moral] uman] real]” a unei viitoare societ]ți, chiar dac] această implic] o revizuire a conceptului marxist de moral] că pretenție fals] de universalitate degizat] în ideologii de clas]. Nu trebuie s] trecem totuși cu vederea faptul c] Engels consider] c] aceast] „moral] uman] real]” se va realiza doar în viitor și nu acum când suntem prizonieri ai unei societ]ți divizate pe clase și ai conflictelor ei inerente
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Theory, file://:\Relevance%20theory.htm Wittgenstein, L. (1991): Tractatus logicofilosoficus, traducere și note Alexandru Surdu, București, Humanitas Wittgenstein, L. (2003): Cercetări filosofice, traducere din germană Mircea Dumitru și Mircea Flonta, București, Humanitas Zeman, J., Peirce’s Theory of Signs, www.clas.ufl.edu/users/jzeman/peirces th eory of signs.htm 320</reflist> Corpus Înregistrare nr. 1 Data și ora: 27.03.2009, 19 30 Locul: În interior; preluare emisiune TV Participanții: T = consilier prezidențial, la telefon C = analist politic; În studioul televiziunii; specialist
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
teoretică și o alta experimentală. Dezvoltă elevului de a selecta informația. Proiectul Începe În clasă, prin explicarea sarcinii și, dacă este posibil, prin Începerea rezolvării acesteia, se continuă acasă, pe parcursul a câtorva zile sau săptămâni și se Încheie tot În clas, prin prezentarea În fața colegilor a produsului realizat. Învățătorul trebuie să coordoneze elevul: - Să utilizeze tehnici de muncă intelectuală; - Să interpreteze informațiile oferite de izvoare istorice; - Să parcurgă etapele realizării proiectului: - alegerea temei; - programarea etapelor de lucru; - identificarea și selectarea resurselor
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Ioana Chichirău, Elena Isachi () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93556]
-
Scrisoarea din 11/22 ianuarie 1788 a episcopului Dosoftei Herescul adresată lui Daniil Vlahovici, învățătorul Școlii Clericale din Suceava, atestă prezența a 16 seminariști în trei clase. Dintre aceștia, cei aflați în "clasa de mijloc" și "cei care sunt în clasul al triile, au să mai rămâie în școală pe o vreme, să învețe până vor săvârși învățătură", iar "cei ce se socotesc că au săvârșit învățătura" trebuiau să dea un examen cu Vlahovici. Dacă erau găsiți "vrednici de preoție", urma
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
alegerea a fost promptă. În catalogul întocmit pe luna mai 1850 îl aflăm înscris la cursul elementar pe Eminovici Gheorghi, vârsta: 5 ani, religia: ortodoxă, intrat în clasa I-a: 10. I. 1850, calitatea părinților: kăminar, locul nașterii: Dumbrăveni. În clasul întâi este înscris și Eminovici Șerban; 9 ani, ort., 10 I. 1850, calitatea părinților: kăminar, Dumbrăveni 46. În iunie și iulie apar aceiași elevi. Pentru anii 1852, 1856 și 1860 cataloagele se găsesc la Iași; în septembrie 1852, Eminovici Ilie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
10 I. 1850, calitatea părinților: kăminar, Dumbrăveni 46. În iunie și iulie apar aceiași elevi. Pentru anii 1852, 1856 și 1860 cataloagele se găsesc la Iași; în septembrie 1852, Eminovici Ilie este înscris la cursul elementar, iar Eminovici Gheorghe la clasul al II-lea. În aceleași cataloagele sunt trecuți și în lunile octombrie 1852, noiembrie și decembrie 185247. Programele școlare cuprindeau: citirea sf. rugăciuni, scrierea, gramatica, catehismul, aritmetica, geografia și istoria patriei. Se adăugau la acestea după caz dictando, traducerile, analis
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
GH., Gramatică românească sau observații gramaticești asupra limbei românești. Pentru școalele normale și ghimnaziale. Partea I-a, etimologiă, II parte, sintactică, Iașii, Tipografia S. Mitropolii, 1833. 1835 [1]. Gramatica rumânească, tipărită cu cheltuiala din Casa Școalelor publice și priimită în clasurile de începători, București, Tipografia lui Eliad, 1835. 1840 [1]. GOLESCU, IORDACHE, Băgări de seamă asupra canoanelor gramaticești, București, Tipografia lui Eliad, 1840 1848 [1]. BĂLĂȘESCU, NICOLAU, Gramatica română pentru seminarii și clase mai înalte, (Gramatica dacoromână), sibiu, tipografia lui Gheorghiu
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
română. Limbi moderne. Vol. II. Redactarea : prof. dr. C. .Negreanu, prof. D. Șonea, Drobeta-Turnu-Severin, [f.,e.], 1983, 91 .p. [42] CAZACU B., Reflecții asupra noii Programe de limba română, în “Limbă și literatură”, vol. 1, 1983, p. 78-86 (carențe - programe clas. V-VIII). [43] CHIOREANU, MARGARETA, Fenomenul de interferență în mediul școlar, dovadă a rezistenței graiurilor populare, AnICED-B, 2, 1983, p. 331-358. [44] CHISCOP, LIVIU Propuneri privind predarea noțiunilor de vocabular în clasele gimnaziale, LL, .nr 3,1983 [45] CHIȘ ȘTER
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
laude barbare. Să nu cugete cineva că e prea mult pretențios Curierul ăsta. El nu cere mult, e foarte modest. Cere de la scriitorii români să dea lumei să priceapă că și-a făcut învățăturile regulat încai pînă la al doilea clas de umanioare. Mai ușor decît așa n-are cum fi. Cine dorește gloria, onoarea de scriitor cată să o cumpere cu un preț; și la noi toate sunt ieftine: pîinea, sarea, carnea, fînul și orzul; e ieftin prin urmare și
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
