149 matches
-
1919-1920) este interesantă pentru modalitățile în care Paciurea lucrează asupra aceleiași teme. Sculptura constă volumetric într-un bloc de pământ, un calup, din care micșorată, asemenea unei insecte, apare Himera. Picioarele ei se afundă în acel bloc ca într-o clisă. Ea însăși are un aspect păstos, vâscos, un corp diform, parcă nevertebrat, capul întors straniu din punct de vedere al unor normale torsiuni anatomice, într-un unghi imposibil, spre cer. Contururile feței abia se disting, himera este o forță telurică
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ca niște vulve, duhnind a hoit, atrăgeau insectele târâtoare care se-ngrămădeau cu miile în cupele cleioase. Ca un imens gălbenuș de ou, dar purpuriu-stins, cu pielița străbătută de rețele alburii, schimbătoare, soarele umplea aproape tot spațiul, așezat direct pe clisa mlaștinei și împrăștiind în aerul sulfuros raze cafenii de asfințit. Era mai mare decât putea fi gândit, era semitransparent și tremurător, umplând subterana fantastică. între pielița lui și pereți, prin razele stinse, prin valurile moi de purpură, zburau monștri. Nu
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
una din casele țărănești care se mai puteau vedea în sat într-un număr destul de mare, nici nu putea fi vorba de așa ceva: să-ți scoți pantofii în fața ușii. Poate că în fața ușii n-ar fi chiar rău, când cari clisa de pe arie pe tălpi, zicea maică-sa, tot învârtind oalele în bucătărie: „clisă“ - așa zicea în loc de noroi și lungea vocalele, ca la același cuvânt, folosit pentru slănina pusă la afumat în bucătăria ei scundă și neagră de funingine. La Karl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
număr destul de mare, nici nu putea fi vorba de așa ceva: să-ți scoți pantofii în fața ușii. Poate că în fața ușii n-ar fi chiar rău, când cari clisa de pe arie pe tălpi, zicea maică-sa, tot învârtind oalele în bucătărie: „clisă“ - așa zicea în loc de noroi și lungea vocalele, ca la același cuvânt, folosit pentru slănina pusă la afumat în bucătăria ei scundă și neagră de funingine. La Karl, Fritz și Mäxu, în locuința lor care arăta ca o cutie de lemn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
suprafața vizibilă, dar era format din mărturiile acelui univers al vaselor mele, din ziduri, cărămizi, cioburi. Și totuși pământul nu mai era doar pământ. Un pumn din substanța aceea ar fi ajuns să faci să pornească mașina, un bulgăre de „clisă“, smuls din țarină și înghesuit în rezervor ar fi produs energie pentru decenii întregi, așa ar fi scris ăia în Hobby, susținea fratele meu; Bombardierul-Tinu putea, în acest caz, să-și închidă stația de alimentare cu combustibil. Cu ajutorul acestei energii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
lagăr de prizonieri. Am traversat Bărăganul împreună, ocolind satele ascunse prin văgăuni, și ne-am oprit numai noaptea pentru câteva ore de odihnă. Batalionul înainta cu multă greutate și fără nici un spor, în stepa desfundată din cauza ploilor de toamnă târzie. Clisa lipicioasă îngreuna tălpile cizmelor și ne făcea să alunecăm mereu. Distanța de vreo două sute de kilometri o făcurăm cu cinci zile peste timpul hotărât de mai înainte. „Boierul Costache ne întâmpină în fața conacului. Era un om de peste optzeci de ani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
depozite de cuie, ace, faianțe, totul amestecat într-un talmeș-balmeș balcano-țigănesc. La urma urmei, orice oraș european are banlieu-ul (inclusiv comercial) pe care îl merită. O dată ajunși la Mogoșoaia, poți vedea cum vilele cresc direct din câmp, din noroi și clisă... o senzație pe care nu o pot descrie, pentru că ține de originalitatea cazului românesc. Un milion de dolari băgați în căsoi / Răsare direct din păpușoi! Ajungem în fine la Palatul Mogoșoaia (Muzeul Civilizației Aulice - sic!). O instituție culturală ce ține
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
greu, irespirabil; oameni rari se mișcau fantomatic ca prin infern; figurile lor descărnate invocau milă, gesturile lor mecanice nu aveau nici un sens, vocile lor inaudibile păreau că aparțin morților. Am înțeles brusc că ne pierdusem cu toții condiția umană. În acea clisă de murdărie colcăitoare, nu mai eram decât niște cadavre vii, mărșăluind fără sens într-un oraș mort, aflat în prada șobolanilor și a pisicilor. Am conștientizat neputincios starea de degradare cumplită. În mieunatul pisicilor care se împerecheau impudic în piețe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
