3,254 matches
-
de la clienți diferiți. De sub nămeți ieșeau parbrizele unor mașini diferite. Cu toate că mi-era frig, am rămas mai multă vreme afară pentru că-mi plăcea (și încă îmi plac) beculețele multicolore pe care primăria le-a înșirat de-a lungul bulevardului. Beculețele clipesc atît de frumos și, cu toate că nu le poți auzi, poți să-ți închipui pocniturile ușoare ale starterelor. Și stelele clipesc la fel de frumos, cu toate că nu sînt bine aranjate". Aci urmează o notă a autorului prin care acesta se insinuează cu propriul
Vis și delicatese by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16907_a_18232]
-
pentru că-mi plăcea (și încă îmi plac) beculețele multicolore pe care primăria le-a înșirat de-a lungul bulevardului. Beculețele clipesc atît de frumos și, cu toate că nu le poți auzi, poți să-ți închipui pocniturile ușoare ale starterelor. Și stelele clipesc la fel de frumos, cu toate că nu sînt bine aranjate". Aci urmează o notă a autorului prin care acesta se insinuează cu propriul său hobby în făptura pe care a înscenat-o: "Una din pasiunile lui nea Gică e colecționarea de citate celebre
Vis și delicatese by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16907_a_18232]
-
-ncet aripa" (Hoțul de coarde). Contrapunctic, urmează imaginea tandreții obosite, somnoroase, ca o retragere a autoarei în culcușul său sufletesc: " Voi dormi supravegheat/ Ca un pui întunecat/ De balaur la odoare/ Strîns în aripe sumare// Pîlcuri de sfieli gingașe/ Trec clipind din fluierașe/ Pe picioare de agat/ Coborî-vor la-mpărat/ Purtînd arme lunecoase/ Pe pernițe de mătase" (Puiul de balaur). La un moment dat, armele antimitologice sînt depuse, utilizarea lor nemaiavînd rost într-o altă fază a creației, ce, refuzînd
Despărțirea de mitologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15885_a_17210]
-
Iar patru ani mai tîrziu, în 1912, într-un amplu studiu despre opera dramatică a lui Caragiale publicat în Convorbiri literare și reluat, puțintel revăzut, în volumul al III-lea din Critice, din 1915, la Editura Ancora, scria fără să clipească: "Cu toată rara intuiție și puterea de creațiune - darul cel mai prețuit al unui scriitor - opera lui Caragiale ni se pare săpată într-un material puțin trainic. Timpul a început să-l macine încetul cu încetul. Lipsită de adîncime, de
Receptarea dramaturgiei lui Caragiale by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15966_a_17291]
-
cu caracter public. Or, în România acest lucru nu se întâmplă. Mai mult, dacă n-ai grijă să ai reportofonul la tine atunci cînd iei o declarație de la un oficial te poți trezi ulterior că acesta va minți fără să clipească, afirmînd că n-a zis ce-a zis sau chair că nici n-a stat de vorbă cu tine. Și asta chiar dacă el te-a chemat să-ți dezvăluie ceva! Ziariștii români rutinați au o listă de indivizi (procurori, de
A fi ziarist în România by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15689_a_17014]
-
de-a dreptul cras incompetentă, dna Andronescu e imaginea însăși a neputinței și nepriceperii: ca noi toți, domnia sa vede tragedia domeniului care-i asigură un salar domnesc, dar nu poate (deși vrea), nu știe (deși bănuie) și nu înțelege (deși clipește des) ce-ar fi de făcut! Argumentul forte al d-nei Andronescu (dar și al colegilor de cabinet, pesemne seminarizați cu atenție de echipa de zgomote guvernamentală) e următorul: la ce salarii să se aștepte profesorii, dacă economia merge atât de
Tarlaua cu prefecți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15779_a_17104]
-
