421 matches
-
urmat În anii ’30, nu trebuia decît s... se copieze cît mai fidel un model a c...rui miz... Stalin a definit-o f...r... ocolișuri În 1928: distrugerea clasei ț...r...nești, care, „cu proprietatea ei individual... este o clas... În rîndurile c...reia se pitește capitalismul, o clas... degenerat... și Întreținut... de capitaliști, chiaburi și În general de tot soiul de exploatatori”. În lipsa unei definiții clare a termenului „chiabur”, conduc...torii locali au toat... libertatea de a-i lichidă
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
copieze cît mai fidel un model a c...rui miz... Stalin a definit-o f...r... ocolișuri În 1928: distrugerea clasei ț...r...nești, care, „cu proprietatea ei individual... este o clas... În rîndurile c...reia se pitește capitalismul, o clas... degenerat... și Întreținut... de capitaliști, chiaburi și În general de tot soiul de exploatatori”. În lipsa unei definiții clare a termenului „chiabur”, conduc...torii locali au toat... libertatea de a-i lichidă, cu acest prilej, pe indezirabili și mai ales pe
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
este În realitate doar un segment dintr-o politic... mai ampl..., care Încearc... s... limiteze dezvoltarea exploatației ț...r...nești, inserînd-o Într-un dispozitiv de controale și constrîngeri. E o politic... «anti-ț...r...neasc...» care, sub acoperirea luptei de clas..., Îi afecteaz... pe toți exploatatorii. Eliminarea chiaburilor este pretextul folosit pentru a comite crime În num...r cît mai mare”. S-ar fi putut crede c..., sub imperiul necesit...ții, f...rîmițarea funciar... la care contribuiser... reformele agricole din 1945
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
Dintre cele care au avut un ecou r...sun...tor putem cîtă scrisoarea adresat... În martie membrilor Partidului Comunist de c...tre doi tineri militanți polonezi, Jacek Kuroń și Karol Modzelewski: „Clasa muncitoare, scriu ei, mai mult decît oricare alt... clas... social..., are nevoie de democrație (...). Partidul care guverneaz... deține monopolul puterii (...). În Polonia, criza agraveaz... nu doar condiția material... a clasei muncitoare, ci și condiția ei social... și cultural...: Îi adîncește sclavia...”. Cei doi autori vor fi condamnați la 3
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
furtunoasa vizit... a lui Gorbaciov la București, În mai 1987, el a criticat permanent Perestroika, sub toate formele ei: „Trebuie s... combatem hoț...riț - afirmă, de exemplu, la 29 aprilie 1989 - tezele despre dezideologizarea relațiilor internaționale, sl...birea luptei de clas..., precum și celelalte teze antiștiințifice și antirevoluționare ce r...spîndesc numai confuzie și distrug Încrederea clasei muncitoare În forță ei... (și) În victoria inevitabil... a socialismului”. Nu mai bune erau relațiile cu democrațiile populare est-europene ce aleseser... calea reformei, Polonia și
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
cîteva exemple, de aceeași factură, pe care nu le mai analizăm în detaliu, pot fi: Leamna (sat vecin cu Sărbătoarea, posibil provenit din lat. ligna), Parîng (< parîngă, „creastă înaltă alcătuită din stînci mari și pietre tari“ < lat. pop. *palanga, palanca < lat. clas. phalanga), Sturu (< stur, „țurțur de gheață“ < gr., stylos, „stîlp, pilă, pieu“), Rîu Bărbat (< lat. rivus barbatus), Rîu de Mori (popular Rîu de Moare < lat. rivus de molae), Sîncel (< lat. *summicelus, „culme mică“), Sumat (< lat. summatus, „vîrf în formă de culme
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
i interpretarea. De(i posibilitatea într(rîi observatorului (ntr-un anume context social este condi(ionat( fie de diferen(ele ce se reg(sesc (n cadrul societ((îi, fie de o serie de caracteristici personale ale cercet(torului (vîrst(, sex, etnie, clas( social(), acestea pot fi surmontate dac( exist( dorin(a real( de comunicare (i cunoa(tere reciproc(. Care va fi rezultatul? (ntîlnindu-l pe Cel(lalt (i cunoscîndu-l, ajungem (n cele din urm( s( (tim cine sîntem, s( ne descoperim pe noi
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
precizat: vom exclude din acest cîmp toate formele de observa(îi a situa(iilor construite sau provocate de cercet(tor, precum cele din laborator sau întîlnirile organizate (i animate pentru a provoca reacțiile unui grup deja existent (un atelier, o clas(, un serviciu) sau unui grup special format cu aceast( ocazie. (Webb et al., 1970(. Vom l(să deci la o parte observa(iile experimentale de psihologie sau de psihologie social( (i observa(iile de studiu calitativ al marketingului. (n observa
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