jos/ Și vom trece-ntr-o strigare./ Vino! Fi-vor de folos/ Ultimele ursitoare// De pe banca dinapoi,/ Amândouă-n cauciucuri/ Și broboade, de cu joi/ Apretate peste ciucuri." (Cursă) sau "Și m-am simțit dintr-o dată mai bine./ Am molfăit clisă, măsline,/ Mai dându-i și zeului din când în când,/ Doar-doar ne va trece peste rând/ Și peste sârmă ghimpată" (Proiecții). Se creează astfel aparența unui limbaj sau a unor asocieri lingvistice absurde, în care se amestecă elemente ale fabulosului
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
nu am auzit niciodată de dna Lia Roberts până acum vreo trei ani. Când s-a întâmplat să aud de el, numele dnei Roberts a răsunat, din păcate, într-un context care nu încetează să mă amuze - un fel de clisă româno-americană, o lume de învârteli și învârtiți, chilipiruri și grandomanii cu sau fără dublă cetățenie, o lume de întristați că României îi merge așa de prost pentru a nu se da la o parte să stoarcă din această tragedie cât
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
pune atîtea probleme din pricina mizeriei, cît din cauză că tălpile mele, nemaifiind susținute de branțurile ortopedice fără care cu greu mă pot deplasa, chiar și pe o suprafață plană, suferă cumplit la fiecare pas. Adăugîndu-se, de data asta, riscul de alunecare pe clisa imundă de pe cale, concluzia a fost că am renunțat la vizita celui de al n-lea templu ce ne sta în față de cînd am pus piciorul încălțat sau desculț pe pămînt hindus. Chiar și fără toate justificările subsemnatei, mulți dintre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
repezit să țină de colțurile ziarului întrucât acesta era boțit și nu stătea perfect întins. Mama a scos din plasă trei pâini și le-a așezat pe ziar. Apoi, din aceeași plasă, a dat la iveală o bucată considerabilă de clisă, pe care a așezat-o lângă cele trei pâini. Din al doilea pachet a scos trei sticle cu apă minerală. Pe fundul plasei a găsit câteva lumânări și o cutie cu chibrituri. Cei din familia Butu se uitau și ei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
al școlii, și a păzit cu credință școala până ce a venit s-o ia în primire un nou "director"... cortel cuartir àvilie curtea bisericei ariete berbece țârău izvor am luat trei chilii, fără culină. trei glăță pentru cuglărie chițorani guzgani clisă slănină, Un dărăb de chită cu clisă. a puțului chisăliță borș tendeu prosop lepedeu cearșaf fedeu pocriș tener farfurie laboș cratiță o cantă de apă oiagă garofă glajă sticlă crăiță regină la șah. crai Vitele cu clopote care se întorc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
școala până ce a venit s-o ia în primire un nou "director"... cortel cuartir àvilie curtea bisericei ariete berbece țârău izvor am luat trei chilii, fără culină. trei glăță pentru cuglărie chițorani guzgani clisă slănină, Un dărăb de chită cu clisă. a puțului chisăliță borș tendeu prosop lepedeu cearșaf fedeu pocriș tener farfurie laboș cratiță o cantă de apă oiagă garofă glajă sticlă crăiță regină la șah. crai Vitele cu clopote care se întorc de la pășune pe străzile curate și pietruite
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
specifică, fiindcă a suferit un proces de atrofiere. Odată îndeplinite condiția veștmintelor și a bidiviului cu funcție magică, mezinul primește de la babă ultima indicație rituală: aflat pe celălalt tărâm, el trebuie să ofere o ofrandă apariției zoomorfe: „să-i frigi clisă și să-i dai de mâncare, c-aceea te poate scoate din toate relele”. Cunoașterea acumulată îl poartă pe neofit către următorul maestru inițiator, căci baba nu pătrunde niciodată în sacru, ea vine doar la frontiera lui, chemată de încercările
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Răsărit; pe turci îi târăsc, îi adună și-i fac stivă... Printre copaci, în zornăit de lanțuri, se scurge, abia târșind picioarele, un lung șir de prinși mânați din urmă cu harapnicul. Se apropie vitejii boieri ai Măriei sale clefăind prin clisa mocirloasă, cam sângerați, cam scărmănați, cu platoșele, cu scuturile stâlcite, dar altfel veseli, gălăgioși, bucuroși de izbândă, bucuroși de viață. Pășesc cu grijă să nu calce vreun mort, moldovan au turc. Vorbesc toți odată, cu aprindere, cu patimă, retrăind bătălia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
coboram, ne apropiam de casă când, ajunși la râpele golașe de argilă, pe care de obicei le străbăteam în câteva minte, ne-am pomenit în situația disperat-comică de a nu mai putea înainta. Aversele de ploaie transformaseră solul într-o clisă perfidă, mai lunecoasă decât gheața. Cădeam la fiecare pas aproape. Ne-am descălțat, dar a fost și mai rău: în „ciorapi” de noroi „patinam” într-un chip și mai catastrofal. Așa ceva nu ni se mai întâmplase! Și doar trecusem de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