de buiandru era mai puternică decât pofta mea de mâncare. Fratele meu făcu o sforțare supremă cu prima înghițitură, dar n-a fost în stare să îndure și a vărsat. - Te duci la baie - îi spuse doamna Forbes fără să clipească - te speli bine și vii să mănânci mai departe. M-a cuprins o neliniște adâncă pentru el, căci știam cât îl costa să traverseze toată casa în întunericul care începea să se lase și să stea singur în baie atât
Gabriel Garcia Márquez - Vara fericită a doamnei Forbes by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15735_a_17060]
-
generalul Zaharia perseverează, exhibând un aer de somnambul rătăcit într-un saloon din Vestul sălbatic. Inducând în eroare cu nonșalanță opinia publică, el face un joc extrem de periculos. După ce, la prânz, într-o conferință de presă, a anunțat, fără să clipească - precum orice bun milițist din vremurile de odinioartă - că s-a făcut expertiza balistică a armei cu care s-ar fi sinucis Raul Opriș, seara, într-o emisiune televizată, recunoaște la fel de senin că expertiza balistică încă n-a fost făcută
Împușcături în cutia Pandorei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16291_a_17616]
-
reamintește cantilena eseniniană: "E aici un început de seară,/ Se văd ruinele unei cetăți de mărgean,/ Tu aștepți scrisorile mele ca pe niște flori/ Și-ți amintești de cînd un puști eram.// Mărfuri se arată; și cumpărători./ Ție soarele îți clipește obosit,/ Lăsînd bani de aur prin bucătărie/ Pentru nevăzutul păr încărunțit.// Dar cine să știe, cine să știe.../ Mărul proaspăt e și preafrumos,/ Plasă de fluturi pe creanga/ Ta vlăguită clipele de prisos.// E aici un început de seară,/ Se
O dublă valență poetică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16271_a_17596]
-
se poate reproșa (ori ierta!) decât un singur lucru - tinerețea - e ținut într-o rușinoasă carantină. Va să zică, Dinu Săraru, a cărui notorietate internațională se oprește la poarta băncii de-al cărei faliment e vinovat și el, e înscăunat cât ai clipi! În schimb, la cererea imperativă a lui Bodo Hombach, șeful Planului de Stabilitate pentru Balcani, de a-l avea pe fostul adjunct al lui Andrei Pleșu drept emisar special, guvernul tergiversează cu șiretenie numirea: ba că e nevoie de-o
Soia și ciocanul by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16385_a_17710]
-
cu va urma la coadă, a d-lui Cernăianu este un talmeș-balmeș de observații și întrebări legitime, dar și de comentarii rău-voitoare, de insinuări stupide, de interpretări care justifică din plin titlul editorialului meu. Autorul pune la îndoială, fără să clipească, buna-credință și onestitatea unor oameni care se numesc Maiorescu, Slavici, doctorul Al. Șuțu, G. Călinescu (scris peste tot Ghe. Călinescu, așa ca pe firmele de altă dată ale pantofarilor). Treacă-meargă pentru memoria șovăielnică a unora (fie Slavici, fie Vintilă Russu-Șirianu
Alienațiuni critice by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16460_a_17785]
-
credința cu politica în această operațiune de cumpărare de voturi, la bucată. O mascaradă în care pedeapsa de apoi e asumată de un politician care visează să facă ordine cu mitraliera la el în țară și care minte fără să clipească atunci cînd i se reamintește acest lucru. Un, chipurile, creștin care alcătuiește liste negre și care face din xenofobie și din antisemitism, în publicațiile pe care le patronează, un amestec pe care mai marii Bisericii ortodoxe îl dezavuează categoric. Poate
Neliniști milenariste by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16517_a_17842]
-
cînd Carlton se năpustește în geam. O explozie. Frînturi triunghiulare de sticlă zboară prin cameră. Bănuiesc că pentru el a fost mai curînd surprinzător decît dureros, ca atunci cînd te prăvălești în apă de la mare înălțime. O secundă rămîne locului, clipind amețit. întreaga petrecere se oprește, se holbează, reacționează. Bob Dylan cîntă de zor Just like a Woman. Carlton ridică o mînă, curios, ca să extragă ciobul de sticlă care i s-a înfipt în gît, și în clipa aceea se pornește
