272 matches
-
Affairs, vol. 67, nr. 2, aprilie 1991, pp. 235-250, John Higley, Judith Kullberg, Jan Pakulski, „The Persistence of Post-communist Elites”, În Journal of Democracy, vol. 7, nr. 2, 1996, pp. 133-147. George Schopflin, op. cit., p. 239. Referirea la conceputul de clientelism nu va lua În considerare doar dimensiunea sa, ce vizează un schimb social Într-un context competitiv pentru obținerea unor incitații pozitive (Kitschelt), ci și dimensiunea sa de control (În sensul patronajului politic). Aceasta este o rezultantă a relațiilor care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
incerte și fără simțul responsabilității civice, cu tehnocrați. Avantajele angajării acestor specialiști ar fi fost, În opinia lui Moldovan, nu doar capacitatea lor de a-și Îndeplini Îndatoririle și de a lua decizii informate, ci și independența lor față de jocurile clientelismului politic 56. Discuția autorului Într-o secțiune ulterioară despre aplicarea legii reflectă această speranță că tehnocrații aveau o șansă mai bună de a administra cu mai mult succes aplicarea legilor și de a convinge populația să coopereze de bunăvoie. Cei mai mulți
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
de continuitate a programelor și chiar și indivizii ce intrau necorupți În acest sistem sfârșeau prin a se comporta oportunist, pentru că siguranța pozițiilor pe care le ocupau depindea de loialitatea față de partid, și nu de performanța În Îndeplinirea responsabilităților slujbei. Clientelismul Înlocuise ceea ce, În opinia eugeniștilor, ar fi trebuit să fie o rețea de tehnocrați responsabili și nepartizani 19. Eugeniștii considerau că structura politică și birocratică nu era singurul factor fundamental care contribuia la crearea acestei probleme endemice, ci și faptul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
fiecare an putem identifica o proporție importantă de cetățeni care declară că nu este satisfăcută de funcționarea democrației. Sute de cărți și de articole, fie scrise de cercetători, politicieni sau observatori, au denunțat numeroase tipuri de slăbiciuni, de la corupție și clientelism, la instabilitate ministerială și partitocrație. În perioada Războiului Rece, jurnaliștii au desemnat Italia ca fiind "bolnavul Alianței Atlantice". Zeci de sondaje în deceniile recente indică faptul că italienii au criticat sever regimul și în special clasa politică. Cu toate acestea
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
votul netransferabil", în Irlanda de un sistem electoral original. Dimensiunea țării nu contează într-o astfel de comparație pentru că poate include o țară precum India și o nație mică precum Elveția. Trebuie totuși să luăm în considerare structura societății, precum clientelismul sau structura partidelor, în special competiția dintre facțiunile diverselor partide 33. Fructele grădinii electorale. O schiță explicativă În toate democrațiile, atitudinea politică a unei vaste majorități de electori este condiționată de către factori sociali, economici, etnici, culturali și religioși. Oriunde poate
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
5. Liviu Voinea (2009) prezintă și alte cauze de dezechilibru al macroeconomiei naționale: corupția generalizată și absorbția extrem de scăzută a fondurilor europene; apoi, un middle-class slab articulat. 16.2.3. TVA-ul: între mituri și realitate Consumul excesiv de bani publici, clientelism, birocrație, lipsa unei viziuni pe termen mediu și lung, neputința și ignoranța clasei politice pot dăuna grav sănătății economiei. Este doar o analiză a perpetuării unei paradigme care nu mai poate funcționa, nici la noi, nici în altă parte. Cea
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
voastră, suntem de mult În ea!”, 149 • Triumfalism globalizant, localism identitar, 153 • Deficitul de memorie ca stil de existență, 157 • Politicieni români, schimbați-vă dioptriile!, 157-158 • Medicina tradițională se numește UE și NATO, 158 Ziua a șasea 159 Coerență și clientelism, 161 • Loialitate și răsplată, 163 • Mica, dar reala upper-class, 164 • Cultul personalității Între futilitate și ridicol, 165 • Oameni de la Cotroceni iau cu asalt guvernul, 167-168 • De ce are nevoie România de serviciile secrete?, 168 • Moștenitorul Imperiului Hiperborean, 169 • Ignorantia non est
[Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
care consideră că există profunde inechități globale. Nu neg că ele există, era pe undeva chiar amuzant să-l aud pe Ion Iliescu criticând odată distribuirea fondurilor Fundației pentru o Societate Deschisă! Ziua a saseatc "Ziua a sasea" Coerență și clientelism • Loialitate și răsplată • Mica, dar reala upper-class • Cultul personalității Între futilitate și ridicol • Oameni de la Cotroceni iau cu asalt guvernul • De ce are nevoie România de serviciile secrete? • Moștenitorul Imperiului Hiperborean • Ignorantia non est argumentum • „Aici se află piedestale mai Înalte
[Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
