570 matches
-
opinia noastră, de renunțarea la unele pretenții inițiate de sovietici în anii imediat postbelici. În fond testamentul lui Petru cel Mare era mai actual că oricând... Revenind la politica internă, liderul de la București reiterează faptul că „principalul rezultat al activității clicii trădătoare TitoRankovici este lichidarea orânduirii de democrație populară din Iugoslavia”. Guvernanții „înșeală în mod demagogic și nerușinat poporul, afirmând că ei ar construi socialismul”, evitând să spună că s-au despărțit de Uniunea Sovietică și de celelalte țări socialiste. Populația
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
dogmatic decât Gheorghiu-Dej, liderul polonez vorbește despre necesitatea creșterii solidarității cu Uniunea Sovietică, invocând citate din Jdanov sau Stalin. Ultimul spunea prin 1928 că există două variante: unirea tuturor proletarilor și „asupriților” din lume sau „concesii principiale capitalului internațional”. Conducătorii „clicii thermidoriene a lui Tito” ar fi pășit pe cel de-al doilea drum. Experiență ultimilor ani ar demonstra, în opinia aceluiași propagandist comunist, susținerea pe care statul sovietic a acordat-o în momentele grele de criză economică celorlalte țări socialiste
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
față de marile firme americane etc. Numai în felul acesta vor înțelege „că pe grumazul poporului iugoslav stau aceia care, ca niște hiene sau șacali, s-au hrănit cu sângele și carnea luptătorilor pentru libertate, cu sângele și carnea poporului muncitor”. „Clica lui Tito a fost demascata complet că o bandă de fasciști, ucigași și spioni” se intitulează un articol publicat de P. Iudin, la 9 decembrie 1949. Accentul cade de la început pe aspecte vizând reorientarea politicii externe a guvernului de la Belgrad
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
economia Iugoslaviei”. O prima acțiune în această direcție o reprezintă recunoașterea de către Tito a datoriilor mai vechi, în valoare de 2 miliarde dinari. Pentru a deruta opinia publică din țară să, liderul de la Belgrad „a mințit că imperialiștii acorda împrumuturi clicii lui fasciste într-un mod dezinteresat, fără condiții politice”. De altfel, presa iugoslavă evita să scrie despre activitatea diferitelor trusturi occidentale, ce „mișuna” în Iugoslavia, având sarcina de a depista obiectivele care interesează cel mai mult. O dovadă elocventa a
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
împușcarea fără judecată, „accidente suspecte” etc. Cei care au scăpat au fost eliminați după eliberare, așa încât puterea de stat și conducerea partidului „au fost uzurpate de un mic grup de oameni a caror înfățișare morală este extrem de caracteristică pentru orice clica guvernanță fascista: informatori ai poliției, provocatori mari și mici, agenți plătiți ai serviciilor străine de spionaj, declasați, renegați, transfugi, șoviniști furibunzi”. Tito este asemănat în acest context cu Hitler sau Goering, iar Moșe Pjade cu Goebbels. Legăturile dintre liderii iugoslavi
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
ziceau cu aplomb național-socialiști”. Referindu-se la alegerile „cu bile în două urne”, din 1 aprilie 1950, Leonte Răutu face referiri și la românii din Voievodina. În districtul Alibunar ei au votat în proporție de circa un sfert „împotriva sângeroasei clici fasciste”. Organul reprezentativ ce a rezultat în urma scrutinului, Scupșcina, este dominat din militanți activi ai fostelor partide burgheze și de oameni din anturajul lui Tito. Din cei 170 deputați numai trei sunt de origine muncitoreasca și niciunul nu este țăran
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
însămânțări din primăvară respectivă. „Stăpânii angloamericani” au sperat să folosească Iugoslavia că „un cal troian în lagărul democrației și al socialismului” , să rupă celelalte țări socialiste de U.R.S.S, prin organizarea loviturilor de stat „în felul aceleia pe care clica lui Tito a reușit s-o înfăptuiască în țara lui”. Personal, Tito sar fi dorit un fel de „gauleiter al Balcanilor.” La Budapesta, „executând voința stăpânilor săi”, colabora cu Rajk, în Bulgaria dădea ordine lui Kostov, la București „miza pe
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
realizată (nu știm dacă nu cumva este inventată?! A de Andre Laguerre, corespondentul la Paris al revistei americane „Time”, care scria: „Tito este un porc de câine, dar este porcul nostru de câine.” În planul relațiilor internaționale se plasează articolul „Clica fascista a lui Tito, ațâțătoare de război în Balcani”, semnat de șeful comuniștilor bulgari, Todor Jivkov, ce insistă pe componentă militară. Se construiesc fortificații, porturi, șosele, aerodromuri, cresc importurile de armament, „sosesc sute de foști specialiști militari hitleriști și specialiști
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
unor „simple împrumuturi” în băncile americane. O dovadă a eșecului unui asemenea tip de propagandă este adoptarea „Legii sfaturilor muncitorești din întreprinderi”, votată recent. Ca urmare naționalizarea se abroga, întreprinderile trecând în „administrarea colectivelor de muncă, conduse de agenți ai clicii lui Tito”. Toate acestea ar semăna izbitor cu politica lui Mussolini, care în scopuri demagogice îi atrăgea pe muncitori prin intermediul corporațiilor în activitățile de conducere. Făcând o comparație între diferitele sisteme, Iosif Chișinevschi subliniază că „Hitler, Goering și Goebbels au