iaz( de toate formele de observa(ie a situa(iilor provocate sau construite de cercet(tor, precum cele de laborator sau cele ale reuniunilor organizate (i animate pentru a face să reac(ioneze un grup deja existent (un atelier, o clas(, un serviciu) sau un grup format pentru aceast( ocazie. Adesea practicat( de psihologia experimental(, de sociologia de interven(ie, de psihologia social( (i de studiile calitative (n materie de marketing, observă(ia de tip experimental examineaz( efectiv comportamentul persoanelor, (n
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
propria scar( de m(rîmi, iar vîrstă persoanelor observate depinde de condi(iile foarte diferite ale mediilor sociale (i de modurile de via((. (n toate aceste cazuri, observatorul trebuie s( formuleze explicit dup( care indicii a clasat persoanele într-o clas( de vîrst( sau alta, corespunz(toare fiec(rui sex. Observatorul este adesea tentat s( claseze (i s( contabilizeze persoanele (n categorii determinante precum clasele sociale. El nu se refer(, (n general, la o clasificare abstract(, ci la tr(s(turile
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
a oferit primul exemplu al unui studiu sociologic empiric, punînd accentul asupra rolului localiz(rîi fenomenelor (n spa(iu. El a stabilit mai întîi modele de distribu(ie a populă(iei (n spațiul oră(ului dup( pozi(ia lor de clas(: boga(îi locuiesc (n vestul londonez, s(racii clasei muncitoare (n est. H(r(ile colorate indicau distribu(ia claselor sociale strad( cu strad(: de la clasele de jos, (n negru, pîn( la clasele (nalte, (n galben. Activit(tile industriale (i
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
priori. Principalele etape ale realiz(rîi unei observa(îi 1. Rela(ia cercet(torului cu mediul supus observa(iei Rela(îi anterioare existente sau nu. Experien(a prealabilă. Caracteristicile proprii cercet(torului (n rela(ie cu mediul: sex, vîrst(, etnie, clas( social(. 2. P(trunderea (intrarea) (n mediu Descoperirea. Cu cine negociezi? Ce promi(i? Ce (ntrebi? Conștientizarea perspectivei adoptate. Introducerea: ierarhie, informatori, formarea unei re(ele proprii (i pericolul cîtorva alian(e ini(iale. 3. Stabilirea (n mediu Ce trebuie
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
aici acest rol de tip experimental [Junker, 1980, pp. 35-37; trad. H.P.]. Importan(a caracteristicilor observatorului Diferen(ele care traverseaz( aceea(i societate condi(ioneaz( posibilitatea observatorului de a intra (ntr-un mediu sau altul. Caracteristicile cercet(torului sex, vîrst(, etnie, clas( social( joac( un rol dublu. Pe de o parte, ele contribuie la explicarea interesului acestuia pentru mediul observat; pe de alt( parte, ele determin( par(ial capacit(țile sale de a penetră (n acest mediu, de a fi acceptat (i
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
deschis? �n form? de semicerc c?tre portul la Lune (1785). Numeroasele teatre construite �n vremea aceea �n Fran?a au o miz? social?, pentru c?, a?ez�nd acolo pe to?i spectatorii, arhitec?îi abolesc un privilegiu de clas?. Astfel procedeaz? la Teatrul Francez (1767-1782) Peyre ?i De Wailly, care �i reamenajeaz? C�ț despre biserică Saint-Philippe-du-Roule (Paris, 1768-1784), oper? a lui J. F. Ț. Chalgrin (1739-1811), aceasta impune un neoclasicism �n manieră antic?: portic auster, spa?iu unitar
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
leafa de 1000 lei, iar altul de 800 lei. Erau prevăzute cheltuieli și pentru școlile începătoare pentru fete, unele școli cu „tinerea a 10 fete în internat". Se făceau referiri și la finanțarea școlilor reale în Iași, Botoșani, Galați și Clasul Codreanu de la Bârlad. Deci în 1846 pe lângă Școala publică nr. 1 din Bârlad avea să se înființeze pentru pregătirea secundară a elevilor un „clas real", în care să se învețe și limba latină, așa cum dorise testatorul - comisul Gheorghe Roșca Codreanu
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
fete în internat". Se făceau referiri și la finanțarea școlilor reale în Iași, Botoșani, Galați și Clasul Codreanu de la Bârlad. Deci în 1846 pe lângă Școala publică nr. 1 din Bârlad avea să se înființeze pentru pregătirea secundară a elevilor un „clas real", în care să se învețe și limba latină, așa cum dorise testatorul - comisul Gheorghe Roșca Codreanu. La 1 septembrie 1858, Clasul real Codreanu avea să se transforme în giumnaziu, o școală mai înaltă, care în 1864 avea să devină Liceul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
în 1846 pe lângă Școala publică nr. 1 din Bârlad avea să se înființeze pentru pregătirea secundară a elevilor un „clas real", în care să se învețe și limba latină, așa cum dorise testatorul - comisul Gheorghe Roșca Codreanu. La 1 septembrie 1858, Clasul real Codreanu avea să se transforme în giumnaziu, o școală mai înaltă, care în 1864 avea să devină Liceul Codreanu. Aceasta este rezultatul intrării în vigoare a legii instrucțiunii publice din 25 septembrie 1864, corolar al străduinței unor intelectuali și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