Michael Cunningham - O casă la capătul lumii by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/11891_a_13216]
-
aur tristețea levitează dintr-un mușuroi de iridium printr-o armură din foiță de mică/ sub masca de carton alune coca-cola și filme de duzină îngrașă/ refugiul într-un imperiu-miraj/ trenul roade visul prin defileurile spaimei prin munții legendelor inventate/ clipește figura lui țepeș pe mozaicul de abur// prin luncile spelbe iarna își depune platoșele ruginite/ și vîntul de primăvară aduce cămășile de noapte însîngerate ale fecioarelor și iasomia uscată/ din călimări amorțite se înalță șerpi scrijelind cu limbile lor/ o
Expresionism and avangardă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11951_a_13276]
-
la un nivel foarte greu de atins, este o carte de Premiul Nobel, în comparație cu care aproape toate cărțile scriitorilor români contemporani de prin librării par o tristă maculatură. Orbitor este chiar orbitor, făcându-le pe numeroasele cârtițe ale literaturii să clipească dușmănos. Pentru ca acum Mircea Cărtărescu să adreseze, involuntar, mediocrilor o nouă provocare, publicând un Jurnal care este așa, de-a dreptul, fără strădania disperată de a părea astfel, fără rictusul desfigurator al neputinței ambițioase, jurnalul unui mare scriitor. Autorul jurnalului
Jos Mircea Cărtărescu! by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16046_a_17371]
-
un decret de grațiere. Amnistiați, însă, crima lor, făcând obiectul condamnării, ar dispărea, întocmai cum au dispărut tancurile rusești, supte în tunelul timpului, la cotitura șoselei transnistrene. Cele pe care le-am văzut pe când nu erau, asemenea astrelor ce-și clipesc mai departe razele după ce s-au stins de mult, ori, cine știe, nici n-au existat vreodată. Amnistiați, acești bărbați se pot întoarce la treburile lor de mai înainte, ca unii care, curați ca lacrima, devin refolosibili. Trăim în zodia
Formula ideală a reconcilierii by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16078_a_17403]
-
de serviciu bani de detergenți, din banii personali, și mi-a luat și mie țigări din drum, din banii personali. „Cum construim, dragă Leni, un stadion olimpic în două săptămâni?“, am întrebat-o plin de speranță. „În două săptămâni?“, a clipit ea gânditoare. „În două săptămâni!“, am clipit eu, și mai gânditor. „Ce buget avem?“, a întrebat ea. „Nu știu, cât vrei tu, nu mai contează prețul, mai punem niște taxe pe popor, facem rost de bani, nu-i o problemă
Noi facem în două săptămâni ce fac alţii în patru ani by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19872_a_21197]
-
personali, și mi-a luat și mie țigări din drum, din banii personali. „Cum construim, dragă Leni, un stadion olimpic în două săptămâni?“, am întrebat-o plin de speranță. „În două săptămâni?“, a clipit ea gânditoare. „În două săptămâni!“, am clipit eu, și mai gânditor. „Ce buget avem?“, a întrebat ea. „Nu știu, cât vrei tu, nu mai contează prețul, mai punem niște taxe pe popor, facem rost de bani, nu-i o problemă!“, am răspuns eu. „500 de milioane de
Noi facem în două săptămâni ce fac alţii în patru ani by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19872_a_21197]
-
oratorie, retorica se infiltrează ca în propria-i conferință. Și așa apar principiile, logica strânsă a demonstrațiilor, eliberarea aserțiunilor de vituperări stângace ori hazardate. La o asemenea ținută academică a discursului narativ sunt excluse, chipurile, abaterile întâmplă toare. Și totuși, clipește pișcherlicește prozatorul, îngăduindu-și să citeze secvențe fie din înțelepciunea lui moș Gogu ("Bă, n-ai să o duci niciodată bine dacă nu muncește altul pentru tine!"), fie a unei babe, de la el din sat ("Bă, Marine, mai du-te