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
a poporului coreean”. Inedit ni se pare articolul lui Georges Cogniot, membru al Comitetului Central al Partidului Comunist Francez, intitulat „Trădători demascați”. Aflăm cu acest prilej că socialiștii de dreapta din Franța susțin din ce in ce mai mult „agenții și spionii pe care clica de la Belgrad îi întreține în Franța”. Pe acest fond, opinia publică franceză ar fi aflat cu indignare despre un interviu al lui Tito, unde a declarat că este necesar să se amâne soluționarea chestiunii interzicerii bombei atomice „până în clipa când
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
cei care au luptat în mișcarea de partizani sar fi îndepărtat de aceste îndemnuri. V. Stefanovici (presupunem, un adversar al lui Tito, aflat în Româniaă publică în revistă „Pentru o Iugoslavie socialistă”, din 7 septembrie 1950, articolul „Zadarnica încercare a clicii titoiste de a falsifica marxismul”. Autorul încearcă să demonteze propagandă lui Tito realizată în ultima vreme în jurul temei „drumului specific iugoslav”, pornind de la critică legii privind implicarea colectivelor de muncă în conducerea întreprinderilor. Pentru aceasta dorește să lămurească, înainte de toate
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
s-a înțeles cum se cuvine doctrina marxista este Uniunea Sovietică, de la care se inspiră și celelalte țări care „pășesc spre socialism”. Pe acest drum vor porni neîndoielnic și popoarele din Iugoslavia, „care vor distruge regimul fascist titoist, vor arunca clica lui Tito la lada istoriei și vor readuce țară în lagărul democratic”. Pero Popivoda este autorul articolului „Pentru renașterea partidului cu adevarat comunist, revoluționar al Iugoslaviei”, unde se dorește depistarea cauzelor diminuării forței combative a Partidului Comunist Iugoslav și în
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
generat apariția unor nuclee ilegale, ce se reorganizează din mers, stabilind legături între ele. Totodată au apărut comitete pentru apărarea păcii, se strâng semnături pe Apelul de la Stockholm pentru interzicerea armei atomice, „se demască provocările și pregătirile de război ale clicii lui Tito și se duce lupta pentru sabotarea exportului de materii prime strategice din Iugoslavia pentru agresorii americano-englezi”. Emigranții iugoslavi editează cinci ziare săptămânale și bilunare, „pe care ilegaliștii le difuzează în țară cu succes tot mai mare”. Reacția autorităților
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
cu succes împotriva bandiților lui Rankovici, demascându-i în fața poporului și avertizând masele asupra primejdiei ce le amenință”. Se impunea crearea unui partid nou, „ale cărui principii au fost trasate de rezoluția Biroului Informativ”, scopul său fiind „de a răsturna clica fascista contrarevoluționara a lui Tito, de a readuce Iugoslavia în familia frățeasca a țărilor socialiste”. G. Pellegrini, membru al Comitetului Central al Partidului Comunist Italian, a preluat informații de la conaționalii săi, sintetizându-le în articolul „Cum trăiesc oamenii muncii în
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
au ascultat decât discursuri demagogice și au văzut indivizi care munceau în condiții umilitoare. În tren au fost siliți iscălească o declarație care să le dovedească „entuziasmul” în legătură cu toate cele văzute. „Clasa muncitoare din Iugoslavia în chingile regimului fascist al clicii lui Tito” se intitulează articolul lui Raico Damianov, membru al Biroului Politic al Partidului Comunist Bulgar. Se pornește de la constatarea formulată în noiembrie 1949, la Consfătuirea Cominformului, unde era subliniată ideea „intensificării exploatării clasei muncitoare”, în condițiile „aservirii Iugoslaviei de către
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
lucru” și grevele. Se difuzează literatura ilegală și foi volante, în timp ce pe zidurile caselor apar „lozinci revoluționare, antititoiste”. M. Nedelcovici se referă la o categorie foarte numeroasă, și ea aflată într-o situație dificilă, în articolul „Tineretul iugoslav lupta împotriva clicii fasciste a lui TitoRankovici”, publicat în noiembrie 1950. Autoritățile regimului „îi mâna cu forța pe tinerii muncitori, țărani, soldați, studenți și elevi la munci gratuite pentru construirea de aerodromuri, de autostrăzi strategice, în întreprinderi și în mine, în exploatările forestiere
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
muncitor al Iugoslaviei, credincios poporului său și Uniunii Sovietice - eliberatoarea și apărătoarea să - , credincios frontului păcii și democrației, vede în despărțirea țării sale de lagărul socialismului o pierdere a independenței politice și economice și de aceea lupta cu hotărâre împotriva clicii fasciste a lui Tito”. Organele represive ale regimului sunt obligate de împrejurări să ia măsuri dure, astfel ca un număr impresionant de tineri au ajuns în închisori. După publicarea rezoluției Cominformului, din 1948, de exemplu, aproape 4.500 studenți au