pentru vremea aceea, Ion Popescu se stabilește la Bârlad la 20 septembrie 1851 ca profesor la Școala primară publică, înființată de stat în 1832 și care se numea Școala Domnească, singura din oraș dar și ca profesor de latină la „clasul Codreanu". Ca profesor și director la Școala publică primară de la 20 septembrie 1851 până la 20 septembrie 1860, spune el, de unde în 1851 a primit o singură școală, pentru că atât era în tot orașul și județul Tutova, cu trei clase și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cu intrarea asigurată spre noua unitate de învățământ dinspre Ulița Măjilor. Cum domnitorul întărise proiectul construcției, pe acel loc, cu câteva zile mai înainte, Epitropia Învățăturilor Publice stabilise și un calendar foarte strâns al licitației, menit să grăbească "înființarea unui clas industrios dintre pământeni": prima strigare urma a se face la 28 martie, a doua, în ziua de 1 aprilie, iar anunțarea câștigătorului, sau "hareciluirea", pe data de 6 a aceleiași luni23. Măsura, devenită imperativă, se impunea cu atât mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
cunoscut, Tu, care-ai stat bătaia s-asculți, pe cea din urmă.” (T. Arghezi, 80) Precedat de diferite prepoziții, adverbul situează propoziția circumstanțială temporală într-un raport de anterioritate: până când: „Tu le vezi primind elevii cei imberbi în a lor clas, Până când din școala toată o ruină a rămas.” (M. Eminescu, I., 140) sau într-un raport de posterioritate: de când: „De când căzu un trăsnet în dom - de-atunci în somn Ca plumbul surd și rece el doarme ziua toată.” (M. Eminescu
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
atât de bălțată și a examina fiecare din părticelile ce compun ast mozaic social, trebuie meditare [...]. Aceste șaptesprezece părți de naturi și calități diverse către societate, de corp către corp și de individ către individ, după căderile fiecăria bresle, fiecăria clas din breaslă, fiecăruia rang din clasă și fiecăruia individ din rang, compun mozaicul social ce analizez, căruia n-am putut găsi un nume mai propriu 127. Anticipând teza următorului capitol, aș remarca faptul că în cultura română ideile despre autonomia
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
nostru autor dramatic, GL, 1956, 36; Popovici, Studii, I, 402-422; N. A. Ursu, Tragedia „Oreste” a lui Voltaire tradusă de C. Conachi, IL, 1960, 9; Cornea, Studii, 79-102; Brădățeanu, Istoria, I, 100-102; Anghelescu, Preromant. rom., 134-136, 143-173; Gáldi, Introducere, 118-122; Păcurariu, Clas. rom., 43-47; Cornea, Originile, 302-320; Paul Cornea, Lumières roumaines et libéralisme français: entre C. Conachi et Pierre d’Herbigny, CREL, 1976, 1; Roxana Sorescu, Metamorfoze ale liricii erotice, STRS, 99-102; Emil Manu, Costache Conachi, RL, 1978, 37; Alexandru Teodorescu, Costache
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286353_a_287682]
-
laude barbare. Să nu cugete cineva că e prea mult pretențios Curierul ăsta. El nu cere mult, e foarte modest. Cere de la scriitorii români să dea lumei să priceapă că și-a făcut învățăturile regulat încai pînă la al doilea clas de umanioare. Mai ușor decît așa n-are cum fi. Cine dorește gloria, onoarea de scriitor cată să o cumpere cu un preț; și la noi toate sunt ieftine: pîinea, sarea, carnea, fînul și orzul; e ieftin prin urmare și
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
acum in praxi împedecătoriu, iar nu îndemnătoriu la o cultură mai slobodă și mai înaltă. Împovorarea memoriei cu apăsarea înțelesului și a judecății tinerilor, aceasta este caracteristica școalelor noastre. Ce mirare dară, dacă tînărul sau junele, cum scapă dintr-un clas într-altul, trîntește cărțile și clasicii cei scumpi, a căror el numai spinii, iar dulceața nu o au simțit niciodată; și acela, care aruncă teologia morală în Murăș, mai are soți destui într-alt înțăles. Cîți sînt carii petrec școalele
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
o au simțit niciodată; și acela, care aruncă teologia morală în Murăș, mai are soți destui într-alt înțăles. Cîți sînt carii petrec școalele toate, fără să știe oare mai sînt alte cărți de acel feliu, afară de cele prescrisă prin clasuri. Clasicii, carii ar trebui să ne fie cea mai scumpă hrană pentru mintea și inima noastră nu-i prețuim din destul! Dar să le lăsăm aceste, că sînt cam supărăcioase. Atîta zic numai, cum că, pe lîngă toate scăderile și
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]