din melodia lui Joe Dassin) și o muncitoare din industria textilă trăiesc În provincie din două lefuri ca vai de capul lor, de-abia scot Împreună vreo 2000 de dolari pe lună (sumele sînt exprimate, În roman, În franci). În clisa unui atare cenușiu univers, mizerabil social și pîngărit moral de agenții lipsiți e scrupule ai unui partid politic ticălos, apare domnișoara Chambon, Învățătoarea de care zidarul nostru se Îndrăgostește dar relația lor este imposibil de Împlinit și, În decursul sacru
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
și și-a zis că dacă tot pleacă să-mi trimită mie porția lui de la popotă, adică de la cazanul comun al soldaților. Dacă ați ști ce mânca un colonel în armata sovietică! O pâine neagră, făcută la tavă, era precum clisa: necrescută și neagră, ca niște cărămizi. Dar mâncarea ce era? Era o supă cu sfeclă, cu varză, cu cartofi, cu toate zarzavaturile posibile și deasupra era grăsimea de două degete, cu bulion cu tot, de-ți venea să vomiți. Eu
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
de Stat clasa ÎI General Maior ÎI. Personalul principal 4. Consilier juridic șef Colonel 5. Consilier juridic principal Locotenent colonel 6. Consilier juridic Maior III. Personalul inferior 7. Jurist clasa I. Căpitan 8. Jurist clasa ÎI. Locotenent major 9. Jurist clisa III. Locotenent 10. Jurist clasa IV. Sublocotenent. ----------------------------------------------------------------------------------- Articolul 25 Personalul operativ al Procuraturii Republicii Populare Române cu grade profesionale, poartă, în exercițiul funcțiunii, uniformă și semne distinctive. Articolul 26 Descrierea uniformelor și portul lor de către personalul operativ al Procuraturii Republicii
DECRET nr. 100 din 20 februarie 1953 privind republicarea cu unele modificări a Legii Nr. 6 din 19 iunie 1952 , pentru înfiinţarea şi organizarea Procuraturii Republicii Populare Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152462_a_153791]
-
de Stat clasa ÎI General Maior ÎI. Personalul principal 4. Consilier juridic șef Colonel 5. Consilier juridic principal Locotenent colonel 6. Consilier juridic Maior III. Personalul inferior 7. Jurist clasa I. Căpitan 8. Jurist clasa ÎI. Locotenent major 9. Jurist clisa III. Locotenent 10. Jurist clasa IV. Sublocotenent. ----------------------------------------------------------------------------------- Articolul 25 Personalul operativ al Procuraturii Republicii Populare Române cu grade profesionale, poartă, în exercițiul funcțiunii, uniformă și semne distinctive. Articolul 26 Descrierea uniformelor și portul lor de către personalul operativ al Procuraturii Republicii
LEGE nr. 6 din 19 iunie 1952 (*republicată*) pentru infintarea şi organizarea Procuraturii Republicii Populare Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152470_a_153799]
-
lună pe cer, deoarece holda nu va lega rod ci va înflori de mai multe ori. Nu se pune nici cloșcă pe ouă ,în ivit” întrucât puii nu vor avea putere să iasă din ouă. De asemenea nu se ,face clisă”- nu se taie porcul în această perioadă deoarece se fac „gujulii” (viermi în carne și în slănină). Perioadele propice pentru orice lucrare sunt cele cu lună nouă și cu lună plină. Ocolul în jurul lunii vestește ploaia. Alte semne care vestesc
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
fete umblă „a țuraleisa” pe la casele lor și ale vecinilor. Ei poartă lanțuri și clopote înconjurând gospodăria de 3 ori și strigând: „Țuraleisa/ Roadă-n grău!/ Dân tăt spicu-un oticău/ Câte păsări zburătoare/ Atâtea vaci mulgătoare/ Câte botre-n codru/ Atâtea clise-n podu “. Unii mai adaugă: „Câte paie pă coteț/ Atâtea fete-n undeț!” ( Traian Toderaș). Ca daruri copiii primesc cârnați și fructe. La stretinie (Intâmpinarea Domnului) se ghicește aspectul vremii tot ca la Bobotează. Ziua de 16 februarie este ziua
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
iernatic de sat colinar, în mari și tensionate uleiuri pe pânză. Impresia pregnanta a șederilor artistei în satul Radești, spre Câmpulung, se traduce plastic printr-o reducție expresionista a scenei unei ulițe și prin exaltarea ritmurilor materice ale jgheaburilor de clisa amestecata cu zăpadă. Personaje, coline, scheletul arborilor, cartușele heraldice și toate arătările de sub desenul Anei Ruxandra conțin o materie dura, anguloasa, armata cu rețea de sârmă. Carnea coloristica tentează de predilecție oxidările acide, dar această desfășurare expoziționala răsună adânc în
Ana Ruxandra Ilfoveanu () [Corola-website/Science/317283_a_318612]