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
etc. La „orele politice”, soldații sunt apatici, răspunzând cu formulări de genul: „Îmi însușesc prost materia, nu prea știu carte și nu înțeleg”. Constantă Crăciun, membru al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, semnează articolul „Femeile iugoslave lupta activ împotriva clicii fasciste a lui Tito”. Ea precizează, din start, rolul important al acestei categorii în timpul războiului, sacrificiul deosebit făcut: „și-au dat viața peste 25.000 femei iugoslave, 3.000 au rămas invalide și pește 40.000 au fost rănite”. Noul
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
extinse broșuri, apărut mai întâi în revistă „Pentru pace trainica, pentru democrație populară!”, din 9 martie 1951, aparține cunoscutului lider promoscovit V. Luca, pe atunci secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, si se intitulează „Esență fascista a politicii clicii lui Tito în problemă națională”. „Analiza” să pleacă de la ce a făcut nazismul în cu privire la exterminarea în masă, în anii războiului, extinzând discuția la S.U.A., „țară unde libertățile democratice sunt din ce in ce mai mult desființate, unde asuprirea națională ia forme din ce in ce mai sălbatice
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
lor”. Viața „politică culturală” a românilor din Voievodina ar fi dirijata de „elemente legionare, fasciste, colaboraționiste”. Nominalizându-i, adaugă cu indignare comunistă: „Această bandă de trădători redactează foile titoiste Libertatea și Lumina care apar la Vârșeț. Asemenea tipi, în slujba clicii lui Tito, caută să înșele minoritatea națională română care geme sub jugul clicii fasciste de la Belgrad”. Politică autorităților de la Belgrad presupune și închiderea școlilor minorităților naționale, cum se întâmplă în Valea Timocului, „regiune cu o populație românească compactă”, unde nu
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
legionare, fasciste, colaboraționiste”. Nominalizându-i, adaugă cu indignare comunistă: „Această bandă de trădători redactează foile titoiste Libertatea și Lumina care apar la Vârșeț. Asemenea tipi, în slujba clicii lui Tito, caută să înșele minoritatea națională română care geme sub jugul clicii fasciste de la Belgrad”. Politică autorităților de la Belgrad presupune și închiderea școlilor minorităților naționale, cum se întâmplă în Valea Timocului, „regiune cu o populație românească compactă”, unde nu există nicio școala românească. În cele două școli din Voievodina, una de băieți
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
aberante încât oameni politici români neacceptați de comuniști ajung să primească etichetări din arsenalul lozicilor anti-titoiste. Astfel, atunci când cunoscutul lider social democrat C. Titel Petrescu este îndepărtat, propagandă va folosi o terminologie foarte la modă în acei ani: „Titel și clica să”, „bandă”, „grupulețul titilist”, „Moarte lor!”, „Moarte reacționarilor!” etc. Un caz aparte este cel de la Timișoara, unde anchetatoarea de origine sârbă Vida Nedici, specializată în torturarea sexuală a bărbaților (lovirea testicolelor cu un creion), acuzată la un moment dat că
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
ce „își numeau partidul lor fascist, Partidul Național Socialist”. Partidul Bolșevic, personal „tovarășul Stalin”, ar fi descoperit realitatea, făcând posibilă organizarea reuniunii de la București a Biroului Informativ, ce a „prevenit” popoarele iugoslave și partidele comuniste de pretutindeni „de politică acestei clici ce restaurează capitalismul”. Anglo-americanii, în concepția propagandei de la București, ar fi dorit ca prin intermediul lui Tito să realizeze o federație de state balcanice, care să intre sub influența lor, transformând zona într-o bază de atac împotriva Uniunii Sovietice. Deși
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
regimuri credincioase imperialiștilor”. Asemenea evenimente s-au petrecut în Ungaria și Bulgaria, unde au avut loc procese soldate cu demascări și condamnări. Ultimul capitol al broșurii are în vedere măsurile ce trebuiesc luate pentru a lupta „împotriva imperialiștilor, precum și împotriva clicii lui Tito și a agenților titoiști”. Ca argument, în spiritul propagandei de atunci, se aduce un citat dintr-o cuvântare a liderului comuniștilor români, Gheorghe Gheorghiu-Dej, care spunea: „Să nu considerăm că asemenea elemente dușmănoase se găsesc numai în celelalte
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
următoarea remarcă: „Bandă Tito-Rankovici caută să infiltreze în rândurile acestei populații pe agenții ei plătiți. Noi trebuie să obținem că poporul muncitor român și naționalitățile conlocuitoare, inclusiv populația sârbă muncitoare din R.P.R., să formeze zid de nepătruns pentru agenții criminalei clici de spioni și asasini a lui Tito”. Modalitățile de atingere a obiectivului dorit aveau aceleași formulări dogmatice: întărirea vigilentei revoluționare, ridicarea nivelului ideologic al membrilor de partid, combaterea manifestărilor naționaliste, solidaritate cu partidele frățești etc. La începutul anului 1953 a
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]