PROZATORI CU ŞTAIF. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_402]
-
ciudată, pițigăiată. Mă faci să uit! Vrei să uit? Te urăsc! - Dacă nu vrei să se ducă la școală, îi spune el lui Inés, măcar lasă-mă să-l învăț să citească. E pregătit pentru asta, o să învețe cât ai clipi. La centrul comunitar al Blocurilor Estice, există o bibliotecă mică, cu două rafturi de cărți: Învață singur tâmplărie, Arta croșetatului, O sută una rețete de vară și așa mai departe. Dar culcată pe prima copertă, sub alte cărți, cu cotorul
J.M. Coetzee Copilăria lui Isus by Irina Horea () [Corola-journal/Journalistic/2719_a_4044]
-
lui Baltazar. - Ia-o imediat și încearcă s-o vinzi cui poți, spuse. Te rog mai ales să nu mă contrazici. Îl bătu ușurel pe spate și explică: Medicul mi-a interzis să mă enervez. Copilul rămăsese neclintit, fără să clipească, până când Baltazar îl privi descumpănit cu colivia în mână. Scoase atunci un sunet gutural, ca sforăitul unui câine, și se aruncă pe jos țipând. José Montiel îl privea impasibil, în timp ce maică-sa încerca să-l liniștească. - Nu-l ridica, zise
Gabriel García Márquez - Uimitoarea după-amiază a lui Baltazar by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/2720_a_4045]
-
își poate cântă sieși se poate alină, nu este niciodată doar la îndemână altora spre a-și face bine. Lucru rar dealtfel să te recompui, să poți trece peste... Am admirat întotdeauna oamenii puternici care au făcut asta fără să clipească, eu mi-am plâns de milă și m-am lăsat întotdeauna alinata. Bine a fost când a avut cine să mă aline, cursul firesc al vieții te mai osândește și la autodeterminare câteodată. Am cântat toată viața mea, de când îmi
CELULA MEA NEBUNA CONTINUARE VIII de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381735_a_383064]
-
și-a rotit ochii de câteva ori asupra colegilor și colegelor sale. După câteva clipe a raportat: - Nu mișcă nimeni, domnule Fusulan! Dar Florina... parcă râde! - Râde? Ha! Foarte bine, monitor general, foarte bine!Te descurci foarte bine! mârlanul nu clipește, nu mișcă, nu râde și nu zâmbește. Pune-i liniuță la catastif și mârlanca să poftească în față, să-i facem safteaua „mămichii”! Biata Florina era năucă. Zâmbise și ea ca o vițelușă nevinovată și se pomeni chemată în față
POVESTIREA DOMNUL FUSULAN-PARTEA ÎNTÂI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381753_a_383082]
-
În 1999, a înființat, alături de Silviu Gheție, grupul fotografic 7 Zile, iar, în 2009, a lansat revista de artă și cultură vizuală Punctum. A obținut premiul pentru imagine de la Uniunea Cineaștilor din România (în 2011, pentru filmul Încearcă să nu clipești), iar, la nivel internațional, a fost premiat în cadrul B&W Spider Awards (2006), International Photography Award (2006) și International Competition for Print Advertising and Design (2002). Este autorul albumului Transit (2002) și coautor al proiectului 7 Zile - 7 Ani în
Lansarea volumului "Cuba continuă" la Bookfest 2012 [Corola-blog/BlogPost/99392_a_100684]
-
moment, m-am gândit că proprietarul uitase semnalul aprins, după care mi-am dat seama că, de fapt, îl lașase așa cu bună știință. În marea de mașini scoase la mezat pentru vânzare în intersecția de la Piata Sudului, una care clipește ghiduș dintr-un far are de două ori mai multe șanse decât celelalte să ademenească un cumpărător, nu?
La semnalul urmator, vom avea cumparator! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20492_a_21817]