Marele maestru al combinațiilor” • Ce va reține istoria? • Sărăcia ca stare de fapt • Miza pe noroc și disperarea socială • Șamanisme și totemuri • Maladiile ruse și tendința imperialistă • Uliii și porumbeii • Ce avantaje poți avea fiind În NATO?tc "CoerenȚĂ și clientelism • Loialitate și răsplată • Mica, dar reala upper‑class • Cultul personalitĂȚii Între futilitate și ridicol • Oameni de la Cotroceni iau cu asalt guvernul • De ce are nevoie România de serviciile secrete ? • Moștenitorul Imperiului Hiperborean • Ignorantia non est argumentum • „Aici se află piedestale mai
[Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
În NATO ?" Mircea Mihăieș: Am ajuns În anul 2001. Se formează guvernul, care ar merita analizat nu atât prin personalitățile sale, pentru că ele nu par a fi neapărat de primă mână, cât printr-un amestec foarte interesant de coerență și clientelism. Pe de o parte, există oameni ce par să lucreze bine Împreună și dau impresia că au fost aleși de premierul Năstase. Pe de altă parte, există cel puțin doi miniștri - Răzvan Theodorescu, la Cultură și Culte, și Rodica Stănoiu
[Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
misionarismul multimedia etc. Teodor Baconsky este unul dintre cei care cred că destinul ortodoxiei românești în secolul XXI va depinde de renașterea laicatului într-un climat diferit de cel creat prin relația de supușenie a clerului față de administrația statului. Perpetuarea clientelismului nu va permite slujirea necesităților adevărate și urgente ale credincioșilor. Vigilența critică a învățătorilor Bisericii se va exprima atunci nu doar față de inamicii externi ai Evangheliei, ci mai ales în raportul cu sursele interne de poluare. Într-o eră a
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Diversitatea de fapt ideologică oferită de democrația creștină nu poate exista fără a pune niște probleme serioase. Sînt cunoscute disputele între curentele care au dus la destrămarea Democrației Creștine iar multiplele fracțiuni ale acestui partid pivot nu se datoresc, toate, clientelismului. De fapt, curentul Initiativa Democratica, care a stat la originea tendințelor Fanfani și Moro, a fost o mișcare organizată și articulată ideologic; același lucru se poate spune și despre gruparea de stînga, numită Base. Cazul Partidului Social-Creștin valon (PSC) este
by Daniel L. Seiler [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
pe care Traian Băsescu și-a axat campania electorală, preluată ca atare de susținătorii săi din PD și PLD, a fost cea a necesității unei reforme profunde a sistemului politic, în mod deosebit a instituției parlamentare, pentru stoparea oligarhismului și clientelismului politic practicat de cei "322"236. Ca atare, în cazul victoriei sale la referendum, Traian Băsescu se pronunța pentru dizolvarea Parlamentului și demararea procedurii de revizuire a Constituției. Strategia sa post-referendum a fost prezentată, bunăoară, în cadrul unei întâlniri cu membri
by Radu Alexandru [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
ecologică și economică a Deltei Dunării; * întărirea parteneriatului cu organizațiile neguvernamentale în procesul de reglementare din domeniu. O politică fiscală stimulativă prin: * reducerea, de ansamblu, a fiscalității, în principal a fiscalității asupra muncii; * scoaterea sistemului de facilități fiscale din sfera clientelismului politic și armonizarea acestuia cu Codul de Conduită pentru impozitarea afacerilor al UE; * adoptarea unui Cod de Etică în domeniul fiscalității; * creșterea capacității administrative a instituțiilor de colectare a taxelor și impozitelor; * simplificarea sistemului fiscal; * devansarea creșterii ratei fiscalității de către
by Radu Alexandru [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
putut exercita fără sprijinul tacit sau activ al autorităților locale și centrale ale statului. Criza economică și socială promovată de consecințele desfășurării Primului Război Mondial șubrezise foarte mult plăpândele instituții ale statului italian. Sistemul transformismului și efectul nociv al acestuia reprezentat de clientelismul politic a paralizat la nivel local instituțiile de forță ale statului, deoarece acestea erau obișnuite să aștepte ordinul venit pe linie ierarhică de la nivel central. Lipsa unei atitudini clare, de respingere a acțiunilor fasciștilor în teritoriu venite de la nivel central
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
partidului, a încercat cîteva reforme pe o linie mai laică și mai liberă, în sensul unei anumite moralizări în funcționare: el trimitea comisari în marile orașe, însărcinați să controleze distribuirea legitimațiilor de membri. Dar, prizonier al sistemului, practicînd el însuși clientelismul, operațiunea sa n-a fost decît o "tencuială" neterminată. Din alianța socialistului Bettino Craxi, plasat în fruntea guvernului între 1983 și 1987, cu grupurile ostile lui De Mita, a rezultat trioul Craxi-Andreotti-Arnaldo Forlani (acesta din urmă ales secretar al DC
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