acum in praxi împedecătoriu, iar nu îndemnătoriu la o cultură mai slobodă și mai înaltă. Împovorarea memoriei cu apăsarea înțelesului și a judecății tinerilor, aceasta este caracteristica școalelor noastre. Ce mirare dară, dacă tînărul sau junele, cum scapă dintr-un clas într-altul, trîntește cărțile și clasicii cei scumpi, a căror el numai spinii, iar dulceața nu o au simțit niciodată; și acela, care aruncă teologia morală în Murăș, mai are soți destui într-alt înțăles. Cîți sînt carii petrec școalele
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
o au simțit niciodată; și acela, care aruncă teologia morală în Murăș, mai are soți destui într-alt înțăles. Cîți sînt carii petrec școalele toate, fără să știe oare mai sînt alte cărți de acel feliu, afară de cele prescrisă prin clasuri. Clasicii, carii ar trebui să ne fie cea mai scumpă hrană pentru mintea și inima noastră nu-i prețuim din destul! Dar să le lăsăm aceste, că sînt cam supărăcioase. Atîta zic numai, cum că, pe lîngă toate scăderile și
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
aplicarea măsurilor prevăzute la alin. (10) pe cheltuiala făptuitorului, cu excepția cazului în care există motive temeinice pentru ca acesta să nu suporte cheltuielile. ... (12) Măsurile prevăzute la alin. (10) lit. b) și c) pot fi dispuse și de procuror cu ocazia clas��rii sau renunțării la urmărirea penală. Dispozițiile alin. (10) lit. c) nu se aplică pentru construcțiile realizate cu încălcarea drepturilor privind opera de arhitectură, protejate prin prezenta lege, dacă distrugerea clădirii nu este impusă de circumstanțele cazului respectiv. ... ------------ Alin. (12
LEGE nr. 8 din 14 martie 1996 (*actualizată*) privind dreptul de autor şi drepturile conexe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113866_a_115195]
-
majorității". În schimb, "democrația socialistă", care va fi discutată în următorul subcapitol, este "autentică" deoarece "servește poporului pentru asigurarea dezvoltării societății, a progresului ei continuu" (Prisca: 1978, 308). În ceea ce privește drepturile politice, acestea fuseseră deja implementate în numele "Eroic[ei] noastr[e] clas[e] muncitoare" care "își îndeplinește cu cinste misiunea sa istorică de clasă conducătoare a societății" și "mobilizează eforturile întregului popor pe drumul făuririi societății socialiste multilateral dezvoltate" (Ecobescu: 1983, 104). Nemaiexistând clase antagonice a căror luptă să antreneze o configurație
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
cunoscut, Tu, care-ai stat bătaia s-asculți, pe cea din urmă.” (T. Arghezi, 80) Precedat de diferite prepoziții, adverbul situează propoziția circumstanțială temporală într-un raport de anterioritate: până când: „Tu le vezi primind elevii cei imberbi în a lor clas, Până când din școala toată o ruină a rămas.” (M. Eminescu, I., 140) sau într-un raport de posterioritate: de când: „De când căzu un trăsnet în dom - de-atunci în somn Ca plumbul surd și rece el doarme ziua toată.” (M. Eminescu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
m Proiectarea acestei unități de învățare are următoarele caracteristici definitorii: * nr. de ore repartizate: clasa a I a 6-8 ore, clasa a IVa 6-8 ore, clasa a Va 4-6 ore, clasa a VIa 8-10 ore, clasa a VIIa 8-10 ore, clas 6 ore. g în acest capitol; de predare - învăț demonstrația, meto algoritmizarea, m da globală, metoda analitică, instruirea programată da jocului; sistemul de exerciții ș materiale: mingi de tenis de câm culoar de aruncare, zonă de recepție, mingi de oină
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
fie înțeles în oarecare chip.“ Și în celelalte gazete ale timpului glosele se revarsă ca dintr-un corn al abundenței. În 1834, cu prilejul înscăunării lui Mihail Sturza, Albina românească nu întârzie „a împărtăși detailul (cu amăruntul) primirii ce toate clasurile s-au grăbit a face m.-sale“. La intrarea în Iași, domnitorul trece pe sub „un strălucit arc de triamv colosal (foarte mare)“. La Mitropolie, „mădularii Sfatului administrativ au primit pe m. s. înaintea porticului (pridvor)“; „ulița domnească aproape de piață era
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
asimilare, deși cauzele și rezultatele diferă, evidențiază neologismele „în frac“ sau, mai bine spus, cele „în redengotă“. Prefer a doua denumire pentru că reflectă nemijlocit fizionomia unei serii masive de cuvinte, în formele uzuale ale deceniilor 4-6: anonsa, benefis, burjuazie, capriț, clas, consert, dicsioner, ecselensie, enteres, familier, fraz, jaluzie, librer, mensionată, naturel, nuansă, orizon, prințip, problem, proțes, provințial, renonsa, retirat, seansă, semplu, solenel, soțietate, surfață, surnatural, șartă etc. Recitind o asemenea listă de termeni, uiți de la o vreme că i-ai extras
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
în același an de gramatica lui Heliade, însă aici, slavă Domnului, ele se prezintă limpede, scutindu-ne de controverse și de dubii. Influența lui Heliade patronează și anonima Grămatică rumânească, „Tipărită cu cheltuiala din Casa școalelor publice și priimită în clasurile de începători. București. În Tipografia lui Eliad. 1835“. Alfabetul de la 1828 este redus aici la 27 de litere, prin eliminarea lui 7 și y. După o informație pe care n-am izbutit s-o verific, ar mai fi apărut, tot
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]