prin dirijarea fondurilor, resurselor, investițiilor, lucrărilor de interes public, precum și prin angajări de personal eficiente. Este de reținut că, deși există mereu riscul apariției unor comportamente ilegale, nici receptivitatea în planul serviciilor, nici receptivitatea în planul atribuirii nu implică neapărat clientelismul și corupția. Oricum, toate electoratele se așteaptă ca alesul să facă ceva pentru ele și pentru locul în care trăiesc alegătorii și de unde sînt aleși reprezentanții. Sistemele multipartidiste cu reprezentare proporțională pot avea drept consecință unele practici nepotrivite de asociere
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
după 1989, „partidele istorice” se dovedesc de o șubrezenie aiuritoare. Doctrinele lor par un mister sau literă moartă pentru prea mulți dintre membrii acestor formațiuni. Pe un asemenea fond, poziționările inadecvate se înmulțesc, liderii tembeli dau în floare, parvenitismul și clientelismul politic devin regula și nu excepția. A doua - oameni bine intenționați, sufocați de incoerența propriilor formațiuni politice, caută un loc unde să-și poată pune în valoare potențialul politic și expertiza profesională. Cum opțiunile sunt limitate, ei nu mai țin
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
pentru faptul c... spiritul unei comunit...ți științifice în lumea economic... are seva acum și la noi. El a promovat reforma economic... în România, dar a respins fundamentalismul; a judecat întotdeauna lucrurile prin prisma intereselor economiei românești, fiind ins... împotriva clientelismului și a folosirii interesului public (național) că paravan pentru urm...rirea unor interese de grup. El este unul dintre fondatorii Bursei Române de M...rfuri. Vasile Pilat dispare dintre noi dup... ce, cu aproape doi ani în urm..., l-am
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
sau în Ungaria vezi în mult mai multe locuri, care au fost transformate integral cu bani europeni. Oamenii de acolo au știut să sară pe această oportunitate. Și să nu credeți că ei n-au avut corupție, n-au avut clientelism, că n-au fost favorizați unii, fărĂ a avea dreptul ; dar s-a făcut și treabă ! Deci am obținut oportunitatea, dar noi n-am fructificat-o încă... V.A. : Corupția e de vină ? Sau e nepriceperea de a accesa fondurile
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
V.A. : Ceea ce nu s-a întâmplat. A.M.P. : La noi, majoritatea zdrobitoare era contra. V.A. : Asta a fost ! Asta e România reală. A.M.P. : Dar am găsit și regimuri de stânga care au reu‑ șit să încheie cu clientelismul. Probabil că Uruguayul e modelul cel mai apropiat. În Uruguay partidele cliente‑ lare aveau un mecanism de patronaj în politică, o formă alternativă de distribuție la ceea ce numesc eu universa‑ lismul etic, care trata pe toată lumea la fel. Și sistemul
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
erau la fel de dezvoltate ca țările europene foarte avansate. Și e interesant să vezi că această persistență a clientelismu‑ lui și a corupției, în Argentina, de exemplu, a împiedicat țara să evolueze. Pentru că, de fapt, sunt două modele de ieșire din clientelism. Unul este al unui populism radical anticorupție. Perón, de exemplu. Sau cum a fost în Filipine sau în Indonezia, unde au apărut președinți ca Marcos și Suharto, care au început ca președinți anti‑ corupție, folosind un mare discurs anticorupție ș.
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
au depășit stadiul clien‑ telar ; un partid de stânga, care a avut un program ce satisfăcea majoritatea, nu a mai avut nevoie de cliente‑ lism. Dimpotrivă, n-a știut cum să scape de toți inter‑ mediarii aceștia care sunt în clientelism, care nu erau ai lor, care aparțineau partidelor tradiționale și pe care ei i-au vrut afară din politică. Acest partid e un fost partid revoluționar, Frente Amplio, fostă gherilă urbană și par‑ tid revoluționar acceptat de celelalte partide ca să
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
foarte largă. E destul să dai ceva la toți pensio‑ narii, să dai ceva la toți țăranii, să dai ajutoare sociale la toată populația romă și ai dintr-odată o bază foarte largă de votanți. Nu mai ai nevoie de clientelism. V.A. : Întrebarea e de unde să tot dai... A.M.P. : Ai priorități. Deci stânga dă la mulți, alocații mici. La dreapta, baza clientelară e un pic mai îngustă, dar s-a văzut sub doamna Udrea și cele 1.200 de
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
explora absurdul vieții de birou. „Fetele bătrâne” sunt mai multe tinere funcționare, încă necăsătorite, obsedate de găsirea unei „partide”. Cititorul află că ministerul în care ele lucrează e o instituție cu activitate vagă și nedefinită, fiind înființată din rațiuni de clientelism politic, pentru a-l satisface, prin numirea lui ca titular, pe cutare „baron” al forței politice aflate la putere. De fapt, întregul personal fusese angajat prin intervenții, pentru a face pe plac unor aliați ori fideli, de anvergură mai mare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289631_a_290960]